5,744 matches
-
Pindului stabilit în România în 1938, nepot al poetului Zicu A. Araia, și a Taisiei, basarabeancă refugiată dincoace de Prut după invazia sovietică din iunie 1940. C. face școala primară și liceul la București, tot aici urmează și Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1971. Este o vreme redactor la „Livres roumains”, apoi la revista aromânilor, „Deșteptarea”. Mai lucrează, ca redactor-șef adjunct, la „Universul cărții”, după care se încadrează redactor-cercetător la Biblioteca Națională. Debutează în „România literară” în 1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
IX.1931, Ploieștiori, j. Prahova), eseist, critic și istoric literar, editor. Este fiul Anastasiei Râpeanu (n. Stănescu) și al lui Gheorghe Râpeanu, învățători, și soțul traducătoarei Sanda Râpeanu. Urmează Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești (1942-1950) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1950-1954), secția limba și literatura română. Și-a susținut doctoratul cu teza N. Iorga - exeget al literaturii universale. A fost redactor la „Gazeta literară” (1954- 1959), unde a și debutat în 1954, și la „Luceafărul” (1959-1962
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
de aici. De inlocuit! Mitologii ascunse și manipulări politice Cartea lui Gelu Teampău are un titlu cu adevărat sugestiv: Mit și bandă desenată 90. Abordează o temă inedită, realmente interesantă în peisajul lumii culturale românești. O asemenea temă îmbină eficient filologia cu filosofia, antropologia cu istoria religiilor și cea a mentalităților. Este vorba de relația dintre mit și banda desenată, ultima înțeleasă ca fenomen al culturii de masă. În mod original și creativ, Gelu Teampău plasează mitologia ,,ca fundal și materie
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de Limba și Literatura Română din cadrul Universității București (1955), a fost repartizată la Catedra de istoria literaturii române, unde a funcționat ca asistent universitar până în 1978, când s-a pensionat medical. În același an a obținut titlul de doctor în filologie, în urma susținerii tezei Dacii în conștiința romanticilor noștri. A debutat în 1957 cu un articol de critică literară, Despre elementul folcloric în poezia lui Tudor Arghezi (în „Caiete critice”), iar prima poezie a publicat-o în 1967 în „Luceafărul”. Debutează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
-
, Gabriel (1.XI.1942, București), poet și prozator. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1966-1971). Debutează cu poezie în „Luceafărul” (1966), colaborând apoi și la „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească” ș.a. Primul volum de versuri al lui I., Înstrăinări (1969), este caracterizat de Laurențiu Ulici ca un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287643_a_288972]
-
, Dan (pseudonim al lui Damaschin Hărdăuț; 10.I.1951, Prunișor, j. Arad), poet. Fiu al Veturiei-Lucreția (n. Bătrâna) și al lui Florian Hărdăuț, țărani, D. urmează liceul (1966-1970) la Sebiș, județul Arad, după care se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția română-latină, luându-și licența în 1974. Refuză să ocupe vreun post în învățământ și rămâne fără serviciu până în 1977, când se angajează ca muncitor necalificat la Centrul de librării din Cluj, apoi ca vânzător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
Ofițeri de Rezervă din Bacău (1939 - 1940); * Pe front între 1941 - 1942; * Prizonier (1942 - 1946). Activitate profesională: * Profesor la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi“ din Iași (1946- 1948); * Profesor la „Liceul Mixt“ din Pașcani (1947- 1949); * Cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1949); * Lector la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1951); * Conferențiar la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1957); * Profesor la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1962); * Lector
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
1942; * Prizonier (1942 - 1946). Activitate profesională: * Profesor la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi“ din Iași (1946- 1948); * Profesor la „Liceul Mixt“ din Pașcani (1947- 1949); * Cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1949); * Lector la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1951); * Conferențiar la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1957); * Profesor la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1962); * Lector de limba română la Sorbona și la Ecole Nationale des Langues
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
Costachi“ din Iași (1946- 1948); * Profesor la „Liceul Mixt“ din Pașcani (1947- 1949); * Cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1949); * Lector la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1951); * Conferențiar la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1957); * Profesor la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1962); * Lector de limba română la Sorbona și la Ecole Nationale des Langues Orientales Vivantes din Paris (1959 - 1962); * Rector al Institutului Pedagogic din
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
1947- 1949); * Cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1949); * Lector la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1951); * Conferențiar la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1957); * Profesor la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1962); * Lector de limba română la Sorbona și la Ecole Nationale des Langues Orientales Vivantes din Paris (1959 - 1962); * Rector al Institutului Pedagogic din Suceava (1962 - 1965); Șeful Catedrei de Literatură Română și Comparată (1963
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
mai toate orașele Moldovei. Titluri științifice: * Doctor al Universității din București (din 1956); * Doctor docent al Universității „Al. I. Cuza“ din Iași (din 1968); * In 1993, a fost ales membru de onoare al Academiei Române și director onorific al Institutului de Filologie Română „A.Philippide” din Iași; * membru al Uniunii Scriitorilor din România; * membru al Asociației Internaționale a Criticilor Literari (Paris); Distincții și premii acordate de: * Uniunea Scriitorilor (1985 și 1987); * Ministerul Învățământului (1966) * Consiliul Culturii (1971); * Asociația Scriitorilor din Iași (1973
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
22. VI.2006, Paris), critic literar. Este fiul Ucăi Leibovici (n. Solomon), funcționară, și al lui Carol Leibovici, mic comerciant, și fratele lui Virgil Duda. Va absolvi liceul la Bârlad (1952), Școala de Literatură „Mihai Eminescu” (1954) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1958). Face parte din redacția revistelor „Viața românească”, „Gazeta literară” (954-1968) și „România literară”(1968-1986). Din 1986 se stabilește, împreună cu soția sa, scriitoarea Sonia Larian, la Paris, unde colaborează cu cronici la Radio France Internationale. Debutează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
din vreme dă numeroase detalii În acest sens, Încurajând și popularizând zgomotos această formă de pătrundere și Însămânțare a artisticului „În masse”. Din nota Studenții și literatura 33 aflăm bunăoară că „sâmbătă 7 februarie a avut loc la Facultatea de Filologie din București, deschiderea cenaclului literar. Biroul cenaclului este format din Cezar Drăgoi, Mihai Meria și Toma Maiorescu (an 1, - n.n.), iar din comisia de lectori fac parte Vasile Nicorovici, Ion Serebreanu și Constantin Măciucă”. În altă parte aflăm despre un
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
gimnaziul. În perioada 1938-1939 cântă în corul de copii al Operei Române, iar în timpul celui de-al doilea război mondial și în diverse spectacole ale Teatrului Barașeum. După război va absolvi Școala de Literatură „M. Eminescu” (1955) și Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1960). Lucrează pentru diverse publicații militare, între 1960 și 1978 fiind și secretar literar al Teatrului „Ion Vasilescu” din București. Va colabora mult la emisiunile de radio și televiziune. De-a lungul timpului i se vor monta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
BĂCIUȚ, Nicolae (10.XII.1956, Chintelnic, j. Bistrița-Năsăud), poet, traducător și eseist. Este fiul Mariei (n. Măgherușan) și al lui Gheorghe Băciuț, țărani. Absolvent al Liceului „Liviu Rebreanu” din Bistrița, face studii universitare la Facultatea de Filologie (secția română-engleză) a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1978-1982). În timpul studiilor universitare este redactor și apoi secretar responsabil de redacție la „Echinox”, unde și debutează în 1980. Mai întâi profesor (1982-1983), devine apoi redactor la revista „Vatra” din Târgu Mureș, corespondent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
Institutului Catolic din Paris, iar în 1982-1986 urmează Facultatea de Filosofie la Paris IV, Sorbona. Obține mai multe doctorate: în științe religioase cu tema Icoana - partea mistică (Sorbona IV), Icoana - partea istorică (Institutul Catolic), ambele încheiate în 1984, ulterior în filologie, cu Proza lui Nichita Stănescu, în 1986, la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale, teza fiind tradusă în românește sub titlul Prin ochiul lui Nichita (1996). Debutează în 1959, când semnează recenzii (despre Ducas și Xenofon) în revista „Mitropolia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
D. M. Pippidi (redactor responsabil adjunct) și Iorgu Stoian (secretar). Ulterior mai fac parte din comitetul de redacție Cicerone Poghirc, Valentin Al. Georgescu, I. Fischer, Zoe Petre, Eugen Cizek, Andrei Avram, A. Barnea. Revista își propune să publice „lucrări de filologie propriu-zisă, de arheologie, de istorie veche, de filosofie, de istorie a dreptului, de metodica predării limbilor clasice, adresându-se pentru colaborare cadrelor didactice și cercetătorilor Universității și din institutele Academiei RPR” (Cuvânt înainte). De-a lungul timpului se păstrează aceleași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
Petre P. Negulescu, Teohari Antonescu, Ioan Bogdan, Simion Mehedinți, C. Rădulescu-Motru, Mihai Săulescu, Mihail Dragomirescu. De factură mai degrabă academică, R.r. publică îndeosebi studii și articole ale unor universitari, cuprinse în rubricile „Cronica politică”, „Cronica economică”, „Istorie”, „Literatură și filologie”. Așa cum arată Mihail Dragomirescu în textul programatic Cum înțelegem literatura, în paginile revistei cititorul va putea găsi „mai mult critică literară sau traduceri decât literatură propriu-zisă”. Într-adevăr, cu excepția câtorva poezii de D. Nanu și Cesar I. Vârgolici și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289253_a_290582]
-
și Literatura Română a Universității din București. După licență (1972) este angajat cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române; între 1994 și 1996 este secretar științific al Institutului. Bursier Fulbright în 1980 și doctor în filologie din 1999, cu teza Iacob Negruzzi (monografie), M. se implică și în activitatea didactică, îndeosebi după 1990, ca profesor la Liceul Sanitar din București (1993), lector (din 1994) și conferențiar la Facultatea de Teologie - Litere de la Institutul Teologic Romano-Catolic din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
și Litere. Director: Al. Procopovici. La mai puțin de un an de la înființarea Cercului de Studii Filologice (13 mai 1926), membrii acestuia hotărăsc și editarea unei reviste care să reprezinte „un instrument de cooperare și de solidarizare intelectuală în domeniul filologiei” cu centrele românești din țară și din străinătate. În centrul preocupărilor aflându-se limba română, publicația își propune - angajament pe care îl va respecta - să acorde „atenția cuvenită și studiilor de romanistică și lingvistică generală și îndeosebi tuturor limbilor nelatine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289211_a_290540]
-
îl va respecta - să acorde „atenția cuvenită și studiilor de romanistică și lingvistică generală și îndeosebi tuturor limbilor nelatine care au vreo atingere cu limba românească”. În consecință, în paginile celor șase numere ale revistei apar studii de lingvistică și filologie, în mai multe limbi (română, portugheză, franceză, germană, italiană), având ca autori pe W. Meyer-Lübke, M. Friedmagner, Eugen Herzog, Iorgu Iordan, Theodor Capidan, Carlo Tagliavini, Grigore Nandriș, Leca Morariu, Sextil Pușcariu, Al. Procopovici, I. Șiadbei, Leo Spitzer, N. Drăganu ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289211_a_290540]
-
filologice românești din Bucovina. O polemică. Fusese publicat de Eminescu cu titlul O scriere critică, în Albina, Pesta, 1870, nr. 3-4.î 2 1906. sale - și atâta tot. Că uneori s-a amestecat, incidental, și în alte ramuri, precum în filologie - aceasta dovedește că el a apucat vremea oamenilor "universali". Iar o altă pricină pentru care n-a vorbit mult în privința limbii este aceea arătată de mai multe ori până aici, și anume faptul că pe vremea sa nu mai era
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mai vădit caracterul național - la Coșbuc, zugrăvirea unor aspecte ale vieții naționale, la Goga, năzuințele naționale. Iar cu privire la știința ardeleană, vom constata că dacă la istoricii și filologii moldoveni avem de adăugat atât de puțini munteni, în schimb, istoria și filologia romî-nească datoresc enorm ardelenilor Șincai, Klain, Maior, Laurian, Pumnul, Cipariu, Bogdan-Duică, ca să citez tot numai pe cei mai bătrâni, sunt destule, prea multe nume pentru răzlețitul neam românesc din Ardeal. Atenția la realitățile specific naționale - contactul cu poporul ori cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 153-155; Lidia Ciocoiu, Poetica imaginarului în proza lui Octavian Paler, Iași, f.a. E.S. PÁLFFY Endre (12.III.1908, Toplița - 16.XI.1975, Budapesta), istoric literar și comparatist. Face liceul la Târgu Mureș, studii de filologie la Cluj și la Paris, unde obține în 1931 diploma de profesor în specialitatea franceză-română. Funcționează ca profesor la Colegiul Reformat „Bethlen Gábor” din Aiud (1931-1940), la Seminarul Pedagogic Universitar din Cluj și ca director al Liceului de Stat din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
de Limbă și Literatură al Academiei de Științe al RSS Moldovenești, iar între 1971 și 1980, conferențiar universitar la Institutul Pedagogic din Irkuțk (URSS). A fost înmormântat la Chișinău. Începe să publice din 1936, în 1964 susținându-și doctoratul în filologie. Preocuparea centrală a lui B. a constat în depistarea motivelor folclorice românești în opera lui Pușkin și Maxim Gorki și s-a materializat în mai multe lucrări, majoritatea scrise și publicate în limba rusă. A publicat studii și despre dramaturgia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285784_a_287113]