6,156 matches
-
relații de tipul cuplului sau al triunghiului, pe care se structurează întregul univers diegetic al operei. Publicată în 1881 (volumul Novele din popor), Moara cu noroc este o nuvelă de analiză psihologică și de problematică morală, care se înscrie în estetica realismului, prin imaginea veridică a unei lumi de sfârșit de veac XIX, prin ob ser vația psihologică minuțioasă și prin complexitatea personajelor. CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre personajele alese din opera epică selectată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și cea luciferică). Apelând la un discurs poetic caracterizat prin ambiguitate (trăsătură a poeziei moderniste), poetul corolei de minuni a lumii propune și o viziune inedită asupra artei. Formulată ca un monolog liric, poezia lui Blaga dezvoltă teme definitorii pentru estetica modernismului: cunoașterea, creația, singularitatea eului crea tor. De mare modernitate este și tiparul de versificație: poezia nu este structurată în strofe, iar versurile libere, de măsură variabilă, se înlănțuie prin ingambament. Prin toate aceste inovații tematice, stilistice și prozodice, Blaga
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și tot atâtea morți. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Necesitatea cunoașterii ideologiilor estetice pentru înțelegerea operelor literare Reprezentând un ansamblu de principii estetice, doctrinele literare evidențiază opți unea unei generații sau a unui grup de literați pentru o „mutație“ estetică. În opinia mea, cunoașterea ideologiilor facilitează receptarea și interpretarea operei literare, dar nu trebuie să pierdem din vedere faptul că în creațiile artistice pot interfera mai multe canoane estetice. Un argument care susține această opinie este faptul că programele estetice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de filosofi care au privilegiat văzul în dauna celorlalte simțuri: "Zadarnic am sta să căutăm reflecții, fie ele și modeste, sau analize demne de acest nume referitoare la mirosuri, parfumuri și miresme în lucrări de filosofie consacrate judecății de gust, esteticii, analizei sentimentelor, emoțiilor și percepțiilor artistice. Totul pentru ochi! Și, de asemenea, o bunăvoință față de ureche, pentru că aceste două organe țin lumea la distanță, spre deosebire de gust, de pipăit și de miros, care presupun carnea și trupul în totalitatea lui". (Onfray
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care făcea din ea un manual de etică, un tratat despre ideal. Într-adevăr [...], conținutul tehnic al educației grecești a evoluat profund, reflectând profundele transformări ale civilizației în ansamblul ei; singură etica lui Homer este cea care, alături de valoarea sa estetică imperisabilă, putea păstra o forță de influențare permanentă". (Marrou, 1997, p. 35) 3.2. Prezentul și influența educativă a modelelor Mircea Eliade vorbea de "miturile lumii moderne" și de rolul mass-media în fabricarea și promovarea lor; ideea este că astăzi
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
morfo-statice Tipul zvelt, longilin, cu membre lungi și subțiri, trunchi alungit și torace strâmt. Atitudinea sa este mereu variabilă, dar întotdeauna expresivă și grațioasă, emanând farmec și eleganță, niciodată rigidă, ci întotdeauna în poziția care-i pune optim în valoare estetica, cu cel mai mic efort. Suplețea este caracteristica lui esențială. Antebrațul și brațul în hiperextensie, sunt întotdeauna rectilinii, gamba și coapsa la fel. Arcadele dentare sunt perfect suprapuse, dar bolta palatină este întotdeauna ogivală. Caractere dinamice Dominanța mișcărilor sale este
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Călătorii spre muchia de cuțit, Pitești, 1999; De departe spre aproape, Pitești, 2001. Repere bibliografice: Mădălina Mureșan, Aventuri textuale, CNP, 1992, 18; Ioan Milea, Viața întru text, ST, 1992, 5-6; Al. Cistelecan, Scriitura lejeră, LCF, 1992, 35; Ion Vlad, Despre estetica fragmentului, TR, 1992, 40; Al. Th. Ionescu, Mihai Dragolea, „În exercițiul ficțiunii”, „Calende”, 1993, 1; Al. Cistelecan, Mihai Dragolea, ECH, 1994, 1-3; Simuț, Critica, 190-195; Ștefan Ion Ghilimescu, Figuri ale romanului, Târgoviște, 1998, 115-120; Radu Săplăcan, Făptura epică sau Cei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
postumanului digital (vezi al treilea capitol despre problematica postumanăă în termenii radicali ai protezării umanului, în același timp teoretizând pe marginea propriei arte cyborgice. Arta mașinică a lui Stelarc este discutată de către majoritatea teoreticienilor din perspectivă artistic-tehnologică, în termeni de „estetică a protezei”, pentru a defini demersul acestui tehnoartist ca „sculptor genetic” care „hipersensibilizează” corpul uman, ca „arhitect al spațiilor corporale interne” sau în calitate chirurg care mijlocește „implantul visului” sau „transplantul dorinței” (vezi Dery, 2000Ă. Acest capitol analizează și critică
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Pane, artista care își mutilează corpul în sensul socializării unui ritual simbolic („Azione sentimentale”, 1973Ă, Orlan nu urmărește salvarea spiritualizată prin durere. Performările sale sunt autoportrete vii, mutante, desfigurări ale feței în scopul refigurării: se trece de la chirurgia estetică la „estetica chirurgiei”. Arta sa se identifică, nu doar cu o imagine, ci cu propriul chip: artista își programează transformarea deopotrivă pe corp și în imagine, prin chirurgie cosmetică și prin vizualul electronic. Așadar, își creează un corp fantomatic și fantasmatic, un
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în artă, pentru ca, în al doilea rând, să ajungă la o regândire a artei cu ajutorul conceptelor ideologice și etice. Interfațând între istoria naturală și știință, arta bioelectronică (vezi și Punt, 2000Ă pe care o practică Eduardo Kac alătură genetica și estetica în moduri care stârnesc controverse etice și care radicalizează posibilitatea de intervenție a umanului în cadrul ambientului viu. Eduardo Kac împinge la limită direcția artei digital-genetice prin lucrările sale transgenice. Profesorul de artă și tehnologie de la School of Art Institute din
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a spațializării, la Eduardo Kac, obiectul artistic își manifestă în continuare însemnătatea și funcționabilitatea, în noile dimensiuni însă, subiective și evolutive: Deși arta transgenică a lui Eduardo Kac stabilește noi frontiere ale practicii artistice care provoacă granițele biologiei, roboticii și esteticii, maniera în care lucrarea de artă generează înțeles și construiește ideea de spectator sunt similare practicilor artei conceptuale și de tip instalație ale secolului XX. În arta conceptuală și de tip instalație, ideea și procesul sunt promovate în dauna reprezentării
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
biologiei de cel al științei și ingineriei genetice și de artă. Noțiunile de artă și de viață sunt suprapuse în acest context tehnocultural, spre deosebire de istoria culturală tradițională în care fuziunea acestora era considerată o denaturare a „adevăratului” înțeles al fiecăreia. Estetica (noțiune extinsă în cazul de față până la posibilitatea creării de viață și a responsabilității pentru noul tip de artăă, viața, știința și cultura se regăsesc de data aceasta pe același palier artistic transgenic. În corespondență cu această perspectivă se află
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
din 1997, să conducă Immersence Inc. În mod treptat, autoarea a devenit interesată de domeniul artistic al realității virtuale grație potențialului acestuia de producere a imaginilor spațializate și de imersare a subiectului uman. Lucrările sale de acest tip propun o estetică corporal-vizuală a realității virtuale, estetică bazată pe utilizarea mecanismelor de producere a transparenței și a ambiguității optice, spațial-tridimensionale, și pe generarea procesului de imersie corporal-senzorială a participantului într-o lume a virtualității, în special prin interfața respirației și a balansării
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Inc. În mod treptat, autoarea a devenit interesată de domeniul artistic al realității virtuale grație potențialului acestuia de producere a imaginilor spațializate și de imersare a subiectului uman. Lucrările sale de acest tip propun o estetică corporal-vizuală a realității virtuale, estetică bazată pe utilizarea mecanismelor de producere a transparenței și a ambiguității optice, spațial-tridimensionale, și pe generarea procesului de imersie corporal-senzorială a participantului într-o lume a virtualității, în special prin interfața respirației și a balansării trupului. Imaginea întrupată și spațializată
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
școli, curente, grupări artistice și a elementelor specifice: arhitectură, sculptură, pictură, artele decorative, designul. muzee ale științelor naturii, muzee specializate, muzee ecologice, muzee etnografice / în aer liber muzee specializate studiul materialelor și tehnicilor de lucru cu fizica și chimia cu estetica și filosofia, la nivelul concepției operei de artă și a viziunii artistului, demers creator muzee ale științei și tehnicii, muzee de artă, muzee în aer liber muzee ale istoriei, muzee etnografice / în aer liber, muzee de artă cu religia, prin
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
P., Realitatea figurativă, Ed. Meridiane, București, 1972 FRANCASTEL, P., Études de sociologie de l'art, Denoël, Paris, 1998 FRANCASTEL, P., Pictură și societate (Nașterea și distrugerea unui spațiu plastic de la Renaștere la cubism), Ed. Meridiane, București, 1970 GHYKA, MATILA C., Estetica și teoria artei, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1981 GALARD, JEAN (cord.), Le regard instruit, Action éducative et action culturelle dans les musées, La documentation Française, Musée du Louvre, Paris, 2000 GIORDAN, A., LINTZ, M., Comparaison de quelques éléments d
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Slobozia, 2003 ȘUȘALĂ, N. ION, BĂRBULESCU, OVIDIU, Dicționar de arsmatetică, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2003 TAINE, HIPPOLYTE, Filosofia artei, Ed. Meridiane, București, 1991 TASSÉ, COLETTE DUFRESNE (coord.), Évaluation et éducation muséale: nouvelles tendances, ICOM CECA, Paris, 1998 TATARKIEWICZ, WLADYSLAW, Istoria esteticii, Ed. Meridiane, București, 1978 TATARKIEWICZ, WLADYSLAW, Istoria celor șase noțiuni, Ed. Meridiane, București, 1982 TEBOUL, RENÉ, CHAMPARNAUD, LUC, Le public des musées. Analyse socio-économique de la demande muséale, L'Harmattan, Paris, 1999 THEODORESCU, R., Civilizația românilor între medieval și modern, Ed.
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
496 pag. • Consiliere educațională, Elena Dimitriu-Tiron, 268 pag. • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin, 252 pag. • Curs de știință politică, Gianfranco Pasquino, 368 pag. • Drept civil. Obligații, Maria Gaiță, 448 pag. • Elemente estetice în senologie, Mihai Pricop, 266 pag. • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard Shusterman, 304 pag. • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 104 pag. • Memoria autobiografică, Ticu Constantin, 388 pag. • Pedagogie postmodernă, Emil Stan, 162 pag. • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
oraș (1968-1970), fiind transferat, în aceeași funcție, la Teatrul de Stat din Sibiu (1970-1974). Între 1974 și 1979, a fost președintele Comitetului pentru Cultură al județului Sibiu, de unde s-a transferat la revista „Transilvania”. În 1982-1983, a predat cursul de estetică la Universitatea din Sibiu. În 1984 a obținut titlul de doctor în filologie, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu o teză despre V. Voiculescu. Din 1990 până în 1995, a fost director general al Transpres din Sibiu, societate cu profil editorial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
artă, relația structură-formă, conceptul de ambiguitate etc.), iar într-o a doua secțiune grupează câteva studii de istorie literară privitoare la Tudor Vianu, Tudor Arghezi, Titu Maiorescu, Lucian Blaga (dramaturgia) și V. Voiculescu, aducând puncte de vedere noi, din perspectiva esteticii. Dominant teoretic este volumul Conjuncturi și permanențe (1976), conținând studii de estetică și teorie a artei. Relevante sunt mai ales cele consacrate metodologiilor critice care au preluat instrumentarul psihanalizei, structuralismului, sociologiei, informaticii și ciberneticii. Preocupările teoretice l-au condus pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
secțiune grupează câteva studii de istorie literară privitoare la Tudor Vianu, Tudor Arghezi, Titu Maiorescu, Lucian Blaga (dramaturgia) și V. Voiculescu, aducând puncte de vedere noi, din perspectiva esteticii. Dominant teoretic este volumul Conjuncturi și permanențe (1976), conținând studii de estetică și teorie a artei. Relevante sunt mai ales cele consacrate metodologiilor critice care au preluat instrumentarul psihanalizei, structuralismului, sociologiei, informaticii și ciberneticii. Preocupările teoretice l-au condus pe B. la o abordare implicită a fenomenului literar, astfel încât volumul Destinul unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
Oxford University Press. [Austin. 2003. Cum să faci lucruri cu vorbe. Trad. Sorana Corneanu. Pitești: Editura Paralela 45.] Bakhtin, M. 1981. The Dialogic Imagination. Trad. Caryl Emerson, Michael Holquist. Austin: University of Texas Press. [Bahtin. 1982. Probleme de literatură și estetică. Trad. Nicolae Iliescu. București: Univers.] . 1984. Problems of Dostoevsky's Poetics. Trad. Caryl Emerson. Minneapolis: University of Minnesota Press. [Bahtin. 1970. Problemele poeticii lui Dostoievski. Trad. S. Recevski. București: Univers.] Bal, Mieke. 1977. Narratologie. Paris: Klincksieck. . 1981a. The Laughing Mice
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
in the Sociology of Language, pp. 99-138. The Hague: Mouton. Ingarden, Roman. 1973. The Literary Work of Art. Trad. George G. Grabowicz. Evanston: Northwestern University Press. [Ingarden. 1978. Probleme ale teoriei operei de artă. Trad. Olga Zaicik. In Studii de estetică, pp. 33-108. București: Univers.] Iser, Wolfgang. 1974. The Implied Reader: Patterns of Communication in Prose Fiction from Bunyan to Beckett. Baltimore: Johns Hopkins University Press. . 1978. The Act of Reading: A Theory of Aesthetic Response. Baltimore: Johns Hopkins University Press
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fizică. Pe plan estetic, exercițiile tehnico-tactice din întrecerile sportive contribuie eficient la educarea gustului pentru frumos, datorită măiestriei execuțiilor. Dragnea și colab. (2002, p. 134) afirmă, în acest sens, că avem de-a face cu două ipostaze: o așa-numită estetică funcțională, generată de perfecțiunea unor execuții tehnice, respectiv estetica impresiilor provocate spectatorilor, caracterizată prin elemente cu ar fi frumosul, armonia, eroismul etc. Un rol deosebit de important în educația estetică a individului îl deține efectuarea exercițiilor pe fond muzical, cu contribuții
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
contribuie eficient la educarea gustului pentru frumos, datorită măiestriei execuțiilor. Dragnea și colab. (2002, p. 134) afirmă, în acest sens, că avem de-a face cu două ipostaze: o așa-numită estetică funcțională, generată de perfecțiunea unor execuții tehnice, respectiv estetica impresiilor provocate spectatorilor, caracterizată prin elemente cu ar fi frumosul, armonia, eroismul etc. Un rol deosebit de important în educația estetică a individului îl deține efectuarea exercițiilor pe fond muzical, cu contribuții remarcabile privind educarea ritmului, tempo-ului, armoniei, grației etc.
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]