5,987 matches
-
juridice, antropologie etc. Ea presupune în același timp deprinderi, abilități practice (îndemânare de a comunica și a lucra cu persoane și grupuri în dificultate) și, nu în ultimul rând, un set de valori, principii, norme, reguli morale care compun codul deontologic al profesiei. Codul deontologic asigură în mod special respectarea drepturilor omului, excluzând orice discriminare de etnie, sex, religie sau vârstă. 5. Opțiune fundamental umanistă. Profesia de asistent social, prin specificul său, implică o filozofie proprie, centrată umanist. Persoana umană reprezintă
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
presupune în același timp deprinderi, abilități practice (îndemânare de a comunica și a lucra cu persoane și grupuri în dificultate) și, nu în ultimul rând, un set de valori, principii, norme, reguli morale care compun codul deontologic al profesiei. Codul deontologic asigură în mod special respectarea drepturilor omului, excluzând orice discriminare de etnie, sex, religie sau vârstă. 5. Opțiune fundamental umanistă. Profesia de asistent social, prin specificul său, implică o filozofie proprie, centrată umanist. Persoana umană reprezintă valoarea supremă a actului
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
altă parte, deprinderi, abilități practice (îndemnuri de a comunica și de a lucra cu persoane și cu grupuri aflate în dificultate). Nu în ultimul rând, asistența socială este un set de valori, de principii, de norme, de reguli morale (cod deontologic al profesiei care asigură respectarea drepturilor omului, fără deosebire de rasă, de sex, de culoare, de vârstă, de limbă, de religie etc.). În acest cadru se utilizează frecvent, în ultimul timp, termenul de "acțiune afirmativă" sau "atitudine pozitivă" (acest termen
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
pro", majoritatea "contra". Fac parte din a doua categorie. Argumentele mele se trag din filosofia medicinii. Practica medicinii, multimilenară, dar și "știință" multiseculară, se constituie pe respectarea dogmelor hipocratice. Selectez cu grijă: am scris "dogme" pentru că medicina nu poate renunța,deontologic, la dogme. Or, în dogmatica hipocratică, obiectivul unic este menținerea și protejarea vieții. Nici o excepție, nici o îngăduință, nici o crimă. A suprima, cu bună-știință, o viață este o crimă, indiferent de motivație și indiferent de unele orientări externe. Medicii, în istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cei care au participat la siluire, nostalgia acelor timpuri rămâne sfâșietoare. Dovada o constituie chiar publicațiile conduse de către asemenea ipochimeni ori vlăstarele lor spirituale. Acolo, „unitatea de monolit” în jurul obsesiilor și intereselor patronului, directorului ori redactorului-șef constituie singura îndatorire „deontologică”. În grade și nuanțe foarte diferite, cu succes variabil și cu o credibilitate greu de măsurat, multe ziare și reviste românești de azi au optat pentru modelul de „publicație deschisă”. Numai că, obișnuitele tensiuni de redacție, naturalele divergențe de opinii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
însă că nimeni nu poate crea pericole mai mari pentru presă decât presa însăși - jurnaliștii și colaboratorii ziarelor, posturilor de radio și televiziune. Din păcate, anul electoral a exacerbat vocația sinucigașă a presei românești, pentru care un proaspăt adoptat cod deontologic valorează mai puțin decât o ceapă degerată. Urmăresc presa românească zilnic. În scurta perioadă în care am oferit consultanță unui partid politic, am citit, asculat și privit la informația oferită opiniei publice mai mult decât mi-aș fi dorit. Credeam
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Am prins o secundă privirea stareței care mi-a zâmbit, asigurându-mă că slujba de Înviere s-a desfășurat cum se cuvine. Vizita Reginei Juliana îmi mai amintește și de o întrebare ce mi-am pus-o legată de limitele deontologice ale profesiei de ziarist și de ce se cuvine și ce nu dat presei ca știre sau imagine "de senzație". În a doua zi a vizitei, coborând din mașina oficială în Piața Palatului, o rafală de vânt avea să-i ridice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
excerpte, transcrieri diverse etc. Corspondența constituie la rându-i un subiect de tratare descriptiv ("Scrisorile lui Eminescu se axează pe o atare structură sufletească labilă, pe ștergerea nietzscheană a imaginilor vechi de pe tabloul ființei sale, pe o cumpănire / descumpănire ontologică / deontologică"). Cel mai interesant capitol este acela intitulat Odiseea receptării, în care sunt comentate pe larg toate meandrele discuțiilor pro sau contra, încă din perioada studenției și până în actualitatea noastră ("Odiseea receptării cunoaște două căi distincte:cea deschisă de Titu Maiorescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
s-au axat în principal pe comportament, asimilând corupția cu abuzurile de funcție, de putere publică, în scopul obținerii unor avantaje personale. Adepții unei definiții juridice susțin că este corupție ceea ce legile, codul penal definesc ca atare sau ceea ce codurile deontologice profesionale interzic. Stabilind ceea ce este permis și ceea ce este interzis, legea trasează frontiere clare care fac posibil ca sectoarele public și privat, cetățeanul și funcționarul să poată determina fără prea mari dificultăți linia de conduită. Criticii acestei abordări susțin însă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Filocalia sa. E vorba de aceeași Tradiție atât de dragă lui G. Florovsky și Vl. Lossky, două figuri de frunte ale „curentului neopatristic”. Respingerea necondinționată a lui Origen și a „origeniștilor” mi se pare, din punct de vedere teologic și deontologic, una din idiosincraziile cele mai regretabile ale lui Stăniloae, cu consecințe pe care Îmi este imposibil să le prezint aici În amănunt, dar care Îmi par evidente: izolarea primejdioasă În turnul de fildeș al unei „dogmatici de aparat” și practicarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Am prins o secundă privirea stareței care mi-a zâmbit, asigurându-mă că slujba de Înviere s-a desfășurat cum se cuvine. Vizita reginei Juliana îmi mai amintește și de o întrebare ce mi-am pus-o legată de limitele deontologice ale profesiei de ziarist și de ce se cuvine și ce nu dat presei ca știre sau imagine "de senzație". În a doua zi a vizitei, coborând din mașina oficială în Piața Palatului, o rafală de vânt avea să-i ridice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
felul nostru, avem anumite preferințe ideologice: conservatorism, creștin-democrație, liberalism, socialism, feminism, ecologie. Neprotejarea nucleului tare al democrației este curată sinucidere profesională. Ce se întâmplă atunci când politologii au clienți privați? În principiu, nimic nu se schimbă substanțial, din punct de vedere deontologic. Un astfel de politolog se pliază pe profilul ideologic al „clientului” (partid sau politician) și face servicii de consiliere în limitele științei și deontologiei propriei profesii pe care se presupune că le cunoaște. Dacă anumiți specialiști din România ar afla
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
grupului. Astfel, din punct de vedere situațional, influența educațională (în legătură directă cu autoritatea) este repartizată analitic pe două niveluri abordabile: - influența nondistribuită - purtătorul acesteia este persoana cadrului didactic, investită oficial cu o serie de atribuții interacționale (și cu conținut deontologic); - influența distribuită - are ca purtător pe fiecare individ al grupului respectiv, potențial lider informal al clasei. Tendințele acționale ale membrilor clasei de elevi probează o anumită flexibilitate relațională, izvorâtă din coexistența celor două forme de influență educațională. Pentru influența nondistribuită
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
chiar opiniile de politică generală; • familiale: relațiile cu părinții, solidaritatea colectivului de părinți. • factori ergonomici: baza materială școlară și dotarea cu resurse practice de studiu; de asemenea, mai este de amintit dispunerea mobilierului intern în clasă și în școală; • norme deontologice: libertățile și interdicțiile profesionale care sunt prevăzute într-un cod deontologic ori sunt vehiculate permanent și constant în alte documente școlare; • forme interacționale: interacțiunile și contactele din interiorul unei instituții școlare: - nivel macro: relațiile la nivelul colectivului de cadre didactice
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de părinți. • factori ergonomici: baza materială școlară și dotarea cu resurse practice de studiu; de asemenea, mai este de amintit dispunerea mobilierului intern în clasă și în școală; • norme deontologice: libertățile și interdicțiile profesionale care sunt prevăzute într-un cod deontologic ori sunt vehiculate permanent și constant în alte documente școlare; • forme interacționale: interacțiunile și contactele din interiorul unei instituții școlare: - nivel macro: relațiile la nivelul colectivului de cadre didactice (includem aici și relațiile cu instituțiile ierarhic superioare, inspectorat, minister etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
verbale; - ritmicitatea: - continuă; - prin sondaj; - sumativă; - eventual predictivă; - complexă; - rezistența în fața subiectivității: - efectele Hallo, Pygmalion; - efectele de așteptare; - de contaminare; - ecuația personală. 2. Socio-educaționale: „etnometodologice”, surprinzând diferențele între elevi după: • Statutul părinților; • Poziția familială; • Sexul; • Rasa; • Etnia, naționalitatea etc. 3. Deontologice: semnificațiile pe care cadrul didactic le dă normelor prevăzute în codurile deontologice scrise ori tradiția și maniera în care acestea sunt traduse în comportamente de rol. Structura reprezentărilor psihopedagogice După cum se poate observa, formarea RPP este dependentă de CP, care
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
efectele Hallo, Pygmalion; - efectele de așteptare; - de contaminare; - ecuația personală. 2. Socio-educaționale: „etnometodologice”, surprinzând diferențele între elevi după: • Statutul părinților; • Poziția familială; • Sexul; • Rasa; • Etnia, naționalitatea etc. 3. Deontologice: semnificațiile pe care cadrul didactic le dă normelor prevăzute în codurile deontologice scrise ori tradiția și maniera în care acestea sunt traduse în comportamente de rol. Structura reprezentărilor psihopedagogice După cum se poate observa, formarea RPP este dependentă de CP, care are o importanță covârșitoare, oferind, din punctul de vedere al materialității reprezentării
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
instrumentelor, materialelor contaminate, aerosolilor, mâinilor etc.; evitarea riscului unei infecții de la pacient la personal, de la un pacient la altul, de la personal la pacienți; obținerea unui efect psihologic pozitiv, printro ambianță de încredere și cooperare; evitarea sau reducerea culpabilizării administrative, juridice, deontologice etc. în cazul unei infecții grave corelate cu tratamente stomatologice, ca de exemplu: hepatita B, infecția cu HIV, sau al unor infecții nespecifice, într-un context pur revendicativ. Reguli elementare ce trebuiesc îndeplinite: măturatul și ștergerea cu textile uscate trebuiesc
Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
se poate aprecia că responsabilitatea socială este un produs al vieții sociale și al voinței umane. Prin datini și cutume, prin practici instituționalizate, prin proiecții sistematizate în scrieri de toate genurile, începând cu romane și terminând cu sisteme filozofice, coduri deontologice și legislativ-guvernamentale, au fost edificate principii etice generale și standarde normative legate de etica muncii și a relației mediului de afaceri cu cel social general. Aceste preocupări și rezultate nu au fost specifice unei arii geografic-sociale anume, ci s-au
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
morale și valorile mai mult sau mai puțin diferite de la o cultură la alta. 3.1.1. Scheme conceptuale moderne și postmoderne despre etică Etica postmodernă a afacerilor se află la intersecția între două curente largi: teoriile teleologice și cele deontologice. Această afirmație nu postulează echidistanța eticismului postmodern, ci doar limitele între care acesta este poziționat. Teoriile teleologice constituie cadrul convențional pentru diferite modele de explicitare a eticii, preponderant focalizate pe rezultate, pe consecințe în detrimentul cauzelor, motivelor. Cuvintele-cheie sunt "utilul" (tot
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și al insituțiilor create de acesta. După cum neconfirmate și contrazise de realitate sunt și convingerile utilitariste, ca cea a lui Sir Roy George Douglas Allen: "ceea ce este cel mai bine pentru cei mai mulți"39, care s-au dovedit catastrofale ecologic. Teoriile deontologice scot în evidență importanța motivului în alegerile morale. Motivele acțiunilor umane stau sau ar trebui să stea sub incidența legilor morale universale (etica kantiană) sau a comandamentelor morale de conviețuire socială corectă, cunoscute ca "legi de aur" (teoria contractualistă sau
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
corectă, cunoscute ca "legi de aur" (teoria contractualistă sau teoria reciprocității) sau a principiului de neagresiune (Robert Nozick, Murray Rothbard, Ayn Rand). Punctele slabe ale acestor teoretizări constau în lipsa de soluții la "paradoxurile deontologiei", la contradicțiile și ponderile acordate constrângerilor deontologice, și în neputința acordării schemelor conceptuale universale la empirismul conținuturilor lor. Teoria afacerilor etice Ce ești, la urma urmei, te privește doar pe tine; ce vrei, privește și pe alții; ce faci, aceea privește pe toți40. Globalizarea economică și mai
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
RSC" și să spunem că trebuie să facem RSC, când de fapt facem asta tot timpul?81. "Responsabilitatea" este un concept rezultat din intersectarea eticii cu teoria dreptului, a teorii acțiunii cu cea a conducerii, a teoriei normelor cu logica deontologică, a praxiologiei cu sociologia. Controversele legate de asumarea unei guvernări responsabile social par a fi depășite, cel puțin formal, de către mediul de afaceri. Responsabilitatea socială corporativă (RSC) a devenit dovadă de bună credință a marilor concerne față de grupurile afectate de
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
26 Codrina Șandru Rețele sociale și forme asociative comunitare ca bază a dezvoltării durabile. Cazul Drăgușului contemporan / 14 * VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Conferința Asociației Române de Sociologie - decembrie 2005 - Forumul metodologic - Lista membrilor Forumului; Lista membrilor Consiliului Asociației Române de Sociologie - Codul deontologic RECENZII Gheorghiță Geană, Antropologia culturală. Un profil epistemologic (Marin Constantin) Dumitru Sandu, Dezvoltare comunitară (Andra Aldea, Ana Bleahu) / Monica Heintz, Despre muncă, români și postcomunism: Etica muncii la românii de azi (Bogdan Voicu) / Cristian Barna, Terorismul, ultima soluție? (Lazăr Vlăsceanu
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Draguș as a rural community and also the main results of our research. Primit la redacție: decembrie 2005 VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Conferința Asociației Române de Sociologie - decembrie 2005 - Forumul metodologic - Lista membrilor Forumului; Lista membrilor Consiliului Asociației Române de Sociologie - Codul deontologic În ziua de 2 decembrie 2005 a avut loc la București Congresul Asociației Române de Sociologie la care a participat Forumul Asociației Române de Sociologie constituit din membrii permanenți reprezentanți ai principalelor universități din țară unde se predă sociologia și
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]