5,621 matches
-
evaluarea proceselor. • Aplicarea oferă găsirea de oportunități pentru evaluarea rezultatelor. • Aplicarea testează ideile utilizatorilor în adaptarea creativă. Evaluare • Verifică calitatea rezultatelor prin raportare la standarde, calitate. • Confirmă punctele tari și slabe. • Verifică calitatea rezultatelor prin negocierea criteriilor standard. • Arată suportul deliberativ în apreciere. • Verifică calitatea rezultatelor după criterii practice. • Arată specificul viitorului design. • Verifică calitatea rezultatelor prin raportarea standard la modul de adaptare proprie. Puncte tari • Prevede designul și mecanismele elaborării lui. • Prevede utilizarea comunicării ca instrument. • Facilitează documentarea ca bază
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
calitative în identificare, în proiectare, în realizare, în evaluare. Este de esență constructivistă și este cercetare în acțiune a practicienilor, intră în pragmatism, ridică experiența la nivel profesionist, perfecționează modul de gândire a activității educative de către practicieni, prin reflecție, dialog deliberativ, valorizează experiențe pozitive, reduce tensiuni în realizarea eficientă a practicii. Procese implicate • Conceperea și aplicarea strategiei de cercetare-acțiune, în baza proceselor specifice de: sesizare a problemei reale a practicii, afirmare a reflecțiilor, articulare pentru rezolvare, încurajare a abordării critice, identificare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
finală voi prezenta pe scurt felul în care este utilizat accentul pe dialog în teoria critică internațională. Linklater recurge la noțiunea de etică discursivă a lui Habermas ca model pentru abordarea sa dialogică. Etica discursivă este în general o abordare deliberativă și orientată către consimțământ de rezolvare a chestiunilor politice în interiorul unui cadru moral. După cum a fost elaborată de Habermas (1984: 99), etica discursivă pleacă de la nevoia subiecților comunicanți de a-și exprima credințele și acțiunile în termeni ce sunt inteligibili
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de metoda justificării principiilor morale decât de conținutul substanțial al acelor principii. Este posibil să identificăm trei implicații generale ale eticii discursive în reconstrucția politicii mondiale, care vor fi prezentate doar pe scurt aici. În primul rând, datorită abordării sale deliberative orientată spre consimțământ, etica discursivă oferă un ghid procedural pentru procesele de decizie democratice. În lumina schimbărilor sociale și materiale aduse de globalizarea producției și a finanțelor, de deplasarea populațiilor, de emanciparea popoarelor indigene și a grupurilor subnaționale, de degradarea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și a structurilor actuale antiecologice din politica globală pe de o parte (în concepția ei acestea sunt anarhia interstatală, capitalismul global și democrația liberală), dar și a orientărilor contemporane care creează posibilitatea contracarării acestor tendințe (multilateralism ecologic, modernizare ecologică, democrație deliberativă/discursivă). Eckersley susține că aceste trei elemente creează posibilitatea unei ordini mondiale ecologice care să funcționeze pe baza practicilor existente, fără a fi nevoie de elaborarea unei noi ordini mondiale. Ea se inspiră mult din teoriile constructiviste din Relațiile Internaționale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că această creștere și dinamica globalizării capitalismului reprezintă doar un viitor posibil al economiei mondiale; autoarea păstrează o perspectivă critică asupra naturii "slabe" a celor mai multe tipuri de modernizare ecologică actuală. Eckersley se mai inspiră și din lucrări pe tema democrației deliberative și transnaționale (Held 1995; Dryzek 1990, 1992, 1999; Linklater 1998) și implicit din lucrări pe tema cetățeniei ecologice (Dobson 2003), pentru a sugera că prima va ajuta la trecerea către o modernizare ecologică "tare", care va ecologiza în mod corect
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de riscuri ecologice să aibă o posibilitate reală de a participa sau de a fi reprezentați în conceperea politicilor sau luarea deciziilor care ar putea genera riscuri" (2004:243). Această asumpție duce la o insistență asupra naturii slabe a procesului deliberativ în democrația liberală și a nevoii de a organiza procese deliberative care să nu-i excludă pe cei de dincolo de granițele statelor individuale. Principala critică de factură ecologistă ar putea proveni din linia argumentelor dezvoltate de exponenții "ecologiei globale". Ideea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sau de a fi reprezentați în conceperea politicilor sau luarea deciziilor care ar putea genera riscuri" (2004:243). Această asumpție duce la o insistență asupra naturii slabe a procesului deliberativ în democrația liberală și a nevoii de a organiza procese deliberative care să nu-i excludă pe cei de dincolo de granițele statelor individuale. Principala critică de factură ecologistă ar putea proveni din linia argumentelor dezvoltate de exponenții "ecologiei globale". Ideea lui Eckersley despre deliberarea democratică pune pe bună dreptate sub semnul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de către Eckersley a evoluțiilor din politica globală contemporană care inspiră astfel "limitele posibilului", din care se poate apoi dezvolta critica sa imanentă. Pentru a relua, autoarea se referă la potențialul emergent al multilateralismului ambiental, al modernizării ecologice și al democrației deliberative care reiese din anarhia interstatală, din capitalismul global și din democrația liberală. Interesantă în acest context este probabil lipsa unei discuții despre mișcările "antiglobalizare", în care ecologiștii au jucat un rol important, ca și conștientizarea faptului că bunurile comune, ca
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o cruzime inocentă (vocație ce s-a manifestat cu o violență triumfătoare în nuvelele de debut) și preocuparea dobândită, din ce în ce mai pronunțată și tinzând să acopere tot orizontul operei, pentru viața conștiinței morale: de a păstra, în condițiile unei literaturi acut deliberative, ceva din decizia aspră, din violența primei sale naturi. LUCIAN RAICU E din ce în ce mai greu să ne închipuim literatura română fără Marin Preda. Pe măsură ce trec anii, contribuția sa - devenită masivă - la dezvoltarea și consolidarea romanului național - recunoscută de la început ca demnă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
în revistă a istoricului ce urmărește modul în care retorica a tratat descrierea ar putea să ne ajute la o mai bună situare a cercetării noastre. 1. Originile descrierii: declamatio și ekphrasis Fie că este vorba de mari adunări (genul deliberativ), de tribunal (genul juridic) sau de adunări comemorative (genul epidictic), în cele trei situații discursive repertoriate de către retorica antică apare un exercițiu preponderent: declamatio sau improvizația pe o anumită temă. Așa cum amintea R. Barthes (1970), repetat aproape obsedant mai apoi
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un comunicat care să cuprindă strictul necesar, cu informații precise, are mai puține șanse să ridice mari mișcări populare. Psihologii consideră că acesta este rezultatul faptului de a avea două moduri de tratare a informației: pe de o parte, unul deliberativ, care ne permit să luăm o decizie pe baza unei reflecții impuse, a informațiilor de care dispunem și, pe de alta, unul asociativ, care se realizează prin analogii neclare și mașinale. Expresia boala vacii nebune se adresează sistemului asociativ, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
titlurile din ziare, precum „Vaca nebună este printre noi” activează modul asociativ - nedeliberativ - de tratare a informației, M. Sinacoeur a citit astfel de titluri de presă unor voluntari, apoi le-a cerut să completeze un chestionar care le declanșa modul deliberativ: li se cerea să estimeze probabilitatea de a contacta ei înșiși această boală, de a se îmbolnăvi și de a muri. Apoi i-a întrebat dacă aveau să reducă consumul de carne în lunile următoare, dar nu a constatat nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
contacta ei înșiși această boală, de a se îmbolnăvi și de a muri. Apoi i-a întrebat dacă aveau să reducă consumul de carne în lunile următoare, dar nu a constatat nici o modificare în obiceiurile lor alimentare. Astfel, când modul deliberativ intră în acțiune, titlurile senzaționale nu au nici un efect asupra practicilor alimentare. Aceasta e dovada că aceste titluri au nevoie ca modul asociativ și emoțional să fie activate în rândurile publicului cititor. În a doua parte a experimentului, M. Sinacoeur
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în care ne aflăm în momentul în care primim o informație mediatică este la fel de importantă ca informația în sine. Experimentul lui M. Sinacoeur arată că putem evita numeroase capcane ale presei „emoționale” dacă ne-am activat în prealabil modul cognitiv deliberativ. Asta poate avea loc în mai multe feluri: prin lectura unei lucrări de filozofie, realizarea de calcule mentale sau chiar montarea unei mobile, acțiuni care cer un demers deductiv și rațional... Concluzie Formatul informațiilor pe care le găsim în presa
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nu le mai acordăm prea mare atenție, dar modul în care sunt formulate cele câteva fraze are efecte la scară largă asupra comportamentelor, influențând, uneori, chiar și piețele economice... Pentru mai multe informații Sinacoeur, M. et al. (2005), „Emotional and deliberative reactions to a public crisis: Mad cow disease in France”, Psychological Science, vol. 16, nr. 3, martie, pp. 247-254(8). 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală Seara, filmul s-a terminat, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
adaptatoare” metaforică care punctează gyrus fusiform orbitofrontal median H emisferă dreaptă stângă euristica disponibilității hipocamp I inferențe semantice influență socială infra-umanizare inițiere la violență L legătură „para-socială” M mascul dominant memorie de lucru mod asociativ central de tratare al informației deliberativ morfină distanță față de victimă N narativ auto-referențial neotenie Nucleus accumbens P persuasiune și amintiri autobiografice fenomenul „baby-face” poziționare majoritară precuneus reclame „egocentrice” pentru copii R reacție reacții automate la ideologii receptori ai dopaminei de tip 2 opioizi de tip mu
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
egocentrice” pentru copii R reacție reacții automate la ideologii receptori ai dopaminei de tip 2 opioizi de tip mu reflex de orientare și dependență vizuală S saturare emoțională sondaje striatum ventral T tensiune și relaxare terminologie jurnalistică testosteron tratament asociativ deliberativ transfer simbolic V viteză de vorbire voaierism AZote Fertilisants (n.t.). „Stop cadru” (în franceză în original, n.t.). PAGE PAGE 2
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
urmele" procesului său de generare (mărcile subiectului enunțării, interpelările destinatarului, o anumită ierarhie spațio-temporală etc.) vom studia activitatea discursivă prin intermediul produsului finit textul. Deși discursul actualizează mai multe tipuri textuale, întrepătrundere sesizată deja de retorica antică ("Deși cele trei genuri deliberativ, judiciar, demonstrativ tratează despre materii deosebite și ele în sine se deosebesc, totuși adeseori le găsim amestecate. Ce sînt elogiile oamenilor virtuoși dacă nu îndemnuri la virtute și așa genul demonstrativ este amestecat cu cel deliberativ. Se vorbește despre alegerea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Deși cele trei genuri deliberativ, judiciar, demonstrativ tratează despre materii deosebite și ele în sine se deosebesc, totuși adeseori le găsim amestecate. Ce sînt elogiile oamenilor virtuoși dacă nu îndemnuri la virtute și așa genul demonstrativ este amestecat cu cel deliberativ. Se vorbește despre alegerea unui general și Cicero lăudînd pe Pompei atrage asu-pra-i toate voturile; aici deliberativul este în acel demonstrativ (...) Cicero demonstrează că Arhias trebuie admis printre cetățenii romani. De ce? Pentru că are un geniu ce va face onoare statului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
totuși adeseori le găsim amestecate. Ce sînt elogiile oamenilor virtuoși dacă nu îndemnuri la virtute și așa genul demonstrativ este amestecat cu cel deliberativ. Se vorbește despre alegerea unui general și Cicero lăudînd pe Pompei atrage asu-pra-i toate voturile; aici deliberativul este în acel demonstrativ (...) Cicero demonstrează că Arhias trebuie admis printre cetățenii romani. De ce? Pentru că are un geniu ce va face onoare statului: aici demonstrativul se unește cu judiciarul. Oratorul roman îl apără pe Milon dovedind judecătorilor inocența și curajul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
geniu ce va face onoare statului: aici demonstrativul se unește cu judiciarul. Oratorul roman îl apără pe Milon dovedind judecătorilor inocența și curajul său, arătînd și folosul ce va dobîndi prin el patria: aici se găsesc reunite judiciarul, demonstrativul și deliberativul" D. Gusti, 1984: 18), pot fi desprinse in vitro, nu și in vivo următoarele tipuri textuale structurale, legate de anumite procese cognitive caractersitice. În lingvistica textuală de sorginte germană (Werlich, inter alii) se vorbește de: * tipul narativ, axat pe desfășurare
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
face de către Direcție și vor fi executorii după majoritatea voturiloru. Art. 11. Pentru casuri extraordinare și a cărora oportunitate rămâne la singura apretuire a Direcției, după majoritatea voturilor se vor putea chiema a lua parte la seanse extraordinare cu vot deliberativ sau numai consultativ pe medicul primar al districtului și pe acel al spitalului. Art. 12. Lucrările ordinare ale Direcției vor putea avea loc cu prezența a numai a doi membri, iar la cas de desbinare se va supune chestia la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cu majoritatea voturilor. Art. 14. Direcția va elabora și statornici un asedement pentru administrația generală și pentru serviciul din năuntru al spitalului. La acest prilej Direcția se va întruni în seansa extra ordinară la care se vor chiema cu vot deliberativ pe medicul primar al districtului și pe cel al spitalului. Art 15. Personalul întreg al spitalului se va numi și se va depărta din serviciu cu majoritatea voturilor. Art. 16. Medicul spitalului va fi numit și plătit de către Direcție din
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
ancadramentul politic al regalității, figura lui Cuza este relegată în culisele devenirii statului-națiune. Odată cu restructurarea memoriei și identității naționale în termeni monarhici, în care ideea de regalitate dobândește un statut director, procesul de construire a identității românești capătă un caracter deliberativ. Ajutați și de concursul de împrejurări, agenții politici se angajează în primele acțiuni de manipulare simbolică a evenimentelor politice. Pe deplin conștienți de puterea coincidenței în suscitarea imaginației colective, autoritățile statale elaborează o "calendaristică simbolică" în care momentul critic de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]