5,722 matches
-
Jan Łaski (născut în Łask, în martie 1456 - decedat la Kalisz, Polonia, la 19 mai 1531) a fost un nobil polonez, mare cancelar al Coroanei (1503-10), diplomat, din 1490 secretar al regelui Cazimir al IV-lea, iar din 1508 ajutor al episcopului de Liov. Din 1510 Jan Łaski a devenit arhiepiscop de Gniezno, deținând astfel funcția de primat al Poloniei. A fost unchiul unui alt Jan Łaski
Jan Łaski (1456–1531) () [Corola-website/Science/328092_a_329421]
-
În 1513 Jan Łaski a fost trimis la Conciliul de la Lateran, convocat de către papa Iulius al II-lea, pentru a pleda cauza Poloniei împotriva cavalerilor teutoni, context în care s-a remarcat din nou atât ca orator cât și ca diplomat. Misiunea a fost profitabilă prin avantajele pe care le-a obținut, atât pentru Polonia cât și pentru el, obținând din partea papalității recunoașterea titlului de „legati nati” pentru arhiepiscopul de Gniezno. În ultimii ani, sprijinul pe care l-a acordat nepotului
Jan Łaski (1456–1531) () [Corola-website/Science/328092_a_329421]
-
Krzeszów, Knyszyn și Derpsk. A fost cel mai important consilier al regilor Sigismund al II-lea August și Ștefan Báthory, dar și unul dintre cei mai puternici oponenți la succesiunea lui Sigismund al III-lea Vasa. a fost un politician, diplomat și om de stat abil, cea mai importantă figură politică a Uniunii polono-lituaniene de la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul celui următor. Jan Zamoyski s-a născut pe 19 martie 1542 ca fiu al lui Stanisław Zamoyski și Anna
Jan Zamoyski () [Corola-website/Science/328076_a_329405]
-
Schola Medica Salernitana", unde a cercetat nu numai medicina (unde a predat opera lui Gilles de Corbeil), dar și istoria, dreptul și teologia. Romuald a accedat la poziția arhiepiscopală salernitană după moartea lui Guglielmo de Ravenna. Romuald a fost un diplomat în numele regilor Guillaume I și Guillaume al II-lea ai Siciliei. El a negociat tratatul de la Benevento din 1156 și s-a numărat printre semnatarii tratatului de la Veneția din 1177. Deși a luat parte la conspirația împotriva amiralului Maio din
Romuald de Salerno () [Corola-website/Science/328137_a_329466]
-
Guillaume l-a trimis ca prizonier la Palermo, unde este posibil să fi fost orbit. Robert a avut un fiu pe nume Iordan, care a trăit la Constantinopol, unde a servit pe împăratul bizantin Manuel I Comnen ca "sebastos" și diplomat. Iordan a călătorit la Roma în 1166-1167 pentru a încerca reunificarea dintre Biserica Romano-Catolică și cea ortodoxă.
Robert al II-lea de Capua () [Corola-website/Science/328144_a_329473]
-
cu 14 misiuni diplomatice, 7 consulate generale cu statut diplomatic (între care unul la București) și 37 consulate și viceconsulate în alte țări. Cel de-al Treilea Reich a dus la o restructurare masivă a diplomației germane din străinătate: mulți diplomați ai regimului precedent au fost retrași, iar reprezentanți ai NSDAP și SS au fost numiți ca atașați ai misiunilor diplomatice. Până în 1943, în ciuda închiderii multor misiuni din cauza celui de-al Doilea Război Mondial, personalul celor rămase a crescut la mai
Ministerul Afacerilor Externe (Germania) () [Corola-website/Science/328233_a_329562]
-
diferit rezultate războiului și atribuie propriilor state victoria în acest război. În raportul de la a Conferința a 9-a a Partidului Bolșevic de pe 20 septembrie 1920, V. I. Lenin avea să numească războiul „Pe scurt, o înfrângere gigantică și nemaiauzită”. Diplomații polonezi și cehoslovaci s-au întâlnit la sfârșitul Primului Război Mondial pentru trasarea unei granițe comun acceptate. În momentul în care armistițiul de la Compiègne a fost semnat, cea mai mare parte a graniței polono-cehoslovace fusese trasată cu excepția a trei mici regiuni cu
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
(în latină "Ioannes Dlugossius, Longinus", n. 1 decembrie 1415, Stara Brzeźnica d. 19 mai 1480, Cracovia) a fost un cronicar polonez, istoric, creatorul uneia dintre cele mai mari opere de istoriografie medievală a Europei, cleric, geograf, diplomat, educatorul fiilor lui Cazimir al IV-lea Jagiellon. S-a născut în 1415 în Stara Brzeźnica, într-o familie din clasa de mijloc a nobilimii poloneze, ca fiu al lui Jan Dlugosz de Niedzielska și al Beatei, fiica lui Martin
Jan Długosz () [Corola-website/Science/327752_a_329081]
-
fără dobândirea vreunei diplome și că notar public a mers la episcopul de Cracovia, Zbigniew Oleśnicki, devenind asociat al său de încredere, secretar și cancelar între 1433 - 1455. În 1436 a fost canonic în Cracovia. Fiind un bun negociator și diplomat respectat, el a fost trimis de către regele Cazimir IV-Jagiellon în misiuni diplomatice la curtea papala și Imperiala, si a fost implicat în negocierile regelui cu Cavalerii Teutoni în timpul Războiului de treisprezece ani (1454-1466) și la negocierile de pace. A participat
Jan Długosz () [Corola-website/Science/327752_a_329081]
-
luat în discuție și poziția față de evenimentele din Maraș. Unii dintre delegați, printre ei și premierul britanic David Lloyd-George, au cerut ca să se exercite presiuni asupra guvernului otoman pentru ca asemenea tragedii să nu se mai repete, dar au existat și diplomați care și-au exprimat rezervele față de capacitatea guvernului sultanului de control asupra evenimentelor. Diplomații occidentali au ajuns la concluzia că guvernul otoman trebuie să îl demită pe Kemal din orice funcție oficială, deși tot ei au admis că o asemenea
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
și premierul britanic David Lloyd-George, au cerut ca să se exercite presiuni asupra guvernului otoman pentru ca asemenea tragedii să nu se mai repete, dar au existat și diplomați care și-au exprimat rezervele față de capacitatea guvernului sultanului de control asupra evenimentelor. Diplomații occidentali au ajuns la concluzia că guvernul otoman trebuie să îl demită pe Kemal din orice funcție oficială, deși tot ei au admis că o asemenea măsură nu are nicio valoare practică, de vreme ce guvernul sultanului nu avea niciun control asupra
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
(n. 22 iunie 1964, Baia Mare) este un diplomat român care a activat ca reprezentant permanent al României pe lângă Organizația Națiunilor Unite (ONU) - New York (2000-2001), ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii (2001-2006) și reprezentant permanent al României la NATO (din 2006). În mai 2013 a
Sorin Ducaru () [Corola-website/Science/327295_a_328624]
-
(, ) este un trimis oficial, de obicei al unui stat suveran (un diplomat de cel mai înalt rang), care este acreditat pentru a asigura reprezentativitatea statului de un alt stat suveran (țară), pe teritoriul său, sau de o organizație recunoscută la nivel internațional (pentru a reprezenta o profesie sau un domeniu de activitate
Ambasador () [Corola-website/Science/330560_a_331889]
-
a asigura reprezentativitatea statului de un alt stat suveran (țară), pe teritoriul său, sau de o organizație recunoscută la nivel internațional (pentru a reprezenta o profesie sau un domeniu de activitate) . Termenul mai este folosit și pentru a reprezenta un diplomat cu o misiune specială și temporară sau, în sens figurat, o persoană cu o misiune oarecare. Într-un sens comun, termenul se aplică reprezentantului diplomatic al unui guvern, staționat într-o capitală străină. ul beneficiază în țara gazdă de imunitate
Ambasador () [Corola-website/Science/330560_a_331889]
-
Ștefan cel Mare, Luca Cârje, solul lui Mihai Viteazul, David și Teodor Corbea, solii lui Constantin Brâncoveanu, sau Nicolae Milescu spătarul, solul țarului rus Alexei Mihailovici în teritoriul chinez. În România, pentru a ajunge ambasador sau orice alt fel de diplomat, este necesară parcurgerea unor anumite stagii de o durată relativ determinată iar gradul diplomatic de ambasador se acordă prin decret, de către Președintele României, la propunerea Ministrului Afacerilor Externe . Pentru numirea în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar, Ministrul Afacerilor Externe
Ambasador () [Corola-website/Science/330560_a_331889]
-
unor anumite stagii de o durată relativ determinată iar gradul diplomatic de ambasador se acordă prin decret, de către Președintele României, la propunerea Ministrului Afacerilor Externe . Pentru numirea în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar, Ministrul Afacerilor Externe propune, de regulă, diplomați de carieră care, la încheierea misiunii, nu depășesc vârsta legală de pensionare. . Ambasadorii români sunt obligați prin legea nr.269 din 17 iunie 2003 să depună jurământul de credință cu ocazia primei deplasări în România. Jurământul de credință față de statul
Ambasador () [Corola-website/Science/330560_a_331889]
-
reprezentată de Jan Ostroróg, un publicist politic și reformist, iar Jan Długosz a fost un istoric a cărui anale erau cele mai mari din istoria Europei și o sursă funademntală pentru istoria medievală din Polonia. Filippo Buonaccorsi, un poet și diplomat, care a sosit din Italia în 1468 și a rămas în Polonia până la moartea sa în 1496, s-a stabilit la Cracovia, aceasta fiind o altă societate literară. Cunoscut sub numele de Kallimach, el a scris viețile lui Grigore Sanok
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
avut tendința de a fi insuficientă pentru orice combinație de adversari. Calitatea forțelor și comanda lor a fost bună, fapt demonstrat de victoriile împotriva unui inamic aparent copleșitor. Atingerea obiectivelor strategice a fost susținută de un serviciul bine dezvoltat de diplomați și emisari. Din cauza resurselor limitate aflate la dispoziția statului, Polonia Jagielloniană a trebuit să se concentreze pe zona cea mai important, pentru securitatea intereselor economice, care a dus la consolidarea poziției Poloniei pe coasta Mării Baltice. Pacea de la Thorn din 1466
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
(n. 13 septembrie 1883, Varșovia - d. 7 aprilie 1972, Londra) a fost un politician și diplomat polonez, ministru al afacerilor externe (de două ori), Președintele al Republicii Poloneze în exil, mason. A absolvit liceul din cartierul Praga din Varșovia în 1901. Înainte de Primul Război Mondial a terminat studiile la "London School of Economics". A lucrat o
August Zaleski () [Corola-website/Science/330847_a_332176]
-
să predea literatură și limba poloneză în Londra. Acolo a stabilit legături cu francmasoneria. În timpul războiului i-a convins pe britanici că acțiunea lui Piłsudski nu este împotriva intereselor statelor din Ententa, ci împotriva Rusiei. După recâștigarea independenței a devenit diplomat acreditat în Elveția, Grecia și Italia. A participat în lucrările Societății Națiunilor. După lovitura de stat din mai 1926 a fost ministru al afacerilor externe în toate guvernele până la 1932. Între anii 1928-1935 a fost senator. Îndeplinea funcție de șef al
August Zaleski () [Corola-website/Science/330847_a_332176]
-
Alexandru Popescu (n. 8 mai 1942, București) este un istoric, etnolog, diplomat. A publicat volume și studii în domeniile etnografiei, istoriei României și universale, relațiilor diplomatice și culturale, serviciilor de informații. După absolvirea Liceului „Ion Luca Caragiale” din București. (1956-1960), a urmat cursurile Facultății de istorie ale Universității București (1960-1965). În perioada
Alexandru Popescu (istoric) () [Corola-website/Science/330084_a_331413]
-
volume colective și a semnat 40 de studii apărute în în țară și peste hotare. (Germania, Austria) .A publicat 400 de articole în ziare și reviste. Susține rubrică "Străzile Bucureștilor. Mică istorie sentimentală în imagini" , "Biografii la răspântie. Istorici și diplomați" în „Ziarul de duminică”, A colaborat la posturile de Radio și Televiziune. A sustinut cursuri și conferințe la universități din România, Germania, Austria. A obținut Premiul „Nicolae Iorga” pe anul 2011, conferit de „Fundația culturală Magazin Istoric” pentru volumul Lucian
Alexandru Popescu (istoric) () [Corola-website/Science/330084_a_331413]
-
încă de pe 14 august Ministerul a atras atenția tuturor misiunilor diplomatice acreditate în Moldova să se abțină să participe la evenimentele prilejuite de împlinirea a 25 de ani de autoproclamare a Transnistriei. Biroul pentru Reintegrare de la Chișinău a calificat acțiunea diplomaților ruși ca fiind „orientată spre subminarea principiilor recunoscute de comunitatea internațională de suveranitate, independență și integritate teritorială a Republicii Moldova”. Pe 7 septembrie 2015, pe Aeroportul din Chișinău au fost reținuți trei jurnaliști ruși - Aleksei Kazannik și Natalia Kalîșeva de la LifeNews
Relațiile dintre Republica Moldova și Rusia () [Corola-website/Science/330162_a_331491]
-
în a-și integra noile teritorii în propriile structuri economice, juridice și politice. Încă o problemă era cauzată de interferențele cauzate de comunitatea internațională. Imperiul Britanic în particular a avut un rol semnificativ în perturbarea creării unei uniuni vamale prusace. Diplomații britanici, în mod special atașatul Eduard James Nottingham, care urmăreau propria supremație economică, au interpretat ideea unei uniuni vamale ca fiind un pericol la adresa status quo-ului economic. Motivați de dorința importării fierului la prețuri convenabile din Ruhr, un număr de
Zollverein () [Corola-website/Science/330291_a_331620]
-
britanici, în mod special atașatul Eduard James Nottingham, care urmăreau propria supremație economică, au interpretat ideea unei uniuni vamale ca fiind un pericol la adresa status quo-ului economic. Motivați de dorința importării fierului la prețuri convenabile din Ruhr, un număr de diplomați au făcut apel la o grevă generală, cu justificarea că managerii germani "dădeau pe gât bere din Dortmund cu litrul, în timp ce muncitorii din Ruhr trudeau, fiind doar un simplu zimț în calea Revoluției Industriale". Totuși, apelul la grevă generală nu
Zollverein () [Corola-website/Science/330291_a_331620]