6,056 matches
-
etaje. Clădirea este din zidărie de cărămidă și acoperită cu olane. Edificiul avea inițial o formă de „L”, iar astăzi, ca urmare a lucrărilor din anii '60 ai secolului al XX-lea, are formă dreptunghiulară, cu o curte interioară închisă. Fațada principală este impresionantă ca arhitectură. La nivelul parterului, este acoperită cu paramente cu bosaje ce încadrează ferestrele. În mijlocul clădirii se află un turn cu ceas, înălțat cu mult peste acoperișul mansardat. Inițial, pe clădirea turnului (între etajele doi și trei
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
cu o tencuială de ciment. Tencuiala de pe latura de nord a căzut pe porțiuni mari scoțând la iveală o zugrăveală de culoare roz realizată probabil în secolul al XVIII-lea. Urme de pictură în frescă se mai află doar pe fațada de sud, ele datând din secolul al XVII-lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea s-au efectuat o serie de lucrări de restaurare sub conducerea arhitectului austriac Karl Romstorfer. Deși restaurarea bisericii de către Romstofer nu este probată de documente
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
o serie de elemente care au fost utilizate cu predilecție de arhitectul austriac la restaurarea bisericilor din Bucovina. Este vorba de acoperișul segmentat, realizat din plăci de țiglă roșie. Acestei restaurări i se datorează probabil și tencuiala cu ciment a fațadelor și decorul realizat din cărămidă nesmălțuită și smălțuită a firidelor și ocnițelor. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfântul Ilie" din Sfânt Ilie avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
în timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1545) , dar zugrăveala care se vede în prezent datează din secolul al XVII-lea, din timpul mitropolitului Varlaam Moțoc (1632-1653), al cărui chip este pictat. Pereții exteriori au fost tencuiți, fiind astupate ocnițele de pe fațadă. Inițial a fost pictată o zugrăveală provizorie, pe care s-a adăugat fresca propriu-zisă. Urme de pictură mai pot fi văzute și astăzi pe peretele sudic: Scara Sf. Ioan și alte scene, precum și chipul unui ierarh în veșminte arhierești, având
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
o femeie, simbolizând Patria, care ține în mâna dreaptă un drapel fluturând, și un militar român cu arma în mâna dreaptă, prezentat în avântul atacului. La baza grupului statuar se află un vultur din bronz, cu aripile larg întinse. Pe fațada monumentului, într-un medalion, se poate citi inscriptia: "Avântul Țării". Monumentul este înscris la poziția 2342 și cu codul , în Lista monumentelor istorice actualizată prin ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004. De-a lungul anilor, Emil
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
la decorarea unor clădiri reprezentative. Astfel, frontonul care decorează clădirea Camerei Române de Comerț, reprezentând Industria și pe Hermes - zeul comerțului, sculpturile exterioare și interioare ale Palatului Cantacuzino, în prezent Muzeul Național "George Enescu". El a făcut sculpturile decorative ale fațadei, a realizat blazonul familiei Cantacuzino, sprijinit de câte un putti, și mai multe grupuri alegorice cu mascheroni, statui, motive antropomorfe, zoomorfe, flori și lujer.. Doctorul legist Nicolae Minovici, care ridicase 1906 vila Minovici - cunoscută și sub numele de “Vila cu
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
flori, care îmbogățeau peisajul aleilor. (O astfel de banchetă sculptată există și în curtea bisericii din Ghencea, de la capatul linei 41). Tot Emil Becker a făcut și sculpturile și lucrările ornamentale pentru Banca Marmorosch Blank și a contribuit și la fațada "Primăriei “de verde”" (azi Primăria sectorului 1), a clădirii Palatului Ministerului Lucrărilor Publice (azi Primăria Capitalei), a Catedralei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, a Palatului de Justiție din Ploiești (în prezent Palatul Culturii din Ploiești. O altă lucrare memorabilă
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
clădirii Palatului Ministerului Lucrărilor Publice (azi Primăria Capitalei), a Catedralei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, a Palatului de Justiție din Ploiești (în prezent Palatul Culturii din Ploiești. O altă lucrare memorabilă o reprezintă grupul de patru statui ce împodobesc fațada clădirii Palatului Universității din București, pentru care a slujit ca model chiar fiica lui, Else. Cele patru muze ("Justiția, Filosofia, Știința" și "Arta") i-au fost comandate de liberali, și terminate în 1929, dar după ce aceștia au pierdut alegerile, lucrarea
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
monumentului o parte din fresca originară, fragmentul recuperat prezentând o deosebită valoare prin vechimea sa și prin mărimea suprafeței. Fragmentele izolate de frescă reprezintă elemente vegetale, vrejuri cu flori ieșind dintr-un vas de tip amforă. Ele se află pe fațadele de nord și sud, imediat sub cornișă, la îmbinarea pereților, precum și de o parte și de alta a ferestrei de pe rezalitul nordic. Acestea din urmă au fost în mare măsură distruse de injectarea exact în acele locuri a materialului de
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
nordic. Acestea din urmă au fost în mare măsură distruse de injectarea exact în acele locuri a materialului de consolidare a zidăriei. Deasupra ferestrelor s-a scos în evidență un ornament în formă de lanț de romburi, care continuă pe fațadele de vest, sud și est. Acesta este executat în oxid roșu de fier pe tencuiala proaspătă, în condiții asemănătoare executării picturii murale în frescă. După opinia lect. dr. Annamaria Baciu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
care adăpostește muzeul, de pe Str. Vasile Alecsandri, nr. 16, București, a fost construită între anii 1911-1913 de către arhitectul Alexandru Clavel, care s-a inspirat din arhitectura de factură germanică. Frederic Storck a conceput și a amplasat personal elementele decorative de pe fațada casei. Pe fațada dinspre stradă a aplicat două basoreliefuri de inspirație romanică. Sub cornișă, deasupra terasei mici, o friză conține profilul lui Frederic, plasat central, flancat de lei înaripați și personaje feminine înlănțuite. În anul 1948, colecția a fost declarată
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
de pe Str. Vasile Alecsandri, nr. 16, București, a fost construită între anii 1911-1913 de către arhitectul Alexandru Clavel, care s-a inspirat din arhitectura de factură germanică. Frederic Storck a conceput și a amplasat personal elementele decorative de pe fațada casei. Pe fațada dinspre stradă a aplicat două basoreliefuri de inspirație romanică. Sub cornișă, deasupra terasei mici, o friză conține profilul lui Frederic, plasat central, flancat de lei înaripați și personaje feminine înlănțuite. În anul 1948, colecția a fost declarată de utilitate publică
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
apăreau științele și artele, drapate sau nude. Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la . Pe gazonul de lângă casă sunt așezate două „Măști Hilare“, lucrări ce au fost create în 1852 de Karl Storck pentru fațada Teatrului Național București, distrus în cel de-al Doilea Război Mondial. Tot în acest muzeu este expusă Colecția Muzeală a Episcopiei Armeano - Gregoriene. Între timp, Muzeul Storck a fost retrocedat foștilor proprietari, în condiții dubioase, afirmă surse din primărie, până în
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
edificii din Suceava: Casa de oaspeți și Vila Pavel-Cristea din Strada Cireșilor nr. 1. Clădirea este asemănătoare cu cea din Baia Mare, fiind concepută într-o manieră modernă. Ea are trei etaje, parter, demisol plus mansardă. În anul 1973, pe o fațadă laterală a clădirii, s-a amplasat un mozaic parietal cu titlul "„Cântarea Țării de Sus”", realizat de un colectiv de pictori format din Constantin Crăciun, Constantin Berdilă, Paul Gherasim și Mihai Horea. Mozaicul are o suprafață de 14,12x31,50
Casa de Cultură din Suceava () [Corola-website/Science/321914_a_323243]
-
dacă ar fi fost păstrată și îngrijită. a fost una dintre primele care au fost remarcate în Maramureș. Biserica a fost vizitată în 1862 de cercetătorii maghiari Imre Henszlmann, Florian Rómer și Ferencz Schulcz. Cel din urmă a surprins planul, fațada de intrare, secțiuni, portalul de intrare și detalii în trei schițe de teren, păstrate azi în arhivele budapestane. Dintre acestea doar un detaliu de stâlp a fost publicat câțiva ani mai târziu, într-un studiu despre bisericile de lemn din
Biserica de lemn din Berbești () [Corola-website/Science/321416_a_322745]
-
prin înălțime și masivitate. La nivelul de jos zidurile curții sunt străpunse de ferestre cu grilaje. Deasupra sunt practicate imitații de ferestre închise de zidărie. Din interiorul curții se pot observa ornamentații cu faianță de Iznik pe o porțiune de fațadă a edificiului principal. Piatra de construcție a fost adusă din insula Rodos. Pe latura dinspre Cornul de Aur moscheea etalează două loggii prelungi și suprapuse. Cea de jos este plasată exact la înălțimea platformei pe care este așezat edificiul și
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
ea pare să se înscrie în seria tipologică a bisericilor care sunt ctitorii boierești (Biserica Arbore, Biserica Șipote sau Biserica Văleni). Lăcașul de cult este o construcție de plan dreptunghiular, fără turlă, împărțită în pronaos, naos și altar. Ea are fațadele simple, tencuite și văruite și nu au nici un fel de decorații și nici cornișă. Biserica nu este pictată în interior, fiind doar văruită. În unele locuri, sub straturile de văruială, au fost găsite urme de zugrăveală care imită zidăria de
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
70 m - lățime în interior, 8,30 m - lățime în exterior, 8,50 m - înălțime până la arcurile naosului, 20,60 m - înălțimea turlei în interior, 28,80 m - înălțimea turlei până la cruce, 10,60 m - înălțimea până la streașină. Monumentul are fațade tencuite de culoare albă și soclu din piatră cioplită. Portalul de intrare de pe peretele vestic este în stil gotic și are un chenar exterior dreptunghiular, cu două muluri și un chenar interior, terminat la partea superioara în arc frânt, cu
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
istoric sub coordonarea arhitectului Constantin Băicoianu (1859-1929) din școala lui André Lecomte du Noüy, acestea fiind finalizate în 1904. S-a decapat tencuiala exterioară, fiind repuse în valoare ferestrele gotice din pronaos, dar s-au înlăturat urmele de frescă exterioră. Fațada bisericii a fost refăcută cu cărămidă aparentă și discuri ceramice policrome, considerată a fi specifică monumentului original din epoca lui Ștefan cel Mare. A fost refăcut și acoperișul bisericii. Afectată de fum, pictura interioară a fost spălată în 1911 și
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
cinci contraforturi: câte două încadrează absidele laterale și una sprijină absida altarului, până la nivelul ferestrei. Soclul bisericii, contraforturile și colțurile sunt realizate din piatră cioplită. Pereții sunt din piatră cioplită până la nivelul nașterii bolților și din cărămidă aparentă până la cornișă. Fațada bisericii este împărțită de trei brâie de cărămizi smălțuite. Sub cornișă se află o friză formată din trei rânduri de discuri smălțuite, în culorile verde, galben, brun și vișiniu, cu desene în relief (capete de zimbru, sirene, lei, grifoni, balauri
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
urmele de pictură exterioară. Analizând fotografiile făcute în 1897 de Juan Alpar, istoricul de artă Sorin Ulea constata că pictura era ștearsă pe mari porțiuni, dar se putea reconstitui întregul program iconografic. Registrul pictural exterior cuprindea: Judecata de apoi (pe fațada vestică), Arborele lui Iesei (pe fațada sudică), Cinul (pe absidele laterale și absida altarului) și Imunul acatist cu Rugul în flăcări și Asediul Constantinopolului (pe fațada nordică). Pictura interioară, de o mare valoare artistică, a fost realizată în trei etape
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
făcute în 1897 de Juan Alpar, istoricul de artă Sorin Ulea constata că pictura era ștearsă pe mari porțiuni, dar se putea reconstitui întregul program iconografic. Registrul pictural exterior cuprindea: Judecata de apoi (pe fațada vestică), Arborele lui Iesei (pe fațada sudică), Cinul (pe absidele laterale și absida altarului) și Imunul acatist cu Rugul în flăcări și Asediul Constantinopolului (pe fațada nordică). Pictura interioară, de o mare valoare artistică, a fost realizată în trei etape. Din vremea lui Ștefan cel Mare
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
se putea reconstitui întregul program iconografic. Registrul pictural exterior cuprindea: Judecata de apoi (pe fațada vestică), Arborele lui Iesei (pe fațada sudică), Cinul (pe absidele laterale și absida altarului) și Imunul acatist cu Rugul în flăcări și Asediul Constantinopolului (pe fațada nordică). Pictura interioară, de o mare valoare artistică, a fost realizată în trei etape. Din vremea lui Ștefan cel Mare s-a păstrat pictura din altar și parțial cea din naos. Sunt menționate scenele "Împărtășirea Sf. Apostoli", "Cina cea de
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
are subsol, parter și două etaje, având o suprafața construită a parterului de 647 m² și a subsolului, unde se află centrala termică, de 47 m². Dimensiunile edificiului sunt următoarele: lungime - 32 m, lățime - 14 m și înălțime - 32 m. Fațada clădirii este fragmentată, fiind placată cu cărămizi în două culori. Portalul de intrare este în stil maur este incununat de o arcada in plin cintru cu lambrechin. În registrul superior se află decorațiuni cu rozete. Cornișa este bogat decorată și
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
plăt[it] ... mutat ... pomenire ... lui ... Matei ... Mar... ereița Dumitr... Stanca și cu ... Sub această pisanie, pe chenar, se află semnătura zugravului: "„... Ioan zugrav ot Teiuși, 1839 iunie”". Trecerea în revistă a însemnărilor din biserică se întregește cu pomelnicul săpat în fațada dinspre miazăzi, parțial fragmentat de deschiderea ulterioară a unei ferestre spre naos: "„... ori ce popă ar fi să aibă a pomeni aceste nu[me]. + Odihnescuse oasele răposaților robilor ... aceștia: erei Stoica b, Voica, Anghel, Ca[l]ina, Gavril, Ioan, ... ..35
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]