11,536 matches
-
care se confruntă celelalte sectoare ale economiei (în principal industria, ca urmare a politicii de industrializare forțată dusă de regimul comunist). Această creștere nu arată o evoluție favorabilă a agriculturii, dimpotrivă ne dă imaginea unei economii bolnave, atâta timp cât în economiile dezvoltate populația ocupată în agricultură deține ponderi cu mult mai reduse iar ponderile deținute de sectoarele secundar și terțiar împreună sunt dominante. Ulterior ponderea populației ocupate în agricultură scăzut de la 41,3% în 2000, la 36,3% în 2002. de asemenea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
tabelului putem observa decalajul important care există între suprafața medie a exploatațiilor agricole din țara noastră (2,3 Ha) și cea din țările membre UE (16,6). Dacă ne raportăm la mărimea medie a exploatațiilor agricole din unele țări europene dezvoltate cum sunt Marea Britanie, Germania, Franța, Danemarca Suedia, decalajul este cu mult mai mare. Aceasta se reflectă în competitivitatea scăzută a agriculturii românești comparativ cu agriculturile țărilor dezvoltate din vestul Europei. O explicație a competitivității sporite a sectorului agricol din aceste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
la distanță mare de gospodăria agricultorului. Instabilitatea accentuată a asociațiilor orientate spre producția agricolă, ne conduce la ideea că asocierea în domeniul producției nu este cea mai bună soluție. În sprijinul acestei afirmații amintim realitatea existentă în țările cu agricultură dezvoltată, unde asociațiile au luat naștere și s-au dezvoltat ca organizații economice menite să sprijine fermierul agricol prin aprovizionarea cu factori de producție, depozitarea prelucrarea și comercializarea producției, furnizarea unor servicii (mecanizare, creditare etc.). Pentru caracterizarea fenomenului de asociere în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pe plan mondial, produsele agroalimentare românești se vor afla în competiție cu produsele altor țări care se obțin la prețuri de cost mai scăzute și sunt de o calitate superioară și mai uniformă. În plus, produsele agroalimentare din țările occidentale dezvoltate beneficiază de sprijinul unor organizații de piață care se preocupă pentru o bună plasare a acestora pe piață, altfel spus, beneficiază de aportul instrumentelor marketingului modern. Conjunctura internațională prezentată mai înainte impune creșterea randamentelor la hectar sau pe cap de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asocierii în scopuri economice este asigurat atunci când scopul acesteia este progresul economic al indivizilor care se asociază și nu unul social (alimente la prețuri reduse pentru membrii sociatății) sau propagandistic. În capitolul al treilea, am văzut că în țările capitaliste dezvoltate predomină asociațiile agricole din amonte și din aval de producția agricolă, în timp ce producția se realizează în ferme individuale sau familiale. În aceste țări însă, prin măsurile luate începând din prima parte a secolului trecut, dimensiunile fermelor individuale au crescut treptat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
formarea societăților cooperatiste. Cooperativele pot avea mai multe forme (parteneriate, S.A..R.L. etc.). Ele nu se supun unui anume control de stat iar natura lor derivă numai din acordurile lor de asociere. Cooperativele legale sunt guvernate de practica legală bine dezvoltată, de practicile administrative obișnuite și de actele de asociere ale cooperativelor individuale. În Legea Întreprinderilor Comerciale, o cooperativă este definită ca o afacere al cărei scop este acela de a promova interesele comune ale membrilor, prin participarea în afacere a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
continuă a unor contraste puternice: - Într-o perioadă de progrese tehnico-științifice foarte rapide, când s-au înregistrat creșteri deosebite ale producției materiale, cea mai mare parte a omenirii trăiește în mizerie. - Fenomenul subdezvoltării: există unele discrepanțe puternice între țările slab dezvoltate și cele dezvoltate (discrepanțe care cresc tot mai mult). Prăpastia dintre țările bogate și cele sărace este elementul esențial care alimentează această criză. Țările bogate și sărace depind unele de altele, în cadrul unei singure economii mondiale. Nordul (țările bogate), cu
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
contraste puternice: - Într-o perioadă de progrese tehnico-științifice foarte rapide, când s-au înregistrat creșteri deosebite ale producției materiale, cea mai mare parte a omenirii trăiește în mizerie. - Fenomenul subdezvoltării: există unele discrepanțe puternice între țările slab dezvoltate și cele dezvoltate (discrepanțe care cresc tot mai mult). Prăpastia dintre țările bogate și cele sărace este elementul esențial care alimentează această criză. Țările bogate și sărace depind unele de altele, în cadrul unei singure economii mondiale. Nordul (țările bogate), cu doar o pătrime
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ordinea economică. Subdezvoltarea din unele state determină dependența economică a acestora de economia mondială. - În ultimele decenii s-au înregistrat creșteri importante ale producției agricole în lume. Cu toate acestea, rămân state sărace în Africa, Asia, America Latină. - În țările slab dezvoltate se manifestă un fenomen acut de supraaglomerație urbană. Exodul spre orașe determină o mizerie similară celei din secolul al XlX-lea din Europa și America. - Persistența unei rate mari de analfabetism în țările slab dezvoltate. - Un fenomen dintre cele mai
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Asia, America Latină. - În țările slab dezvoltate se manifestă un fenomen acut de supraaglomerație urbană. Exodul spre orașe determină o mizerie similară celei din secolul al XlX-lea din Europa și America. - Persistența unei rate mari de analfabetism în țările slab dezvoltate. - Un fenomen dintre cele mai acute: accentuarea conflictului dintre om și natură, o tendință accentuată de risipă a resurselor naturale (despăduriri, agricultură intensivă, suprasolicitarea unor resurse minerale de bază). Se fac aprecieri cu privire la necesitatea depășirii societății industriale și inevitabila apariție
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
democratizeze și să urmărească practic cooperarea între state. Vechile centre de putere au fost înlocuite, puterea militară a fost înlocuită cu cea economică. Există, la nivelul anilor ’90, o serie de contraste puternice: progres tehnicoștiințific/mizerie, discrepanțe între țările slab dezvoltate și cele bogate, creșteri ale producției agricole - sărăcie în alte zone, lărgirea cooperării internaționale etc. Sferele de influență, existente mai ales după cel de-al doilea război mondial, pot fi considerate o ipostază a politicii puterii, lupta pentru putere fiind
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
și ale statului de drept și realizării tranziției la economia de piață. În problemele de substanță, România a scos în evidență vocația sa euro-atlantică, colaborând îndeaproape cu statele din Uniunea Europeană și eu cele asociate cu S.U.A. și cu celelalte state dezvoltate, în special în ceea ce privește asistența acordată țărilor în tranziție, participarea la operațiunile O.N.U. și Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa de menținere a păcii etc. România s-a asociat abordărilor referitoare la rolul primordial al respectării drepturilor omului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
existente astăzi pe arena internațională. Dominația economică postcolonială este la fel de sufocantă ca și cea exercitată prin metode coloniale directe. Mecanismele și instituțiile economice internaționale apărute după cel de-al doilea război mondial au fost puse la punct de țările capitaliste dezvoltate, în interesul lor și pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă. Schimbarea radicală a realităților politice mondiale (după prăbușirea sistemului colonial) nu s-a oglindit în toate instituțiile internaționale. Mecanismele economiei de piață funcționează în interesul națiunilor industrializate. Ele au
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Tratatul de la Maastricht prevede posibilitatea unei politici comune de apărare, care, în timp, ar putea duce la o apărare comună. Dar, s-a progresat foarte puțin în acest sens. Relația dintre U.E.O. și N.A.T.O. este de fapt mai dezvoltată decât cea dintre U.E.O. și U.E. U.E.O. era menită să complementeze P.E.S.C., prin asigurarea unei componente militare, dar, în afară de rolul său la Mostar, U.E. nu i-a încredințat nici o sarcină operativă. Relația dintre U.E.O., care potrivit tratatului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
proceduri și mecanisme și a fost dobândită o nouă experiență, utilizabilă în viitor ca bază pentru dezvoltarea de către C.E., a unei adevărate capacități a păcii. Stabilirea unei asemenea capacități impune, însă, ca noile proceduri și mecanisme să fie în continuare dezvoltate și instituționalizate și ca o forță specială de intervenție (task- force) să fie creată, astfel încât C.E. să se poată baza pe proceduri, structuri și instrumente instituționalizate ferme atunci când apare o nouă criză. III.10.6.3. Construirea păcii În ceea ce privește evitarea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
integrării (plan regional unic). Diviziunea internațională a muncii este practicată între țările membre începând din 1962. Specializarea producțiilor naționale ar fi permis creșterea schimburilor și a producției globale. Dar ea a suscitat critici de ordin economic din partea statelor mai puțin dezvoltate, critici care vor conduce la „programul complex de integrare”, care renunța la specializarea globală în beneficiul unor mecanisme mai complexe: acorduri de specializare industrială, unități multinaționale, întreprinderi comune. Relațiile bilaterale între membrii C.A.E.R. și în mod special între
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
lor se aflau în cădere liberă. Paradoxal, exista o tendință care se manifesta împotriva întoarcerii la economia regională și a schimburilor comerciale cu vecinii, în ciuda utilității incontestabile a acesteia: costurile reduse ale tranzacțiilor și transportului. În fața dificultăților comerțului cu țările dezvoltate, în Europa de Est se formează o viziune corectă asupra regionalismului: exploatarea voluntară a oportunităților comerțului local și nu o obligație impusă de către un sistem artificial, cum era C.A.E.R.-ul (deși există unii nostalgici care-l apreciază și ar dori
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
exportul acestei țări în 1995 relevă că relațiile între U.E. și Est s-au dezvoltat, depășind sfera comerțului. Investițiile directe ale firmelor occidentale în industria Estului au început să construiască structuri de producție integrate. Statele sudice ale Uniunii, mai puțin dezvoltate, nu pot realiza structuri complementare în Est așa cum fac statele nordice și nu se pot implica prea mult în reforma țărilor estice. Industriile Greciei, Spaniei și Portugaliei sunt mai puternice în sectoarele tradiționale care implică munca grea, firme competitive, cu
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
58% din cele ale Portugaliei, în timp ce ale României doar 17%. În aceste condiții, Sudul va trebui să facă față unei serioase competiții nu numai în ceea ce privește produsele pieței, ci și piața de capital internațional. Problema crucială, pentru statele sudice mai puțin dezvoltate, este dacă ele își pot structura propria industrie acumulând mai mult capital și tehnologie și păstrând în același timp salarii competitive, suficient de repede pentru a evita o erodare serioasă și de lungă durată a economiei, datorată competitorilor estici. Integrarea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
lărgirii Uniunii s-a făcut de către fermierii vest- europeni, poate cei mai vehemenți critici ai extinderii. În condițiile practicilor prezente, următorii intrați vor fi cei mai mari beneficiari ai fondurilor regionale și de restructurare. Sistemul actual permite regiunilor mai puțin dezvoltate să pretindă subsidii U.E., dacă PIB / cap de locuitor este mai mic de 75% decât cel al mediei pe U.E. În 1994, P.I.B. / locuitor în țările estice era mai mic de 25% decât media pe UE. În cadrul reglementărilor și practicilor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
dintre U.E. și aceste țări vor mai exista și la momentul aderării, și o bună bucată de timp după aceasta. Un scenariu probabil era că în 2000, unele dintre aceste țări vor reuși să ajungă din urmă cele mai puțin dezvoltate membre ale U.E., în timp ce celelalte nu. Rezulta că „povara aderării” apasă pe țările candidate, care trebuie să introducă un cadru administrativ, să realizeze reorientarea economiilor lor și să asigure o dezvoltare macroeconomică stabilă. 111.13.4. Concluzii Relațiile dintre U.E.
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
statelor membre, cu respectarea specificului național, tradițional, regional, care să pună în evidență moștenirea culturală comună”. Politica în domeniul cooperării la dezvoltare, „care este complementară celorlalte politici ale statelor membre”, favorizează dezvoltarea economică și socială temeinică a țărilor mai puțin dezvoltate, introducerea armonioasă și progresivă a acestora în economia mondială și lupta împotriva sărăciei, iar în privința țărilor în curs de dezvoltare se urmărește îndeplinirea obiectivului general de dezvoltare și consolidare a democrației și a statului de drept, respectarea drepturilor și libertăților
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
va pune în mișcare peste un miliard de locuitori, cu urmări nefaste pentru echilibrul general al planetei. În cazul unei asemenea evoluții negative, întreaga zonă Asia-Pacific va fi destabilizată prin apariția unor focare de insurecție și războaie locale. Țările lumii dezvoltate industrial vor fi amenințate de un flux migrator de mari proporții. În legătură cu acest aspect trebuie amintit că, în prezent, o emigrație de 1% ar însemna deplasarea a 12 milioane de chinezi. IV. 1.3.4. Perspective Datele problemei chineze rămân
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
șansele Chinei. În cazul în care China va eșua în planurile sale economice și sociale, va apărea o zonă de mizerie și instabilitate socială. Întreaga zonă AsiaPacific va fi destabilizată prin apariția unor focare de războaie locale, iar țările lumii dezvoltate industrial vor fi amenințate de o migrație de mari proporții. China secolului al XXI-lea va avea un rol esențial în stabilirea unui nou echilibru de forțe geostrategice pe plan global, alăturându-se Statelor Unite. În privința viitorului geopolitic al Chinei sunt
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Există, din punct de vedere conceptual, diferite noțiuni cu privire la viitorul pan-european: - ideea sovietică cu privire la o Casă Europeană comună; - propunerea franceză a Confederației Europene; - conceptul german despre o nouă ordine europeană pașnică; - ideea americană despre o Europă întreagă și liberă, dezvoltată apoi în ideea unei Comunități Euro-Atlantice etc. Toate aceste concepte au, în ciuda diferențelor, numeroase puncte comune. Această bază comună este bine de dezvoltat în profunzime. Europa anilor ’90 era o Europă a diverselor instituții. Se punea problema dezvoltării coexistenței instituțiilor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]