9,472 matches
-
modul în care scriitorul percepe realitatea și o reflectă în opera sa. Este concretizată cu ajutorul tuturor structurilor operei (teme, motive, subiect, personaje, structuri narative, dramatice sau lirice, imagini artistice, tropi). În esență, viziunea despre lume evidențiază raportul dintre realitate și ficțiunea artistică. Acest raport poate fi: - de analogie: principiul mimesisului a generat viziunea obiectivă specifică realismului, naturalismului, literaturii autenticității, literaturii document etc. - de contrast: principiul phantasía modelează viziunea subiectivă, definitorie pentru romantism (idealismul/fantasticul/fabulosul/grotescul romantic), pentru avangar dism, pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
simboluri poetice), dar apar cu o frecvență semnificativă și în proză sau în discursul dramatic. Astfel, în romanul Ion, motivul drumului devine un simbol al parcursului existențial (calea vieții - simbolism convențional), dar și un spațiu simbolic al intrării în lumea ficțiunii/al ieșirii din universul diegetic (simbolism original). Prima dramă de idei a lui Camil Petrescu fixează încă din titlu simbolul central, Jocul ielelor, figurând ideile absolute ce îl prind pe Gelu Ruscanu în vârtejul lor halucinant, distructiv. Odată impus, simbolul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
obicei, la primul/primele două versuri. Opera dramatică apelează frecvent la un incipit ex abrupto, intrând direct în miezul faptelor. Cele mai frecvente tipuri de incipit sunt: - Incipitul clasic produce „efectul de real“ (Roland Barthes), atenuând pragul dintre realitate și ficțiune, prin formularea unor enunțuri de orientare (repere spațiotemporale, instanțele narative, situația inițială etc.). El poate fi: descriptiv (Ion de L. Rebreanu, Enigma Otiliei de G. Călinescu etc.), rezumativ (Alexandru Lăpușneanul de C. Negruzzi; utilizat frecvent în schițe și fabule), enunțiativ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în schițe și fabule), enunțiativ (formularea unei cugetări, a unei judecăți de valoare, precum în Moara cu noroc de I. Slavici) sau stereotip (în basme: Povestea lui HarapAlb de I. Creangă). - Incipitul modern apelează la semnale metatextuale care reliefează convenția ficțiunii/convenția producerii textului. Incipitul de tipul ex abrupto prezintă elemente textuale ca și când ar fi deja cunoscute lectorului (Sărmanul Dionis de M. Eminescu, O scri soare pierdută de I.L. Caragiale). Punerea în abis schițează un „desen“ emblematic care esențializează structurile textuale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cele Cinci fețe ale modernității al lui Matei Călinescu, se numără: - dublarea și multiplicarea începuturilor, a finalurilor și a acțiunilor narative - tematizarea parodică a autorului/a cititorului (cititorul „implicat“ devine personaj) - accentuarea relativității valorilor prin suprimarea opoziției între acțiune și ficțiune, între realitate și mit, între adevăr și minciună, între original și imitație - autoreferențialitatea și metaficțiunea ca mijloc de dramatizare a inevitabilei învârtiri în cerc - la nivel stilistic, se remarcă utilizarea parodică a marilor procedee retorice tradițio nale și preferința pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a unor întâmplări inspirate din realitate sau imaginare la care participă personaje. Textul epic numește o creație literară esențial narativă, care se structurează pe două niveluri. - Istoria, fabula, subiectul este stratul evenimentelor povestite, reale (povestire factuală) sau ficționale (povestire de ficțiune). Universul „povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează întro serie evenimențială în care întâmplările relatate sunt dispuse întro succesiune temporală. În povestirea factuală, se adaugă și evenimentele denotate, adică universul citat, în timp ce în povestirea de ficțiune evenimentele sunt o proiecție mentală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
factuală) sau ficționale (povestire de ficțiune). Universul „povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează întro serie evenimențială în care întâmplările relatate sunt dispuse întro succesiune temporală. În povestirea factuală, se adaugă și evenimentele denotate, adică universul citat, în timp ce în povestirea de ficțiune evenimentele sunt o proiecție mentală, imaginară, fără efect de denotare a realului. În acest caz, universul citat este o aserțiune simulată. - Istorisirea, fabulația sunt concepte care vizează modalitatea narării, având în vedere discursul prin care se relatează evenimentele, structurile textuale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
obiectivă și realitatea artistică diferențiază poves tirea factuală, narațiune de evenimente reale (proza memorialistică - Viața ca o pradă de Marin Preda - sau jurnalul literar, Jurnalul fericirii de N. Steinhardt, de pildă, ambele creații fiind texte de graniță), de povestirea de ficțiune. Prin nararea unor evenimente fictive se transfigurează realul sau se imaginează „lumi posibile“, pentru a crea un uni vers epic ficțional (proza scurtă, romanele). - Criteriul relației dintre narator și universul narațiunii operează o disjunc ție semnificativă pentru proza secolului XX
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
proiectează în plan secund, ca eu narator (lița Salomia, în Hanu Ancuței). 3.2.3. Perspectiva narativă Perspectiva narativă este un concept prin care se definește punctul de vedere al naratorului în raport cu universul diegetic, cu personajele care evoluează în spațiul ficțiunii artistice. Modelul narativ tradițional avea ca prezență dominantă naratorul omniscient (de la Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon la Ion al lui Rebreanu, de exemplu), în timp ce proza modernă optează pentru viziunea internă a unui personaj narator (Ștefan Gheorghidiu, eroul lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cristalizează astfel un plan mono grafic care se asociază altor planuri: epice, analitic/simbolic/alegoric/mitic etc., formând cea mai com plexă structură narativă a genului epic. Aceasta evidențiază și alte elemente ce diferențiază romanele: diversitatea relațiilor dintre realitate și ficțiune, dintre fabulă și discurs, diversitatea perspectivelor narative și a contextului ficțional. Complexitatea acțiunii presupune și existența unui număr mare de personaje complexe, individualizate, ilustrând diversitatea tipologiilor umane, precum și predominanța narațiunii, care are însă caracter integrator, inserând și pauze descriptive ori
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Gabriela Adameșteanu ș.a. - Romanul experienței reprezintă un tip particular de roman modern, înscris în literatura autenticității, care transformă faptul biografic în experiență structurantă a operei și în experiență de cunoaștere, trăită cu fervoare de personajul narator. Literatura autenticității denunță convențiile ficțiunii, apelând la un „pact autobiografic“ transformat în „pact estetic, romanesc“. Astfel, înscris în categoria ficțiunii autobio gra fice, protagonistul este un alterego al scriitorului, căruia acesta îi „împrumută“ propriile experiențe și propria ipostază auctorială. Mircea Eliade afirma: „În fața origi nalității
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
autenticității, care transformă faptul biografic în experiență structurantă a operei și în experiență de cunoaștere, trăită cu fervoare de personajul narator. Literatura autenticității denunță convențiile ficțiunii, apelând la un „pact autobiografic“ transformat în „pact estetic, romanesc“. Astfel, înscris în categoria ficțiunii autobio gra fice, protagonistul este un alterego al scriitorului, căruia acesta îi „împrumută“ propriile experiențe și propria ipostază auctorială. Mircea Eliade afirma: „În fața origi nalității eu propun autenticitatea... A trăi tu însuți, a cunoaște prin tine, a te exprima prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și prin realismul viziunii artistice. Aceasta se întemeiază pe observație socială și psihologică, concretizându se întro imagine veridică a unei lumi din Transilvania sfârșitului de veac XIX. Particularități ale nuvelei realist psihologice, care păstrează o relație strânsă între realitate și ficțiunea artistică, sunt ilustrate prin tema degradării morale provocate de patima înavuțirii, prin narațiunea heterodiegetică și prin perspectiva narativă omniscientă. Structural, „propunerea de realitate“ a nuvelistului se organizează pe două planuri dinamizate de conflicte puternice și pe un plancadru. Planul realității
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un destin tragic, cel al eroului care dă și titlul romanului. Ciclul existențial închis este sugerat și prin metafora drumului (dublu semnificată: ca drum al vieții și al mor ții și ca simbol al intrării și ieșirii în/din universul ficțiunii artistice), cu care începe și se încheie romanul. Descrierile, ca și relatarea întâmplărilor, sunt realizate din perspectiva obiectivă a unui narator omniscient: „Rebreanu este neîndoielnic un artist obiectiv. [...] Un observator omniscient desigur, dar lipsit de voce proprie.“ (N. Manolescu, Arca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sine puterea de a se desprinde din mreaja incertitudinilor iubirii, lăsând în urmă tot trecutul. Item 3: evidențierea relațiilor dintre două personaje reprezentative pentru romanul psihologic studiat Personajele romanului sunt relativizate, dilematice și contradictorii. Ștefan Gheorghidiu - o proiecție în orizontul ficțiunii a scriitorului însuși - este un personaj complex, cumulând funcții narative multiple: este eul narator și eulconștiință care ordonează prin experiențe de cunoaștere lumea, este protagonistul romanului, care „se povestește pe sine“ (narator autodiegetic). Ștefan este un spirit lucid și absolutizant
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
înălțânduse Deasupra valurilor, peste nemărginirea timpului. Mișcarea ascensională echiva lează cu o sublimă evadare din lumea de jos, în care oamenii comuni sunt iremediabil captivi. Accederea la planul cosmicuniversal este figurată prin simboluri mitice. Tărâ mul ideal al imaginației, al ficțiunii, al cugetării poetice este reprezentat prin motivul poetic al copacului sacru și prin motivul Câmpiilor Elizee (sfintele lunci). Cele două metafore spațiale sugerează un paradis al cântării și încântării, al armoniilor sublime din care se naște poezia. Izbăvit de vremelnicia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
identifică aici ermetismul autentic al liricii barbiene, adică un mod aproape matematic de „comunicare cu esențele lumii“. Ilustrând, așadar, etapa ermetică din creația lui Ion Barbu, poezia Timbru dezvoltă teme definitorii pentru estetica modernismului: izvoarele creației, raportul dintre realitate și ficțiunea artistică, criza limbajului, opțiunea pentru un nou model de poeti citate. Apelând la un discurs poetic caracterizat prin ambiguitate și ermetism (trăsături specifice poeziei moderniste), poetul propune și o viziune inedită asupra actului creației. Prima caracteristică este evidentă chiar din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
îngerilor, Adam, Eva) devin metonimii prin care sunt concretizate caracteristicile liricii moderniste. Astfel, noua poezie este cântec sacru și Logos ce întemeiază lumi. Prin actul creației se transfigurează realitatea concretă, fragmentară (coasta bărbătească), se ivește frumusețea ideală a operei. Perfecțiunea ficțiunii artistice (al Evei trunchi de fum) în raport cu realitatea imperfectă din care se inspiră este sugerată prin dubla opoziție: totalitate/fragment (trunchi/coastă), prin cipiul fe minin (considerat de I. Barbu superior)/principiul masculin (Eva/Adam). Ideea poe zieicântec ce echivalează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prezența sa se estompează, se disimulează în spatele personajelor ori al eului liric. (Dezvoltarea argumentului poate fi urmată de referiri la romanele experienței) ARGUMENT 2: Un alt argument vizează canonul estetic al epocii, care influențează rapor tul dintre realitatea (trăită) și ficțiunea artistică. (Dezvoltarea argumentului, ilustrarea lui prin judecăți de valoare privind curentul realist sau biografismul postmodernist) CONCLUZIE: Sintetizând, apare evident faptul că, disimulat sau etalat ostentativ, evenimentul biografic reprezintă un pattern al majorității creațiilor artistice. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
privind dileme artistice, surse de inspirație sau geneza operei literare, contribuind astfel la înțelegerea structurilor artistice și la decodarea mesajului. Mai mult chiar, aflând despre întâmplări și experiențe modelatoare din viața autorului, lectorul poate înțelege corect raportul dintre realitate și ficțiune. Cu toate acestea, romane precum Ion sau Adam și Eva de L. Rebreanu pot fi înțelese și fără lectura jurnalului sau a Mărturisirilor lui Rebreanu. Tot astfel, Moromeții ori Delirul pot fi receptate deplin chiar dacă nu am citit Jurnalul intim
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pot fi înțelese și fără lectura jurnalului sau a Mărturisirilor lui Rebreanu. Tot astfel, Moromeții ori Delirul pot fi receptate deplin chiar dacă nu am citit Jurnalul intim al lui Marin Preda, fiindcă „Ilie Moromete, varianta lui din roman, este creația ficțiunii epice, este un veritabil erou de roman. Nu știu și, până la urmă, nici nu interesează aproape deloc dacă scriitorul a pornit de la un prototip sau la inventat pur și simplu. Importantă, cu adevărat, este doar veridicitatea lui literară.“ (E. Simion
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se poate ivi curcubeul poeziei. Prin metafora revelatorie a curcubeului se sugerează ideea frumuseții nepământene a creației ce reunește - întro formă perfectă - culorile diverse ale univer sului. În același timp, simbolul arcului celest figurează sublimarea în imaterial, reflec tarea în ficțiune, a realului. Versul final reprezintă, așadar, o definiție poetică, metaforică a poeziei, care reunește frumusețea și neființa, adică ficțiunea. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul activităților de voluntariat în viața personală și în existența comunității Spațiul public contemporan acordă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
întro formă perfectă - culorile diverse ale univer sului. În același timp, simbolul arcului celest figurează sublimarea în imaterial, reflec tarea în ficțiune, a realului. Versul final reprezintă, așadar, o definiție poetică, metaforică a poeziei, care reunește frumusețea și neființa, adică ficțiunea. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul activităților de voluntariat în viața personală și în existența comunității Spațiul public contemporan acordă o atenție din ce în ce mai mare implicării sociale și, mai ales, voluntariatului. În opinia mea, problema voluntariatului merită să fie dezbătută
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
narațiunea la per soana întâi, iar perspectiva narativă omniscientă a unui narator obiectiv alternează cu perspectivele interne, subiective, ale eroilor (personaj focalizator: Ilie Moromete; personaje narator: Niculae, Ilinca, Marița). Incipitul este modern, cu intrări multiple. În primul volum, fixează spațiul ficțiunii (În câmpia Dunării), tema timpului și cea a familiei. Finalul reia, contrapunctic, supratema: Trei ani mai târziu, izbucnea cel deAl Doilea Război Mondial. Timpul nu mai avea răbdare. Volumul al doilea se deschide cu un enunț intero gativ ce impune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
consolidează dimensiunea realist obiectivă a viziunii artistice asupra universului existențial al satului și al târgului de provincie. Capodopera lui este o nuvelă psihologică, remarcabilă prin complexitatea personajelor și prin realismul viziunii artistice. Aceasta evidențiază o relație strânsă între realitate și ficțiunea artistică, fiindcă se întemeiază pe observație socială și psihologică. Tema degradării morale provocate de patima îmbogățirii se concretizează întro imagine veridică a unei lumi din Transilvania sfârșitului de veac XIX. Ea se asociază cu tema banului, tema familiei și cea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]