5,717 matches
-
cuvinte. Cercetarea istorică accepta ideea că în 1564 Lăpusneanu a dărâmat din ordinul turcilor „cetatea de scaun Suceava și și-a mutat reședința la Iași”, dar că din vremea acestui domnitor s-a introdus „sistemul de conducere cu două reședințe domnești, dintre care una cu rolul de principala reședința domneasca” și că doar dupa 1606 capitala Moldovei se mută definitiv la Iași{\cîte 36}. Mai prezentăm în finalul acestui capitol și ilustram cu imagini, dintre realizările notabile ale domeniului, care au
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a dărâmat din ordinul turcilor „cetatea de scaun Suceava și și-a mutat reședința la Iași”, dar că din vremea acestui domnitor s-a introdus „sistemul de conducere cu două reședințe domnești, dintre care una cu rolul de principala reședința domneasca” și că doar dupa 1606 capitala Moldovei se mută definitiv la Iași{\cîte 36}. Mai prezentăm în finalul acestui capitol și ilustram cu imagini, dintre realizările notabile ale domeniului, care au ca obiect de reflectare realități sau personalități ale Iașului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Cuza”, actualul Muzeu al Unirii, casa Catargi de la poalele Copoului, în care a funcționat Trustul de construcții, casa logofătului Nicolae Cântă, care găzduiește Casă Universitarilor, vechea clădire a Institutelor Unite, aflată acum în folosință Colegiului „Mihai Eminescu”, numită și curtea domneasca din Sărărie, vechea clădire a maternității, din strada Cuza Vodă, clădirea Societății de Medici și Naturaliști, din Bulevardul Independenței, palatul Cantacuzino-Pascanu, fost sediu al Primăriei Iași{\cîte 49}. O etapă calitativ superioară în istoria învățământului universitar ieșean este marcată de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Kogălniceanu, prim-ministrul Moldovei. Începutul festivităților inaugurale, marcat prin 21 de salve de tun, a pus în mișcare un impresionant alai ce s-a deplasat de la casa spătarului Petrache Cazimir, veche zidire a Iașului, care a servit, trecător, ca reședința domneasca, iar din 1835 drept local pentru Academia Mihăileană, la fostul palat al vel-vistiernicului Alecu Balș, devenit din anul 1860 local propriu al Universității. Acesta dispunea, pe lângă 26 de camere, de o aula, în care s-a desfășurat ceremonia propriu-zisă. Filaret
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ale contextului social-istoric care generează conținuturile politice vehiculate. Literatura de specialitate consideră veacul al XIX-lea matricea limbajului politic românesc modern, fără a nega însă existența unor forme incipiente de manifestare ale acestuia în creațiile cronicarilor (cronicile și documentele cancelariilor domnești oferă argumente relevante în acest sens). Chiar și atunci când scopul declarat al periodicelor este cultivarea literaturii și promovarea valorilor culturale, componenta politică, abil mascată de paginile de literatură, rămâne o dimensiune importantă a activității editoriale. Cu un pronunțat caracter eclectic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cuvântare”. În ceremonialul nunții, o. este semnalată la români din secolul al XVIII-lea. Cel mai vechi text al unei o. de nuntă este cel reprodus de Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae. O. care se rostea la nunțile boierești și domnești nu se deosebea de aceea întâlnită la nunțile țărănești. De cele mai multe ori lungimea textului făcea dificilă memorarea lui spontană, încât pentru a nu fi uitată, o. era transcrisă uneori de dascăli bisericești, de călugări și chiar de preoți. Așa se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
toate popoarele romanice. Mai mici ca întindere, celelalte o. de nuntă fac loc în mai mare măsură improvizațiilor de moment. Predominantă rămâne nota de umor și de bună dispoziție pe care acestea le degajă. Sub influența creațiilor populare, la Curțile domnești și boierești a luat naștere o. domnească, creație retorică alcătuită într-un mediu cărturăresc, pe canavaua unor vechi obiceiuri populare. Acest tip de o. este influențat de epistolele grecești, în special de epistolele lui Teofil Coridaleu, și a servit drept
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
de epistolele grecești, în special de epistolele lui Teofil Coridaleu, și a servit drept model o. protocolare rostite la sărbători. Un creator de o. ocazionale a fost marele ban Văcărescu, tatăl poetului Ienăchiță Văcărescu. Spre deosebire de o. festivă, obișnuită la Curțile domnești și boierești, o. de nuntă conservă numeroase elemente poetice de o rară frumusețe. Surse: I. Păunescu, Orații populare, care în unele sate obișnuiesc a se zice la nunți, II, București, 1848; V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 363-364
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, II, Iași, 1991, 51-97; Folclor vechi românesc, îngr. și pref. C. Ciuchindel, București, 1990, 135-210; Silvia Ciubotaru, Nunta în Moldova. Cercetare monografică, Iași, 2000, 209-301. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 487-489; Dan Simonescu, Orațiile domnești în sărbători și la nunți, CEL, 1941; Gh. Vrabie, Contribuții la studiul orațiilor populare, REF, 1947; Ion Apostol-Popescu, Studii de folclor și artă populară, București, 1970, 241-248; Ion Șeuleanu, Orația de colăcărie, SUB, Philologia, t. XIV, 1969, fasc. 1; Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
orășean cam bufon, ajungînd Într-un sat, trage În casa unei babe și-i spune că: „S-a dat poruncă domnească Ca să se căsătorească Fetele luînd uncheaș Și babele flăcăiaș”... Fata babei zice „dec!”, Însă baba, spirit legalist, apără ordinul domnesc: „— Ba nici un dec, fata mea, Zise baba către ea. Că domnia ce vrea face, Nu te Întreabă de-ți place...”. Acest derizoriu partimen are o ironie foarte fină. Pann vădește sensibilitate la grotescul psihologiilor senile. În Povestea vorbei pune cap
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
înainte de a se face ziua”: cutremur la Iași, “mergând către răsărit și Munții Carpați”. * Un înspăimântător cutremur a avut loc în anul 1738, în timpul celei de-a treia domnii a lui Constantin Mavrocordat, când au crăpat zidurile de la vechea curte domnească; case și biserici s-au dărâmat; lângă București, pământul s-a crăpat, formând o adevărată prăpastie. Despre acest cutremur, cronicarul Constantin Dapontes scria: “Miercuri, 31 mai, către orele 3 și jumătate din ziua, a avut loc la București un groaznic
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
au dărâmat; lângă București, pământul s-a crăpat, formând o adevărată prăpastie. Despre acest cutremur, cronicarul Constantin Dapontes scria: “Miercuri, 31 mai, către orele 3 și jumătate din ziua, a avut loc la București un groaznic cutremur de pământ. Palatul domnesc s-a crăpat în mai multe locuri și s-au dărâmat case; la țară, câteva mănăstiri au avut aceeași soartă, iar altele s-au crăpat. într-un cuvânt, acest cutremur a fost așa de puternic, încât foarte puține persoane țin
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
s-a produs un cutremur de intensitate mică în Transilvania. * între anii 1763 și 1764 a avut loc un puternic cutremur, “când s-a prăbușit bolta clopotniței de la Mănăstirea Mihai Vodă și a îngropat sub ea pe ticălosul de bucătar domnesc, care - din porunca domnului Constantin Cehan Racoviță - a otrăvit pe cei doi frață, boieri de frunte, Ștefan și Barbu Văcărescu, tatăl și unchiul poetului Enăchiță Văcărescu”. Comentând această întâmplare, mulți boieri au pus-o pe seama divinității, care n-a uitat
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Tot orașul era într-o stare de spaimă fără margini, din toate părțile se auzeau strigări, țipete și vaiete de oameni înspăimântați și de aceea care plângeau ori dărâmarea caselor, ori pierderea vieții unui prieten, rudă sau soț. Zidurile palatului domnesc au crăpat și l-au făcut nelocuibil”. Marele agă Manolache Florescu a raportat domnului că sunt 8 morți, 14 răniți, 36 de case dărâmate cu totul și foarte multe case au suferit serioase stricăciuni. în urma acestui cutremur, “cel mai mare
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
pentru aprovizionarea orașului cu apă potabilă și care datează încă de pe vremea domnitorului Vasile Lupu, s-au făcut pe actualul teritoriu al grădinii de aici, apa era dusă prin oale de pământ ars și aproviziona băile și cișmelele de la Curtea domnească. Tot din aceste surse s-a aprovizionat la început și Mănăstirea Golia iar mai târziu Spitalul Sf. Spiridon. De acest lucru ne amintesc diferite documente scrise și numeroase vestigii existente în Grădina Botanică. În afara izvoarelor amintite, pe teritoriul Grădinii Botanice
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
punctul nostru de vedere, prin maniera, dacă nu exaltată, atunci profund subiectivă a abordării. Încercând să rezumăm, conform acestei abordări, istoria evolutivă a Bacăului ar fi avut un demaraj citadin excelent - încununat de construirea bisericii Precista (1491) și a Curții domnești la sfârșitul secolului al XV-lea -, urmat de un parcurs de aproximativ trei secole, în care, cu excepția secolului al XVII-lea și a primei jumătăți a secolului al XVIII-lea, așezarea ar fi funcționat în parametri urbanistici rezonabili. Scurta noastră
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacăului și statutul de așezare amplasată la fruntaria micului voievodat sunt reflectate și în privilegiul comercial acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov (6 35 octombrie 1408). Este cel mai vechi document intern cunoscut, emis de o cancelarie domnească, ce face referire la Bacău. Rolul jucat de Bacău în cadrul economiei moldovenești - potențat de apariția depozitelor domnești în timpul lui Ștefan cel Mare - a fost principalul catalizator al dezvoltării funcțiilor politicoadministrative (apariția curții domnești, ridicată de Alexandru, fiul lui Ștefan cel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov (6 35 octombrie 1408). Este cel mai vechi document intern cunoscut, emis de o cancelarie domnească, ce face referire la Bacău. Rolul jucat de Bacău în cadrul economiei moldovenești - potențat de apariția depozitelor domnești în timpul lui Ștefan cel Mare - a fost principalul catalizator al dezvoltării funcțiilor politicoadministrative (apariția curții domnești, ridicată de Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare), judecătorești (apariția scaunelor de judecată) și religioase (indicată de prezența bisericilor ortodoxe și catolice, cât și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
document intern cunoscut, emis de o cancelarie domnească, ce face referire la Bacău. Rolul jucat de Bacău în cadrul economiei moldovenești - potențat de apariția depozitelor domnești în timpul lui Ștefan cel Mare - a fost principalul catalizator al dezvoltării funcțiilor politicoadministrative (apariția curții domnești, ridicată de Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare), judecătorești (apariția scaunelor de judecată) și religioase (indicată de prezența bisericilor ortodoxe și catolice, cât și de calitatea de sediu al Episcopiei catolice de Bacău - 1607). Totuși, în pofida existenței acestor parametri - identificabili
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mare și cea mică -, morile și pietrele de ceară din târgul Bacău, precum și „via de la sare” au fost acordate mănăstirii Bistrița (conform documentelor din 8 septembrie 1457 și 23 aprilie 1460), iar regimul proprietății asupra Ocolului târgului - de fapt, Ocol domnesc - a fost grav alterat de frecventele împroprietăriri ale „rudelor, prietenilor și colaboratorilor apropiați”. În legătură cu acest din urmă aspect, precizăm faptul că în intervalul 1460 1620, în Moldova au fost înregistrate nu mai puțin de 148 de sate care au fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
urmă aspect, precizăm faptul că în intervalul 1460 1620, în Moldova au fost înregistrate nu mai puțin de 148 de sate care au fost scoase din ocoale și dăruite mănăstirilor și boierilor - în marea lor majoritate, „prin danii succesive, ocoalele domnești au fost desființate până la începutul secolului al XVII-lea”. La nivelul secolului al XV-lea, regimul de tip feudal nu a lăsat nicio speranță aspirațiilor citadine ale Bacăului, dezvoltarea sa nefiind posibilă nici pe verticală, nici pe orizontală. Explicațiile țin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bogdan cel Orb „țara este pustiită și arsă (...) și rău stricată de blestemații turci și tătari, cât și de leși și munteni”; 1538 - expediția lui Soliman „Magnificul” în Moldova, în timpul căreia se pare că au fost distruse și „construcțiile Curții domnești din Bacău - Casa domnească, Turnul de apărare și anexele existente”. Dintr-o altă perspectivă, ce ține de cadrul natural al așezării, potențialul urbanistic al Bacăului a fost alterat și de cursul neregulat al Bistriței, care, împreună cu micii săi afluenți (Negelul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
este pustiită și arsă (...) și rău stricată de blestemații turci și tătari, cât și de leși și munteni”; 1538 - expediția lui Soliman „Magnificul” în Moldova, în timpul căreia se pare că au fost distruse și „construcțiile Curții domnești din Bacău - Casa domnească, Turnul de apărare și anexele existente”. Dintr-o altă perspectivă, ce ține de cadrul natural al așezării, potențialul urbanistic al Bacăului a fost alterat și de cursul neregulat al Bistriței, care, împreună cu micii săi afluenți (Negelul și Bârnatulă au creat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bârnatulă au creat un mediu ambiental asemănător unei delte cu multe brațe. Negelul, spre exemplu, curgea în perioada medievală exact prin mijlocul actualului oraș, oferind - cel mai probabil - morilor de aici energia necesară funcționării lor. Urmele unei astfel de mori domnești au fost descoperite - la aproximativ zece metri adâncime - în anul 1886, atunci când au fost demarate lucrările privind ridicarea Palatului Administrativ. Cât despre analiza făcută din perspectiva unor parametri precum arhitectura laică, proiectele de sistematizare și salubrizare, delimitarea spațiului public de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locuri de vamă) cu care au fost înnobilate de puterea voievodală. Destinate a înlesni atât schimburile de pe piața internă cât și pe cele de pe piața externă, aceste nuclee administrative au fost, în fapt, principalele surse de venit ce alimentau trezoreria domnească (veniturile cele mai consistente proveneau din vama mare aplicată mărfurilor ce tranzitau târgurile). De la această bază - sau, poate, odată cu ea - au plecat toate celelalte funcții: judecătorești, militare, religioase și, în funcție de împrejurările istorice, politice - cazul Iașilor, care devine reședința principală a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]