7,291 matches
-
ti" acesta este pentru tine! Frumoasă poveste, dar etimologii susțin că numele-i vine din limba tribului Tupi și înseamnă "râul cu pești". Locul a fost descoperit de portughezi, care au fondat acolo o colonie la 1667, numită Nossa Senhora dos Remedios de Parati. După descoperirea zăcămintelor de aur în Minas Gerais la 1696, importanța Parati a crescut, fiind utilizat ca port pentru transportarea aurului la Rio și de acolo în Portugalia. Din acele vremuri datează și "Caminho do ouro", drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
-l mai recent și faimosul "Caminho do ouro". Orașul are câteva vechi biserici foarte frumoase și bine conservate: Capela de Santa Rita (1722), Igreja de Nossa Senhora do Rosario e Sao Benedito (construită la 1725 de sclavii negri), Nossa Senhora dos Remedios (construcție începută la 1646 și terminată la 1873). Vizita la Parati a fost o încântare, așezarea bucurându-se de un cadru natural excepțional și de o arhitectură veche păstrată, ca și la Buzios, nealterată. Am fost impresionat să văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
invitat la degustarea preparatelor locale, aranjate într-o expoziție culinară colorată și îmbietoare. De reținut că uzina Volkswagen din Brazilia a botezat cu numele Parati un model al său, un exemplar fiind și în posesia Consulatului roman! Excursia la Angra dos Reis a venit la scurt timp după încheierea (cu succes) a vizitei la Rio a primului-ministru Nicolae Văcăroiu. O acțiune de "gradul O" ca aceasta necesită pentru pregătire efort, concentrare, program non-stop și la terminarea ei te simți ca după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a vizitei la Rio a primului-ministru Nicolae Văcăroiu. O acțiune de "gradul O" ca aceasta necesită pentru pregătire efort, concentrare, program non-stop și la terminarea ei te simți ca după o naștere fericit, dar epuizat. Așa că aveam nevoie de Angra dos Reis ca de o poțiune magică menită a te pune din nou "pe picioare". "Costa verde", zonă de munți, vegetație tropicală, plaje și ocean verde-smarald, întinsă pe 270 de kilometri pe șoseaua BR 101 care leagă Rio de portul Santos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
La întoarcere eram obosit după o suită de vizite , întâlniri și acțiuni și drumul pe malul oceanului mă reconforta, mai ales că-l făceam spre sfârșitul zilei, când soarele desena pe munți și ape umbre și lumini de neuitat. Angra dos Reis îmi era cunoscută din aceste călătorii, dar știam că "Perla coroanei" nu e localitatea Angra dos Reis, ci altceva. Golful Angra adăpostește în cei 100 de kilometri de extensie nu mai puțin de 370 de insule și 2000 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mă reconforta, mai ales că-l făceam spre sfârșitul zilei, când soarele desena pe munți și ape umbre și lumini de neuitat. Angra dos Reis îmi era cunoscută din aceste călătorii, dar știam că "Perla coroanei" nu e localitatea Angra dos Reis, ci altceva. Golful Angra adăpostește în cei 100 de kilometri de extensie nu mai puțin de 370 de insule și 2000 de plaje, fiind situat la două ore de drum de Rio. Descoperit pe 6 ianuarie 1502, ziua Regilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Angra adăpostește în cei 100 de kilometri de extensie nu mai puțin de 370 de insule și 2000 de plaje, fiind situat la două ore de drum de Rio. Descoperit pe 6 ianuarie 1502, ziua Regilor Magi (de aici apelativul "dos Reis"), de portughezul Andre Goncalves , a devenit port utilizat la început pentru transportul aurului din Minas Gerais și ulterior pentru încărcăturile de cafea. Orașul are în prezent circa 80000 de locuitori și după decăderea sa ca port și-a revenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la dus și la întors ne-a fost "condimentat" de un grup de dansatori și dansatoare, care ne-au prezentat, în afară de recitaluri de samba, și dansuri din diverse zone ale Braziliei. Reîntors la Rio, mi-am îndreptat mulțumirile către Angra dos Reis și minunile sale, care mi-au redat forțele necesare pentru a putea pregăti orice acțiune de "gradul O" ar mai apare la orizont. La Petropolis fusesem deja, făcând o "escală" în drum spre Belo Horizonte, unde mă ducea necesitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
serios afluxul de turiști, care constituie o serioasă sursă de venituri. De la cele de mai sus Rio nu face excepție, dimpotrivă. Aici se adună majoritatea turiștilor bogați, aici îi găsești la Carnaval, pe plajele Copacabana și Ipanema, la Buzios, Angra dos Reis, Parati... Sunt pândiți și de multe ori jefuiți și agresați chiar și în plină zi de grupuri de tineri sau chiar copii, proveniți în majoritatea cazurilor din cele peste 600 de "favelas", concentrări de defavorizați ai societății, masate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
vară de limbă și civilizație română de la Sinaia, avându-i ca profesori pe Iorgu Iordan, Alexandru Rosetti și Tudor Vianu. A revenit în România în 1961 și 1980, iar în 1988 avea să publice în Brazilia volumul "Momentos de historia dos romenos". În Macaubas înființase o Fundație culturală care-i purta numele și la sfârșit de iunie 1995 mi-a telefonat invitându-mă să "inaugurez" un curs de limba română. Gândind la sfatul dat de Horatiu prietenilor săi pentru a putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am stat decât un an împreună, familia având deja doi ani făcuți la Havana. I-a înlocuit familia Radu, doi oameni minunați, pricepuți, muncitori și respectuoși cu care ne-am împăcat foarte bine. Cu noul administrator am întors ambasada pe dos: am cumpărat mobilier nou, "de comandă", pentru saloanele de protocol și secretariat, covoare noi "belgiene" superbe, am achiziționat 3 calculatoare ultimul tip și o mașină de scris modernă, aparate de aer condiționat, mobilier nou pentru apartamente. Pentru saloanele de protocol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
hotel din Montevideo! Eram tot mai convins că nu veniseră cu Swissair, ci cu o flotilă de OZN-uri și că nu erau români, ci extratereștri. În mod normal, 80 de români în 3 zile ar fi întors Montevideo pe dos, silindu-i pe pașnicii urugayeni să-și caute refugiu la baza lor "General Artigas" din Antarctica! Vorba poetului, "în lume nu-s mai multe Românii / doar una e și-aceea ne e țara!" Nu sunt de acord că "excepția confirmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pe corp ori și-au b)țuț În cuie testiculele de pat, care au Înghițit cuie Îndoite că un cârlig de undit) legat cu at) de uș), astfel Încât aceasta s) nu poat) fi deschis) f)r) s) Întoarc) «peștele» pe dos. Am v)zut deținuți care și-au ț)iat pielea de pe brațe și de pe picioare, jupuind-o că și când ar fi dat jos un ciorap, sau care și-au ț)iat buc)ți din abdomen sau de pe picioare, le-
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
obișnuiam s) merg la barul Pont Royal pentru a-l privi pe Sartre; nu pot spune c) și el se uită la mine. Nu prea Îi agreă pe americani. Cu șaizeci de ani In urm), lucrurile st)teau altfel. John Dos Passos și E.E. Cummings au venit În Franța că s) conduc) ambulanțe În timpul Marelui R)zboi și au fost primiți cu c)ldur) - sau așa au crezut. Tinerii americani, ner)bd)tori s) ajung) la Paris dup) al doilea r
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
un a franțuzesc Îmi sugerează abanos lustruit. Acest grup negru mai include g tare (cauciuc vulcanizat) și r (o cârpă murdară de funingine care e sfâșiată). N, ca făina de ovăz, l, neputincios și prostănac, precum și oglinjoara de mână cu dos de fildeș a lui o, fac parte din grupul alb. Mă derutează franțuzescul on, pe care-l văd ca suprafața tensionată, care dă pe afară, a alcoolului dintr-un păhărel. Trecând la grupul albastru, găsim x-ul ca de oțel
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
despărțea de acel gen de pardesiu din lână maron-verzuie, numit loden. Eram captivat de modul În care folosea radiera specială pe care o ținea În buzunarul de la vestă, de felul În care ținea foaia bine Întinsă și apoi curăța cu dosul degetelor, „gutele percii“ (cum spunea el). Trist și tăcut, Îmi ilustra legile de fier ale perspectivei: trăsăturile lungi și drepte ale creionului ținut elegant În mână și incredibil de bine ascuțit, făceau ca liniile camerei pe care o crea din
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Alice În Țara Minunilor și un ten roz sidefiu, ședea atât de aproape, Încât Îi simțeam fragilul os de la șold frecându-se de mine de fiecare dată când se foia pe scaun, jucându-se cu o buclă sau trecându-și dosul palmei prin părul parfumat sau pe la ceafă, sau lovindu-și genunchii unul de celălalt, pe sub mătasea foșnitoare a furoului galben care sclipea prin dantela rochiței. În dreapta, Îl aveam pe fiul valetului polonez al tatei, un băiat absolut nemișcat, Îmbrăcat Într-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pe Prințul Andrei Bolkonski - căci tocmai descoperise Război și pace, pe care eu o citisem pentru prima oară la unsprezece ani (la Berlin, pe un divan turcesc, În sumbrul nostru apartament rococo din Privatstrasse care dădea spre o grădină din dos, Întunecoasă și umedă, cu zade și gnomi, care au rămas pentru totdeauna Între filele acelei cărți, ca o ilustrată veche). Mă văd dintr-odată În uniforma unei școli de instrucție pentru ofițeri: mergem din nou agale spre sat, În 1916
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
am pomenit, dintre toate locurile posibile, tocmai pe canapeaua de piele din Încăperea rece, umedă, puțin folosită, care fusese biroul bunicului. Pe canapeaua aceea stăteam Întins pe burtă, Într-un fel de Încremenire de reptilă, cu un braț atârnând, astfel Încât dosul palmei atingea molatic motivele florale ale covorului. Când am ieșit din transă, flora verzuie era la locul ei, brațul Îmi atârna Încă, dar acum stăteam culcat pe marginea unui ponton șubred și nuferii pe care-i atingeam erau reali, iar
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o cărare croită printre tufele de iasomie, din care picura ploaia, urca un povârniș abrupt. Trebuia să cobor din șa și să-mi Împing bicicleta. Când ajungeam În vârf, lumina mea vie dansa pe porticul alb cu șase coloane din dosul conacului tăcut și cu obloanele trase - tăcut și cu obloanele trase este probabil și astăzi, după o jumătate de secol, conacul unchiului. Acolo, Într-un colț al adăpostului boltit de unde urmărise șerpuirile luminii mele În urcuș, Tamara aștepta, cocoțată pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
bătute de vânt, când, cu un optimism și o răbdare ce nu cunoșteau limite, copilul nostru aștepta să clipească un semafor sau să prindă contur o locomotivă ce tot creștea, Într-un punct Îndepărtat, unde numeroasele șine se uneau Între dosurile goale ale caselor. În zilele friguroase era Îmbrăcat cu o blăniță de miel, cu o șapcă similară, ambele maronii, cu pete cenușii ca de promoroacă și acestea, Împreună cu mănușile cu un deget și cu fervoarea credinței lui Îl Încălzeau și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
încetișor, mai moale: Călin... la Lipnic... s-o dus cu fiu' hanului de gât... s-o dus în afundul Nistrului. Ăl mare, Bogdan... continuă cu glas înăbușit, se zâce că la Baia el ar fi slobozât săgeata ceea ce o rușinat dosul Măritului rege Mateiaș... L-or sfârtecat cu cleștele înroșit, abia șoptește și întoarce capul: desigur, i-a intrat o zgaibă în ochi... Gheorghiță bolborosește niște vorbe sfinte de mângâiere. Un oștean purcede a aprinde lumânări la căpătâiul morților și luminițele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sânge, blestemând, horcăind. "Allah! Allah!" mai apucau să bolborosească cu ultima lor suflare scuipând noroi și sânge! Au mușcat țărâna Moldovei să-i țină minte gustul și-n Raiul lui Allah! Și Soliman Hadâmbul, cu rămășițele falnicei armii împărătești, dădea dosul să-și mântuiască viața prin fugă: "La Dunăre!! La Dunăre!!" Atunci, am auzit buciumele buciumând vesel: "Izbânda!" Și,răcnete din mii de piepturi, și mii de căciuli aruncate în cer! Izbândă!! Izbândă!! ... Sssst! Vine Domnul! dă alarma Duma. Toți sar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
faci?! N-ai ce să faci! Ștefan oftează și sprijină cazmaua de perete. Am scos toată Suceava, cu mic, cu mare, să adâncim șanțul de apărare al cetății. Pe fundul șanțului înfigem și niscai țepușe bine ascuțite, să le gâdile dosul, explică el râzând mefistofelic. Mârâie, bombăne ei boierii, pe înfundate, că sapă cot la cot cu prostimea, da' sapă! adaugă cu un râs șăgalnic de data asta. Desigur, "de bunăvoie și nesiliți de nimeni", spune Ștefan hohotind. Trebuie să apere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și neîndurător. Pe cei sărmani, fără putere, năpăstuiți, pe fătucile necinstite, pe cei cu rogojina aprinsă-n cap, pe ei, cine-i apără? Să aștepte dreptate pe "Lumea Cealaltă"? Nădăjduiesc să fac dreptate, ca nimeni să nu mai tremure în dosul ușilor ferecate. Când am venit în Moldova, am găsit o țară tâlhărită, chinuită, ticăloșită... Cu ce crezi c-am făcut rânduială? Cu duhul blândeții? Cu busuiocul milosteniei? Nu! Cu nemila! Cu biciul! Cu biciul nemiloasei pravile! Și de nu s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]