14,680 matches
-
Dorst, J., Les Migrations d’oiseaux, Dunod, Paris, 1956. 76. De ce se grăbesc să vă ajute vânzătorii din unele magazine (iar din altele nu)? Legea stimulării... Primele cercetări cantitative în privința motivației au fost făcute pe micul șoarece de laborator în cadrul experimentelor de învățare a labirintului. Observând comportamentul acestui micuț animal, unii cercetători au considerat că studiază mecanismele de învățare prezente la ființa umană, dar la un nivel mai puțin complicat. Este adevărat că studierea însușirii unui concert de Rahmaninov la un
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
decât dacă este înfometat, iar apoi recompensat. Astfel, se instaurează o practică, devenită clasică, de a oferi o recompensă (un cubuleț de hrană sau o bucățică de biscuit) imediat ce scopul a fost atins (au ajuns la capătul labirintului), ca în experimentul unui cercetător foarte cunoscut în această epocă: Edward Tolman. În cadrul unui grup, cobaii sunt foarte puțin înfometați, iar în altul, foarte înfometați. Pe scurt, fiecare grup este divizat în două subgrupuri. Unul primește hrană drept recompensă pentru faptul că șobolanii
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Efectul dublu al nevoii și al recompensei la cobai în labirint (adaptare după Tolman și Honzik, 1930) Rezultatele arată că subgrupul care învață cel mai repede (cu o scădere rapidă a erorilor) este cel al șobolanilor înfometați și recompensați. Asemenea experimente l-au determinat pe Hull să propună o celebră formulă (vizibil inspirată din formula forțelor fizice a lui Newton, F = masa x accelerația), potrivit căreia motivația este determinată de nevoie și stimulent (termen tehnic pentru recompensă): Motivația = Nevoie x Stimulent
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
unele niveluri, Lara Croft trebuie să se cațere sau să înoate în canalele de scurgere ale Londrei (unde dau târcoale crocodili), iar torța nu rămâne aprinsă decât câteva secunde... Lara le poate cădea pradă în orice moment... Totul pleacă de la experimentele conduse de Martin Seligman, de la Universitatea din Pennsylvania. În cadrul unuia dintre aceste studii, au fost alcătuite trei grupuri de câini, legați fiecare în câte o lesă. În primul grup, numit „de evitare”, câinii primesc la intervale egale 64 de șocuri
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
preexperimental în lesă, dar apăsarea cu botul pe panou nu permite oprirea șocului. Peste 24 de ore, acest al treilea grup este dus în cușcă în aceleași condiții ca și primele două. GRAFIC VERT: Timp de reacție (secunde) ORIZ: Condițiile experimentului Evitare Control Resemnare Creșterea timpului necesar evitării șocului electric pentru grupul de câini resemnați în raport cu celelalte două grupuri (după Maier și Seligman, 1967) Rezultatele sunt impresionante, deoarece constatăm că, dacă timpul mediu petrecut în celălalt compartiment, care nu e supus
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
puțin nouă șocuri din zece, în timp ce nici un câine din grupul „evitare” nu ajunge vreodată la o asemenea situație extremă. Deoarece câinii sunt pasivi, au fost numiți de Seligman „resemnați”: acesta este fenomenul de „resemnare învățată”, de atunci celebru. Concluzie Numeroase experimente au confirmat acest fenomen, atât în privința animalelor, cât și a omului (Overmier și Blancheteau, 1987), de exemplu, printr-un zgomot strident (Hiroto, 1974). De asemenea, diferite situații de învățare foarte dificile sau imposibile duc la resemnarea sau descurajarea elevilor (Dweck
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
reușitele sau eșecurile sale. Prin urmare, resortul motivației ar fi fixarea unor scopuri în raport cu standarde personale. Intervalul ce trebuie acoperit ar declanșa motivația, iar scopul ar permite anticiparea satisfacțiilor (stimulări interne): acesta este sentimentul de autoeficiență. Într-unul dintre numeroasele experimente realizate de Bandura și de echipa sa, studenții trebuie să se antreneze în ridicarea greutăților sub pretextul că-și pun la punct exercițiile aerobice. Sunt planificate trei condiții. Într-o primă condiție, „Doar scopul”, studenții trebuie să ridice la fiecare
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sistemului depresiei (tristețea și mâhnirea la om) sunt în strânsă legătură cu centrii endorfinelor (neurotransmițători care seamănă din punct de vedere chimic cu morfinele și acționează în mod natural ca sistem antidurere; Guillemin, Rossier, Chapouthier, 1982). În cadrul unei serii de experimente pe diferite animale tinere (cățeluși, porcușori de Guineea etc.), autorul a arătat că numărul de vocalize prin care se exprimă tristețea scade puternic odată cu injectarea de morfină. GRAFIC VERT: Număr de vocalize în caz de depresie (timp de 5 minute
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
București, 1956 (n. trad.). 85. Emoțiile dumneavoastră sunt instinctive? Modelele sociale de răspuns Cu excepția modelelor de răspuns programate genetic (de exemplu, zgomotul pentru frică), deprinderile căpătate în familie sau la școală furnizează ceea ce psihologia socială denumește modele de răspuns. Un experiment celebru a demonstrat rolul educativ al acestor „modele” cognitive de răspuns grație unor complici (Schachter și Singer, 1962). Subiecților li se face o injecție cu adrenalină, iar apoi fiecare este plasat printre complici (persoane care joacă un rol în funcție de indicațiile
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
indicațiile experimentatorului). Complicii simulează fie mânia, fie veselia. Subiecții, interogați mai târziu în legătură cu ceea ce au simțit, își atribuie starea fiziologică mediului specific pe care l-au întâlnit: emoția pe care o resimt este, de fapt, cea a complicilor. Deși acest experiment este limitat prin reacțiile fiziologice pe care le declanșează (doar efectele sistemului nervos simpatic), autorii indică astfel importanța modelelor cognitive care modulează sau determină interpretarea acestor reacții fiziologice. Concluzie Psihologul Lazarus avansează ideea că varietatea sentimentelor apare în urma diversificării unei
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
combinarea aleatorie a genelor este întotdeauna posibil ca doi gemeni dizigoți să semene mult într-o familie, iar în alta să fie așa cum sunt ziua și noaptea... Din acest motiv, observațiile izolate nu sunt concludente. FILENAME \p D:\microsoft\worduri\Experimente de psihologie pentru dezvoltarea.doc PAGE 159
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
către epic a poeziei italiene din secolul care tocmai s-a încheiat, este cea a lui Pier Paolo Pasolini. Nu întâmplător, vorbind despre „sfârșitul unei maniere sau efectiv al unui gen literar”277, Walter Siti insista asupra consecințelor enorme ale experimentului pasolinian din perspectiva evoluției ulterioare a poeziei. Dominația liricului este curmată prin intruziunea hibrizilor generici, de tipul poemului ideologico-autobiografic în proză, practicat mai cu seamă în volumul Lettere luterane din 1976. Aici dihotomia ideologie/pasiune (fără îndoială unul dintre elementele
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de altfel, nu numai în scrierile reprezentanților neoavangardei italiene, ci la câțiva poeți lombarzi din deceniul al șaptelea 279 - favorizează confruntarea și, în ultimă instanță, fuziunea dintre limbajul literar și cel cotidian, dintre stilul „înalt” și cel „plebeu”. În prelungirea experimentelor amintite - îndeajuns de diferite, dar având ca fundal aceeași obsesivă preocupare față de posibilitățile și limitele pactului cu realitatea - se situează scrierile lui Roberto Deidier, neîndoielnic una dintre cele mai interesante voci ale poeziei italiene de astăzi. Dacă avem în vedere
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
că o mai amănunțită investigare a poeziei metatranzitive din Franța și Italia va conduce la înlăturarea prejudecății că literaturilor romanice le-ar lipsi apetența pentru directitate și prozaism. E drept că, exceptându-l poate doar pe Francis Ponge, mai toate experimentele poetice de acest gen din literaturile europene ale secolului XX au fost influențate în mod evident de modelul anglo-saxon. Însă nu este mai puțin adevărat că, în cazul europenilor, se poate vedea cu mai multă claritate caracterul polemic, de reacție
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de unde provine, în fond și atât de des invocata neîncredere în metaforism, ca metodă de captare a existentului. Derutantă întâlnire între semne ale „dezumanizării” și „prozaismului”, în opera unuia dintre cei mai valoroși poeți români din secolul XX. 4.4 Experimente metatranzitive în cadrul avangardei româneștitc "4.4 Experimente metatranzitive în cadrul avangardei românești" În afară de „cazurile” Arghezi și Bacovia - care, deși par să reprezinte „antipozi poetici absoluți”320, vădesc totuși aceeași neîncredere în ethosul poeziei înalte, ca și în autoritatea transcendentă a Poetului
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
des invocata neîncredere în metaforism, ca metodă de captare a existentului. Derutantă întâlnire între semne ale „dezumanizării” și „prozaismului”, în opera unuia dintre cei mai valoroși poeți români din secolul XX. 4.4 Experimente metatranzitive în cadrul avangardei româneștitc "4.4 Experimente metatranzitive în cadrul avangardei românești" În afară de „cazurile” Arghezi și Bacovia - care, deși par să reprezinte „antipozi poetici absoluți”320, vădesc totuși aceeași neîncredere în ethosul poeziei înalte, ca și în autoritatea transcendentă a Poetului - trebuie să reținem, din epoca interbelică, și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
metatranzitive în cadrul avangardei românești" În afară de „cazurile” Arghezi și Bacovia - care, deși par să reprezinte „antipozi poetici absoluți”320, vădesc totuși aceeași neîncredere în ethosul poeziei înalte, ca și în autoritatea transcendentă a Poetului - trebuie să reținem, din epoca interbelică, și experimentele unor avangardiști ca Geo Bogza, Sașa Pană sau Victor Valeriu Martinescu. Dacă nu vom insista foarte mult asupra scrierilor lor, împrejurarea se datorează faptului că aparenta deschidere către o realitate prozaică, polimorfă, acompaniată de orientarea - evidentă în multe situații - către
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a redescoperirii lirismului interbelic), asemenea tendințe au continuat să existe, chiar dacă marginal. 4.5 Funcția terapeutică a (de)mistificării în poezia lui Geo Dumitrescutc "4.5 Funcția terapeutică a (de)mistificării în poezia lui Geo Dumitrescu" În mod oarecum similar experimentelor avangardiste amintite, producțiile poeților grupați în jurul revistei Albatros (Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru) mizează în bună măsură pe integrarea valorilor a contrario. Nu cu totul străină de contextul apariției lor într-o perioadă marcată de criză, ca aceea imediat
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și câmpul propagandei oficiale (interesată să neutralizeze tensiunile dintre cultura oficială și contracultură). În privința ultimei „surse”, autorul studiului oferă mai multe explicații, arătând că, în mod paradoxal, întâlnirea culturii oficiale cu contracultura a fost favorizată tocmai de tendința evazionistă a experimentelor poetice stănesciene, de absența sentimentului identității și responsabilității: Nicăieri ca la poetul Oului și sferei faptul că „intimitatea” nu are nimic de-a face cu individuația și cu procesul de instituire a eului nu este mai evident. Chiar de la început
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ca Baladă 334, de pildă, rămâne, în mod irevocabil, în ciuda aparentei autoreflexivități, terestru, ironic și profan. 4.7 Gruparea din jurul revistei Steauatc "4.7 Gruparea din jurul revistei Steaua" Dacă în cazul reprezentanților tipici, de mare vizibilitate, ai modernismului șaizecist, asemenea experimente poetice rămân totuși marginale, în ceea ce îi privește pe poeții grupați în jurul revistei Steaua (care s-au manifestat cam în aceeași perioadă, bucurându-se însă de o mai mică notorietate), interesul pentru aspectele mărunte, prozaice, ale existenței și pentru un
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
evită cu consecvență patetismul, introducând imediat un amănunt derizoriu, adeseori însoțit de accente ironice sau autoironice. Întrebându-ne care ar putea fi motivațiile și implicațiile apariției unei poezii de tipul acesta, ne dăm seama că mai importantă decât apetența pentru experiment și fronda de pe tărâmul estetic, rămâne, la Petre Stoica, raportarea polemică la realitatea ceaușistă și la varianta sa „ficționalizată”, distorsionată prin intermediul propagandei de partid. Așadar, în cazul acestei poezii, imixtiunea factorilor social-politici rămâne crucială, chiar dacă acționează mai curând prin ricoșeu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
transforma în repartiție după nevoi. Ei împărtășesc credința că o societate ideală se bazează pe legi și instituții care promovează ajutorarea reciprocă între oameni, compasiunea, omenia. Calea de trecere spre o astfel de societate nu este revoluția, ci exemplaritatea unor experimente sociale asupra unor comunități care reușesc să trăiască potrivit acestor principii (falanstere). Societatea se poate schimba prin efort și bunăvoința de a micșora nedreptatea. În contextul falansterelor s-au creat și primele creșe și grădinițe ca soluții instituționale la creșterea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
europeană. Indivizii trebuie tratați și ca membri ai comunității, și ca persoane care au drepturi. Ei sunt „sine situat”, nu pur și simplu un sine (ca în teoria liberală), și nu pot să fie concepuți în afara societății, nici măcar în sensul experimentului mintal al „situației originare” în variantă rawlsiană. Comunitarienii se întorc la o tradiție mai veche din care descinde cea republicană (res publica) a binelui comun, pe urmele lui Aristotelxe "„Aristotel" și Hegel. Această tradiție a fost multă vreme covârșită de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și în care copiii erau preluați de comunitate (Alexandra Kollontaixe "„Kollontai,Alexandra", Anatoli Lunacearski). Este o idee veche a gândirii comuniste și socialiste, dar încă mult mai veche în privința „statului idealxe "„statulideal"”, prezentă în Republicaxe "„Republica" lui Platonxe "„Platon". Acest experiment s-a dovedit un dezastru, încurajând comportamentul complet iresponsabil al bărbaților față de copii și soții, a făcut să crească exponențial numărul avorturilor și al abandonurilor de copii. Stalinxe "„Stalin" a schimbat radical această abordare a căsătoriei, el mutând emancipareaxe "„emancipare
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
chiar cu mai multă ușurință, pentru că opoziția în mass-mediaxe "„mass-media" românești, est-europene în general, față de sexismxe "„sexism" este mult diminuată față de cea din țările de origine. 1.2. Problema puteriitc 1.2. Problema puterii" Tranziția postcomunistă a reprezentat un uriaș experiment social în privința reașezării dramatice a puterii. Totul s-a renegociat. În sens tare, avem de-a face cu o competiție între grupuri de puterexe "„putere" pentru ceea ce poate fi redistribuit în societate. A opera doar cu abordări calitative, neconflictuale ale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]