5,830 matches
-
care se dezinteresează total și privesc de sus lupta politică. Ne referim la intelectualul cu simț civic dezvoltat, stăpânit și de nevoia de a se implica, într-o formă sau alta, în viața socială. Și atunci el este pus în fața dilemei: ce este mai important: realizarea chemării sale sau exigențele integrării politice? Conflictul se dezvăluie repede atunci când acest tip de intelectual constată (este dovada naivității sau bunei sale credințe) că el face, în realitate, figură singulară. Un fel de corp străin
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
antipatic, să treacă drept corp străin etc. Partidul, pe de altă parte, are (sau ar avea) nevoie și de aceste nume de circulație, care-i dau prestigiu și o evidentă publicitate. Și atunci, în conștiința unui astfel de intelectual, apare dilema, uneori atroce, de care aminteam: ce este mai important pentru el: să-și urmeze doar vocația sau să respecte, în continuare, și cu orice preț, condițiile și servituțile, uneori umilitoare, ale unui partizanat, care îi dau din toate motivele enumerate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
primul rând, la intelectualii de mare valoare, care vor candida, inclusiv prin prestigiu personal, sacrificându-și, într-o măsură oarecare, cariera și activitatea anterioară. Pentru ei avem tot respectul. Că, mai devreme sau mai târziu, și ei vor ajunge la dilema enunțată mai sus, este o altă poveste. Prezența lor pe listă dă, cel puțin deocamdată, speranță și încredere în viața politică. Dar cine s-a fript o dată, nu mai riscă a doua oară. Cazul Andrei Pleșu ni se pare cel
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fi imaginat, să spunem, un Octavian Paler, primind doar dispoziții sau transformat în simplu agent electoral? în sfârșit, când nu îmbracă nici una, nici alta din aceste ipostaze, intelectualul se manifestă electoral în calitate de alegător. El trăiește și acum cu o anume dilemă: vot programatic sau vot util? Vot principial sau interesat? Ne batem pentru idei sau pentru interese personale? întrebare, într-un fel, retorică, deoarece adevăratul intelectual nu poate fi decât de partea ideilor și programelor, nu a combinațiilor mai mult sau
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nevoie de o altă politică. Iar pentru a o face, este nevoie ca opoziția să câștige alegerile. Și pentru aceasta, ea ar trebui, mai întâi, să evite orice mesaj moralizant, orice culpabilizare a noii Românii, în mod evident, larg majoritară. Dilemă teribilă, mai ales pentru vechea generație politică revenită în viața publică după 1989, care cere să i se facă dreptate. Cum recunoaște, de altfel, și Alina Mungiu: O enormă dorință de justiție s-a acumulat paralel cu această blocare a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
adevăr, creatoare în sensul profund al cuvântului cultura română ? în cadrul tradiției sale istorice și lingvistice, fără nici o conotație naționalistă? Există, într-adevăr, un conflict între sincronizarea inevitabilă și tendințele locale și inițiativele personale, totdeauna foarte necesare ? Cum se rezolvă această dilemă fundamentală? Textele care urmează se referă nu la aspectul intrinsec al culturii prin definiție spontan, autonom, incontrolabil și neplanificabil ci la formele sale strict organizate și, mai ales, la motivarea lor ideologică. Doar acestea pot și trebuie să fie puse
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
manifestă. Cine nu ajunge la această concluzie înseamnă că nu are nici o percepție a realităților socio-culturale existente imediate. Cultura alternativă înseamnă, în esență, cultură independentă economic. De economia de stat, în primul rând. Situația exprimă, cu brutalitate, întreaga dramă și dilemă profundă a creatorului cultural actual. Nu trebuie să uităm o clipă că economia de stat reprezintă încă realitatea dominantă; că privatizarea și economia de piață reprezintă basme, care nu mai adorm nici măcar pe funcționarii financiari internaționali. Ei nu au experiența
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
specifice, de o anumită fermitate. Ea nu se pretinde însă nici exemplară, nici canonică, nici mai ales definitivă. Una din urmările cele mai periculoase ale concepției totalitare este de a avea ultimul cuvânt, definitiv, în toate domeniile. Relativizarea, alternativa și dilema sunt printre adversarii cei mai periculoși ai spiritului totalitar-oficial. Exprimăm, într-un stil direct, doar modul cum starea culturii române actuale se reflectă într-o conștiință culturală și critică. Un mesaj, deci, intelectual și spiritual și o invitație la o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Goethe (care a contaminat și pe alții), oricât de inteligentă și adecvată ar fi ea, rămâne doar un caz de solipsism filozofic. Ea pune, în orice caz, alături de alte texte, nu lipsite de unele contraziceri (într-un mod aproape involuntar) dilema esențială a culturii noastre: deschiderea spre universalitate, dar s-ar înțelege din subtext și regretul, imposibilitatea, fatalitatea de a nu o putea realiza. în orice caz: resemnarea și/sau refuzul de a realiza universalitatea după modelul goethean: Goethe acoperă tot
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
biografice, nu constituie idealuri de existență civilă și, în general, intelectuală. Preferăm interiorul somptuos, de mare aristocrat, de pildă, al lui... Platon. De ce prejudecata că filozoful trebuie să locuiască în condiții mizerabile? Din caritatea publică? etc. Dar să revenim la dilemele noastre strict actuale. Ne face plăcere să constatăm că Andrei Pleșu care a luat de la Constantin Noica doar ceea ce era, efectiv, bun se apropie cel mai mult de adevăr, atunci când face două observații emblematice despre enciclopedismul românesc: 1. în condițiile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a unor astfel de experiențe intelectuale nu se poate invoca decât, cel mult,... filozofia sticlei: ea este plină sau goală, totdeauna doar pe jumătate, după împrejurări; depinde de modul cum evaluăm astfel de eforturi culturale. 2. Esențială este și profunda dilemă actuală: totalizare a cunoașterii sau specializare? Enciclopedism difuz și împrăștiat, sau formație riguroasă, strict disciplinată, tehnicizată și precis compartimentată? Sincronizarea actuală, la antipodul întregii noastre vocații latente enciclopedice, ne obligă, evident, la specializare. Deci, la o reorientare decisă și radicală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
unor confesiuni și declarații. O conștiință vie în acest sens a existat la noi încă din perioada iluministă, cu prelungiri până între cele două războaie. Apoi, cu mare putere, după 1989, cu explicații și efecte compensatorii. Simetrică și solidară cu dilema tradițională Est/Vest, este și alternativa cultură majoră/minoră. Un alt complex tradițional, generator de mari sentimente de umilință și inferioritate, după cum vom vedea. Ea a fost pusă și discutată de L. Blaga, de alții, tot în perioada anilor '30-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ar salva de la catastrofă. Aceasta pare să fi fost totuși soluția Constantin Noica, dintr-un text din 1943: ...Tensiunea interioară a culturii române devine: să te pierzi în creația personală care e umbra culturilor majore? S-o spunem deschis: teoretic... dilema aceasta pare fără ieșire. Din fericire, conștiința teoretică a insolubilității nu ne mai poate paraliza. în fapt, noi mergem către forme istorice 25. Dar, chiar și așa fiind, formele istorice, la sfârșitul secolului XX, sunt cu totul altele decât cele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
p. 13, la lansarea cărții sale Imitație de coșmar (București, Editura Du Style, 1995). 2 Lecție de istorie ratată la Liceul Spiru Haret, in: România liberă, 20 martie 1995. 3 în același sens, recent, Andrei Pleșu, Intelectuali și partide, in: Dilema, IV, 161, 9-15 februarie 1996. 8. Problemele politologiei românești, in: Românul liber, XI, 8-9 august septembrie 1995. Reprodus in: Sfera Politicii, V, 34, ianuarie 1996, pp. 41-45; 35, februarie 1996, pp. 38-39. 1 Vladimir Tismăneanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej (București, Univers
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
G. Călinescu, Scrieri despre artă. Ediție îngrijită de George Muntean (București, Meridiane, 1968), I, p. 108. 10 Alina Mungiu, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri (București, Humanitas, 1995), pp. 89-90. 11 De ex., George Pruteanu, Poticnelile căderii în prezent, in: Dilema, III, 153, 15-21 decembrie 1995. 12 România liberă, 7 iulie 1995. 13 Gheorghe Caragiani, Riflessioni sulle traduzioni e la ricezione della letteratura romena in Italia, in: Synthesis, XXII, 1995, pp. 7-18; Adrian Niculescu, Corespondență din Italia. Zilele României de la Roma
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
revista „Transilvania”, cu un grupaj de poeme. Prima carte, Seară adolescentină, îi apare în 1982, autorul ei fiind distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut în poezie. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Orizont”, „România literară”, „Observator cultural”, „Dilema”, „Poesis”, „Tomis”, „Viața românească”, „Apostrof” ș.a. Este redactor al revistei „Echinox” (1976-1980), profesor de limba și literatura română la Piatra Neamț, Agnita, Cisnădie, Sibiu, librar - o scurtă perioadă -, iar din 1990 până în 1992, apoi din 2001, redactor-șef al revistei „Euphorion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
ațintite privirile cetățenilor și fiecare își spunea în gând: "E student"78. Aspirațiile intelectualului în formare sunt descrise și de Traian Chelariu, aflat în anii studenției la Universitatea din Cernăuți, la începutul anilor '30. Consemnând în jurnalul său căutări și dileme în configurarea vieții și implicit a carierei, Chelariu își argumentează sieși alegerea de a absolvi o facultate de psihologie: În lipsa unei alte posibilități de afirmare socială (subl. mea) și-n lipsa posibilității de a mă dezvolta în alt sens, cariera
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
spiritul românesc sub flamura trăirilor mistice și religioase și a folclorului primitiv, debutând în stil eclectic, chiar filomodernist, cotind spre tradiționalism abia din 1924. Noua generație resimțea imperios nevoia detașării față de înaintași, dar și față de cursul evolutiv al istoriei țării. Dilema între cantonarea în trecutul național și ancorarea în spiritualitatea europeană părea că își găsește soluționarea, în variantă gândiristă, în ortodoxia pe care o concepea ca o etapă nouă în evoluția cultural-europeană. Pe o astfel de traiectorie, poporul român s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și trasam câteva coordonate generice ale năzuințelor, dar și ale structurii sale psihice. Demersul devine însă mult mai complicat atunci când acești intelectuali trebuie identificați, individualizați în mod concret. Înaintea catalogării intelectualilor cu contribuție scrisă din spațiul nord-moldovenesc am întâmpinat câteva dileme pe care le-am regăsit și la autorii altor monografieri sociologice de acest gen. În reconstituirea categoriei scriitorilor ardeleni, Liviu Malița se confrunta cu stabilirea criteriilor care conferă scriitorului eticheta de "ardelean", opțiunile vizând fie considerarea locului nașterii, fie cea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
societății pentru un "intelectual". Pentru că am urmărit doar intelectualii care se manifestă în interbelic, în listarea publicațiilor vom lua în considerare doar lucrările apărute în perioada 1918-1938. Vom include nu doar creații literare, ci și producția intelectuală științifică. O altă dilemă a vizat selecția intelectualilor pe criterii de vârstă. Dacă am lista doar intelectualii născuți în decada 1900-1910, educați în sistemul de învățământ secundar și universitar interbelic, imaginea intelectualității interbelice locale ar fi una denaturată, căci în zonă s-au remarcat
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
intelectuală românească din Transilvania. Evoluție comparativă. 1848-1918", Anuarul Institutului de Istorie Cluj, XXXII, Editura Academiei Române, Cluj-Napoca, 1993. Hangiu, I., Dicționarul presei literare românești (1790-1990), Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Hitchins, Keith, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1998. Hrenciuc, Daniel, Dilemele conviețuirii: evreii în Bucovina (1774-1939), Tipo Moldova, Iași, 2010. Hrimiuc-Toporaș, Gheorghe, Victor Durnea, De ce scrieți? Anchete literare din anii'30: text cules și stabilit, Editura Polirom, Iași, 1998. Iancu, Carol, Evreii din România de la emancipare la marginalizare (1919-1938), Editura Hasefer
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
A., School Market..., p. 21. 12 Ibidem, p. 46. Reversul acestei atitudini se va resimți în anii '30, când, constatându-se creșterea numerică a populației evreiești în școlile române, noua deviză va fi cea de numerus clausus. 13 Daniel Hrenciuc, Dilemele conviețuirii: evreii în Bucovina (1774-1939), Tipo Moldova, Iași, 2010, p. 283. 14 D.J.A.N. Suceava, Fond Liceul Evreiesc Suceava (1919-1948). 15 Gheorghe Sbârnă, Marea Unire în parlamentul României, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2007, p. 82. 16 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
oferite de Anuarul...1937 și 1938, pp. 244-245. 179 C. Iancu, Evreii din România..., p. 130. 180 În perioada de funcționare a cursului superior (1923-1928), s-au înscris în prima clasă de gimnaziu, în total, 108 elevi. 181 D. Hrenciuc, Dilemele conviețuirii..., p. 166. 182 D.J.A.N. Botoșani, Fond Liceul de fete "Regina Maria", Dorohoi, dosar 39/1937. 183 D.J.A.N. Botoșani, Fond Prefectura Botoșani, dosar 6/1936, f. 12. 184 D.J.A.N. Botoșani, Fond Prefectura Dorohoi, dosar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Editura Trei, București, 2011. Childe, V. Gordon, De la preistorie la istorie, Editura Științifică, București, 1967. Childe, V. Gordon, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1967. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Apogeu civilizațional și soluții de relanasare în viziunea lui Claude Lévi-Strauss", în Revista Dilema Veche, nr. 623/28 ianuarie-3 februarie, 2016. Chirițescu, Dorel Dumitru, Cultura lipsei de caracter, în Revista Dilema Veche, nr. 560/6-12 noiembrie 2014. Chirițescu, Dorel Dumitru, "De ce este imposibilă planificarea în socialism?", în Revista Dilema Veche, nr. 570/15-21 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
Gordon, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1967. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Apogeu civilizațional și soluții de relanasare în viziunea lui Claude Lévi-Strauss", în Revista Dilema Veche, nr. 623/28 ianuarie-3 februarie, 2016. Chirițescu, Dorel Dumitru, Cultura lipsei de caracter, în Revista Dilema Veche, nr. 560/6-12 noiembrie 2014. Chirițescu, Dorel Dumitru, "De ce este imposibilă planificarea în socialism?", în Revista Dilema Veche, nr. 570/15-21 ianuarie 2015. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Democrație și prosperitate", Revista Dilema Veche, nr. 447/6-12 septembrie, 2012. Chirițescu, Dorel
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]