5,649 matches
-
Electrica. În perioada ianuarie 1917 - iunie 1919 din cauza primului război mondial nu au circulat tramvaie în municipiul Galați. În 1931 Uzinele Comunale Galați au preluat transportul în comun și cu autobuze pe un traseu de 3,5 km. pe strada Domnească (încă din 1925 câțiva particulari fac să iasă pe stradă primele autobuze) și s-a continuat dotarea transportului electric cu 19 tramvaie noi, construite la Șantierul Naval Galați. Din 1944 orașul a rămas fără transport electric. În 1948 s-a
Tramvaiul din Galați () [Corola-website/Science/322645_a_323974]
-
să specifică; lipsa numelui Principelui, ca și aceea a datelor istorice, scoate textul din sfera „românului istoric”, dar, pe de altă parte, prezența unor informații „verificabile” (locuri, case, străzi, palate, modul de a se îmbracă, de a petrece, organizarea curții domnești etc.) nu permite plasarea cărții în zona basmului: și lirismul, dar și apelul la procedeele povestirii fantastice fac parte din recuzita stilistica a prozatorului...”
Princepele () [Corola-website/Science/322716_a_324045]
-
bănci pe care le-a confecționat tâmplarul din Cluj Eperjesi Nagy András. Una dintre strane a fost pictată de evlavioasa soție Ércz Zsuzsánna, soția preotului, pe cheltuiala proprie. Un alt suflet evlavios, Perlei Karolina, pe propria sa cheltuială confecționează „băncile domnești”. Tavanul casetat, provenit de la biserica veche, precum și coroana amvonului, sunt opera lui Umling Lörinc din Cluj, anul 1770. Biserica reconstruită, datorită muncii inițiale prost făcute, a ajuns din nou, în anul 1968, în prag de demolare, impunându-se o renovare
Biserica reformată din Dumbrava () [Corola-website/Science/329633_a_330962]
-
lui Bogdan al III-lea (cel Orb), fiul lui Ștefan cel Mare. După cum afirmă Narcis Crețulescu în lucrarea „Istoria Sfintei Mănăstiri Râșca” (1901), "„Bogdan o înzestrează cu obiecte de gospodărie, cu moșia Bogdănești, înconjurătoare mănăstirii... îi dă zestre alte pământuri domnești, luate din trupul pământurilor mănăstirii Neamț”". Încercarea de reconstruire a mănăstirii nu reușește astfel că în anul 1542, domnitorul Petru Rareș a strămutat vechiul așezământ monahal, mai la deal, întemeind Mănăstirea Râșca. Unele documente istorice mai amintesc câteva încercări de
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
delimitarea hotarelor eparhiilor lor. Problema o constituia târgul Dubăsari și alte două sate (Sultan Câșlași și Musaip Câșlași), de la hotarul Moldovei cu Bugeacul. Mitropolitul Ioanichie, venind la Iași, prezintă situația spre rezolvare domnitorului Nicolae Mavrocordat care supune problema judecății Divanului Domnesc, prezidat de patriarhul Samuil de Alexandria, prezent la acea vreme în Moldova. Divanul ia o hotărâre spre împăcarea ambilor ierarhi, astfel: târgul Dubăsari, fund stăpânit de turci, să fie păstrat de mitropolitul Ioanichie, iar cele doua sate de pe granița să
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Dapontes copia cărți pentru boieri și lua în pensiune alți elevi în cămăruța sa. Din acești ani provine singurul portret în culori al scriitorului, păstrat la mănăstirea Xiropotamou și datat (probabil greșit) „la București, în anul Mântuirii 1730”. La Academia Domnească, l-a avut ca profesor, printre alții, pe eruditul Gheorghe Hrisogon, grec originar din Trapezunt (Trebizonda), pentru care nutrea o imensă admirație și cu care a întreținut ulterior o lungă relație epistolară până la moartea acestuia. Invitat - încă din timpul studiilor
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
și era semnată de el în calitate de citeț ("anagnost") al Mitropoliei. În același timp, Dapontes și-a început activitatea de cronicar, redactând primele sale texte originale, în care își propunea consemnarea principalelor evenimente ale vremii. Astfel, din poziția sa de secretar domnesc, el a avut posibilitatea de a descrie războiul ruso-austro-turc din perioada 1736-1739 în lucrarea "Efemeride dace", întocmită la cererea domnului Constantin Mavrocordat. Din aceiași ani datează și primele însemnări cu caracter personal, reflecții pe marginea unor subiecte teologice și istorice
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărătești, precum și alte 36 de icoane mai mici, zugrăvite în anii 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Hurezi. În 1715 Ștefan Cantacuzino a restaurat în întregime clopotnița mânăstirii, situată la intrarea în incinta principală, și Casa Domnească. Și el apare într-un tablou din pridvor în postură de ctitor. În anii 1938-1940, Ministerul Aerului și Marinei a restaurat biserica și întreg ansamblul monahal.
Biserica de piatră din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/327619_a_328948]
-
drept reședință a domnitorilor, fortificațiile sale fiind în stare bună. Cetatea Sucevei făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci. Potrivit diferitelor surse privind garnizoana inițială a Sucevei. Se estimează cifre între 140 la 2200
Asediul Sucevei () [Corola-website/Science/327093_a_328422]
-
15. "Vasile Kogălniceanu vel căpitan (cca. 1685-1750)", Fundația Culturală Mihail Kogălniceanu, București, 1946, 36p, Extras din "Arhiva Românească", Tom X, 1946; 92 (Kogălniceanu Vasile); 3 (K.V.) B.A.R.: II 466584+; B,A,L(D) 2 expl. 16. "Târguri, ocoale domnești si vornici in Moldova", Editura Academiei RPR, București, 1952, 71-97, Buletin științific, Secțiunea de științe istorice, filosofice si economico-juridice, tom IV, nr. 1.2 B.A.L. (D) 2 expl. , 17. "Legiuirea Caragea", coautor cu academ. Andrei Rădulescu, A. Costin
Listă cu articole publicate de Aurel Sava () [Corola-website/Science/327218_a_328547]
-
profesor la „Școală de moșit” din cadrul Institutului Gregorian și medic primar (1859) la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași. În anul 1859, a devenit primul profesor de chirurgie din Iași și fondator al învățământului chirurgical ieșean, fiind numit printr-o Ordonanță Domneasca profesor însărcinat cu susținerea cursului de Chirurgie și Medicină, în cadrul Școlii de chirurgie înființată cu sprijinul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și inaugurată pe 30 noiembrie 1859, în localul Academiei Mihăilene. Pentru a onora memoria doctorului Nicolae Negura în 2007 Primăria
Nicolae Negură () [Corola-website/Science/327232_a_328561]
-
documente istorice care datează din secolul al XVII-lea. Strada era cunoscută sub numele de "Ulița Nemților", "Ulița Nemțeasca" și "Strada Germană". Este atestată pentru prima oară într-un document din 1 mai 1672, drept ulița care merge de la Curtea Domnească spre Biserica Grecilor, iar în documentele din secolul XIX apare drept "Ulița Germană" și este trecută astfel și în Planul Bucurestiului din anul 1871. Din anul 1878, strada și-a dobândit numele pe care îl are și în zilele noastre
Strada Smârdan () [Corola-website/Science/327406_a_328735]
-
fiind cele de la Constantinopol; în fruntea acestora se aflau șefii de misiune, actualii ambasadori, numiți cu un termen de specialitate otoman: "Kapukehaie" . În teritoriul românesc, coloana vertebrală a aparatului diplomatic medieval a fost reprezentată de soli; ei erau purtătorii mesajului domnesc. Istoria a reținut numele unor soli celebri, cum ar fi Ion Țamblac, solul lui Ștefan cel Mare, Luca Cârje, solul lui Mihai Viteazul, David și Teodor Corbea, solii lui Constantin Brâncoveanu, sau Nicolae Milescu spătarul, solul țarului rus Alexei Mihailovici
Ambasador () [Corola-website/Science/330560_a_331889]
-
A fost căsătorit cu Maria Sergescu, profesoară de limba franceză (soră a matematicianului Petre Sergescu), cu care a avut două fete: Maria, profesoară de matematică și Ileana, inginer. s-a născut la 19 mai 1893 în satul Drăgotești, comuna Fântâna Domnească (actualmente Prunișor), județul Mehedinți. Ștefan Hălălău a fost fiul lui Mihai Hălălău și al Anicăi (născută Pantazescu), descendenți de moșneni împroprietăriți de Mihai Viteazul. Urmează primele 4 clase primare la școala din sat, apoi se înscrie la Liceul Traian din
Ștefan Hălălău () [Corola-website/Science/330779_a_332108]
-
1915, în prezent fiind inclus pe lista monumentelor istorice din județul Călărași din anii 2004 și 2010, ca monument arhitectonic de importanță națională, având codul de clasificare . Ansamblul monahal este format din: Biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”, Casa Domnească, chilii, construcții anexă și zid de incintă, toate incluse pe lista monumentelor istorice. Legendele referitoare la începuturile mănăstirii menționează două variante principale. Conform primei variante, mănăstirea a fost ridicată în amintirea unei lupte cu tătarii care îl sprijineau pe Radu
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Sfântul Munte sau din Orient, deja menționate printr-un hrisov din 1639. În fine, săpăturile arheologice efectuate în anul 1999 cu ocazia pregătirii lucrărilor de restaurare au stabilit că ordinea de construire a clădirilor ansamblului monahal a fost următoarea: casa domnească, clopotnița veche, zidul de incintă, chiliile și ulterior biserica mănăstirii. Mănăstirea avea să capete o zestre considerabilă atât de la ctitor dar și de alți donatori. Pe lângă Matei Basarab și soția sa, Elina, o serie de boieri ca pitarul Mitrea sau
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
stăpânirii otomane, dar este înfrânt și nevoit să se retragă în Transilvania unde va și muri. În urma acestui episod, sultanul Mehmed al IV-lea ordonă noului domnitor Gheorghe Ghica să mute capitala la București și să dărâme din temelii reședința domnească din Târgoviște precum și toate mănăstirile fortificate care o înconjurau. Mănăstirea Plătărești avea să cadă pradă și să fie devastată de către o trupă de tătari chemați în ajutor de către Gheorghe Ghica. Letopisețul Cantacuzinesc arată că „"turcii și tătarii intrară în țară
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
unifică în realitate spațiul bisericii. Ansamblul arhitectonic al Mănăstirii Plătărești este alcătuit dintr-o incintă de formă dreptunghiulară, având în mijloc biserica de plan triconc, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”. În colțul de nord-vest al incintei este situată Casa Domnească, o clădire dreptunghiulară având în subsol o pivniță sprijinită pe un pilon central, iar pe mijlocul laturii vestice a incintei se află turnul clopotniță (adăugat la începutul secolului XX). Pe trei din laturile incintei sunt situate mai multe corpuri de
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
descărcării de sarcină arheologică, au fost începute demersurile pentru aprobarea restaurării corpurilor de chilii și pentru finalizarea retrocedării terenurilor care au aparținut mănăstirii. Restaurarea începe abia în anul 2007 cu corpul de nord, al doilea ca valoare istorică după Casa Domnească, care a fost finalizat până la sfârșitul anului 2008, servind ca locuință maicilor mănăstirii începând cu anul 2009. În perioada 2011-2013 s-au executat ample lucrări de restaurare și amenajare interioară și exterioară, în valoare de peste 120.000 lei, finanțate în
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
precizie, cel mai probabil pe timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730). Nicolae Mavrocordat se va folosi de diferite abuzuri, falsuri și tertipuri pentru a pune mâna pe averile unora dintre cele mai bogate mănăstiri românești. Astfel sub pretextul că sunt „mănăstiri domnești” (sintagmă interpretată ca aparținând domnului) va lua averile mănăstirilor Tânganu și Drăgănești și le va da noii sale ctitorii Mănăstirea Văcărești, închinată Sfântului Mormânt. Astfel, el va numi epitropi la mănăstirile vizate, care „"se îndatorează să trimită ajutoare la Sfântul
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
aceste procedee, mănăstirile românești deveneau închinate, "de facto", contrar voinței ctitorilor și anatemei patriarhale din 1641. Cel mai probabil acesta a fost mecanismul folosit și în cazul Mănăstirii Plătărești, care începând din momentul respectiv va avea egumeni greci. Portretele ctitorilor domnești, Matei Basarab și soția sa Elina, vor fi șterse din tabloul ctitoricesc iar veniturile sale vor lua drumul Ierusalimului. Diferitele surse disponibile în prezent menționează ca prim stareț al Mănăstirii Plătărești trei nume de călugări: "Platara" (grec), "Nichifor" (grec) și
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Tudor Vladimirescu, adus la Curtea de Argeș de episcopul Ilarion Argeșiu, mentorul lui Tudor Vladimirescu. După anul 1880 steagul revoluționar a fost dus la Muzeul Național. În vechea biserică „Sf.Gheorghe” au fost aduse în anul 1897 moaștele Sfintei Filofteia, după ce Biserica Domnească a fost închisă pentru restaurare și au rămas aici până în anul 1913. Biserica, care avea acoperișul din șiță, a fost distrusă de un incendiu devastator în anul 1913, incendiu care s-a propagat de la o casă din apropiere, de pe strada
Biserica Sfântul Gheorghe din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/330175_a_331504]
-
tehnica encaustică de către profesorii Chelsoi Mircea și Pașcanu Cornel, pictori restauratori din București. Pridvorul deschis are fațada estică pictată și pisania deasupra ușii de intrare. Turnul clopotniței de deasupra pronaosului este prevăzut cu un clopot, adus în 1936 de la Biserica Domnească.
Biserica Sfântul Gheorghe din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/330175_a_331504]
-
2013 până în 2014 a fost președinta Comisiei parlamentare pentru Politică Externă și Integrare Europeană. Din iunie 2013 Ana Guțu este vicepreședintele grupului politic Alianța Liberalilor și Democraților din APCE. În ianuarie 2013 izbucnește criza politică legată de vânătoarea din Pădurea Domnească, unde a fost împușcat Sorin Panciu. În rezultatul acestei crize cade guvernul Filat-2, iar liderul PL Mihai Ghimpu refuză să voteze un nou guvern pro-european în ajunul summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, Lituania, unde Republica Moldova urma să parafeze Acordul
Ana Guțu () [Corola-website/Science/330301_a_331630]
-
în paragină. Câțiva ani mai târziu, pe la 1820, vistiernicul Petrache Surza înființa un bazar în preajma mănăstirii, piață care va fi numită „Medeanul de la Sfânta Vineri”. Inițial activitatea comercială se întindea pe mai toată Ulița Sfânta Vineri, între Mănăstire și Palatul Domnesc; ulterior piața se restrânge ocupând numai terenul fostului cimitir. Constantin Cristodulo-Cerchez, în timpul primului său mandat de primar al Iașului, a decis modernizarea vechii piețe Sfânta Vineri prin mărirea suprafeței și construirea de clădiri moderne care să permită conservarea și vânzarea
Hala de zid și fier () [Corola-website/Science/330401_a_331730]