6,757 matches
-
Săvescu", ei beneficiind gratuit de frigiderul și aragazul meu, ca și de serviciile de curățenie "în spațiile comune" asigurate zilnic, cu meticulozitate și dedicație, de "tovarășa Săvescu". Ca atare, una peste alta, puteam să zic și eu ca matematicianul și filozoful german Leibniz, care a "cochetat" și cu diplomația: "Trăim o viață bună în cea mai bună dintre lumi". Așa stând lucrurile, m-am trezit pe la sfârșitul lui 1970 propus să plec atașat cultural la Berlin! Ce căutam eu în Germania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ochi albaștri, buze roși!" Potsdam, Sans Souci, Cecilienhof, Charlotenhof, Orangeria, palatul nou, pavilionul chinezesc, cartierul olandez, Nikolaikirche, comori sub patronajul UNESCO. Pe aici își plimbase pașii Frederic al II-lea, Cel Mare și "iluminat". Nu singur, ci în compania marelui filozof Voltaire, care îi fusese oaspete timp de trei ani și care-i propusese o inedită soluție pentru redresarea bugetului: "Maiestate, mai bine decât caii, ați reduce măgarii de la curte". Am petrecut multe ore la Potsdam, însoțind cineaștii români la studiourile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ultimele găselnițe fiind trimiterea unor formații muzicale "de culoare" pentru a ne reprezenta pe la blonzii scandinavi și spectacole de ceardaș la Pavilionul României de la Târgul Mondial de Turism organizat recent in China. "De gustibus et coloribus non disputandum", vorba bătrânilor filozofi scolastici! Am avut succes în întreprinderile mele cultural-științifice, generalii dându-și seama că "joc corect" și că nu sunt un pericol pentru regim, iar lumea academică și artistică percepându-mă ca unul "de al lor" și invitându-mă la reuniunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Recent, după 2500 de ani, procesul s-a rejudecat la Atena, Completul de judecată fiind format din 10 cunoscuți magistrați din Marea Britanie, Franța, SUA. Elveția și Grecia. Socrate a fost achitat! Mă întreb ce s-ar fi întâmplat cu bătrânul filozof dacă ar fi trăit mai în zilele noastre, cu Dosar de urmărire informativă și trimitere la Curtea de Apel pentru vina "de a nu accepta zeii recunoscuți în Cetate"? Nici eu, Alin Săvescu, nu am acceptat "zeii recunoscuți în Cetate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
statul în judecată, așa că aș avea un motiv să rezist până la decizia CEDO. La altceva te-ai mai gândit ? S-o publicăm. Unde, la ce editură, cine ne-o primește? La o editură de prestigiu, ca de exemplu la... La filozof? Uită! Nu se bagă el în belele! Găsim noi una. Te-ai gândit la un sponsor? Da, m-am gândit CNSAS! Termină domnule, cu glumele. Și cam ce tiraj facem? Păi să facem o listă cu "destinatarii". S-o facem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
indecisă, schimbătoare se întrevede dacă nu salvarea condiției umane, totuși încleștarea pătimașă cu care omul visează la această schimbare. Adevăratul balamuc nu are puterea de a dori o schimbare. Diploma de "psihiatru" a lui Dostoievschi se justifică, adăogându-i calitatea de filozof. De altfel, Dostoievschi nu a revoluționat psihiatria, nici un personaj nu este simplu, nici sistematizat; or, nebunii, dincolo de ornamentația de suprafață, tocmai asta sunt, oameni schematizați, copaci cărora, prin frunzele agitate de furtună, li se întrevede scheletul, arborescenta. Dostoievschi dă lecții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
numim străzile Strada Aurolacilor sau Strada Boschetarilor? Să știe istoria de ei, de ce să nu știe... * Trec cu gândul, fără a înțelege mai nimic, prin străzile Experienței, Iluziilor (ce neam de poeți mai suntem...), pe Strada Duhului (ce neam de filozofi) și mă opresc o clipă, năucit, pe Strada Confabulenței și, mai încolo, pe Strada Tigur Voievod. A existat un voievod pe nume Tigur? Nu. Și confabulența nu-i decât o frumoasă greșeală. Nu-i nici în DEX. * Dar pe Strada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
întâi să-i pocnești cu patul puștii în cap, la dracu.... ce vrei, omu' nu are bun simț nici la moarte... dacă nu-i, nici el nu are" etc. etc. Repeta povestea, era chiar subiectul care îl obseda pe acest filozof al bunului simț clasic și modern. Avea și o expresie preferată pe care o tot repeta. "Unii nu are" (sic) bun simț nici în fața legii, nici la moarte. O frunză suspectă Foarte romantic; dimineața am găsit o frunză aurie pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cu strălucire un gen literar care, de la Nicolae Milescu Spătarul, Dinicu Golescu și Ion Codru Drăgușanu înscrisese pagini cu totul remarcabile în literatura noastră. Abia întors de la Paris, Ralea a înlăturat de la catedră pe bunul dar mediocrul profesor Fedeleș, un filozof fără operă dar foarte iubit de studenți. La vârsta aceea a tinereții, Ralea lăsa impresia de superficialitate. Și-a continuat cariera de arivist, înlocuindu-l pe Ibrăileanu la Viața Românească și făcând politică oportunistă. În cele din urmă a ajuns
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
un frate. Le-a răzbit pe toate, a înțeles ce este viața, a citit și a făcut yoga. La Archeos expunerea lui asupra filozofiei lui Platon a fost înțeleasă de toată lumea și a avut darul să-l uimească pe un filozof care mai târziu mărturisea că niciodată n-a ascultat o prelegere care să se compare cu cea a lui Cristian. La un moment dat am auzit despre dânsul că aderase la o sectă. În asemenea măsură s-a dovedit pătruns
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
șansa să-l cunoască mai îndeaproape au rămas uimiți de acuitatea inteligenței sale, de doctrina sigură și de puterea memoriei sale. După părerea mea, era un bărbat cu o inteligență ascuțită. Aceasta era și părerea părintelui Agostino Gemelli și a filozofului mons. Giuseppe Zamboni, care a primit de la don Calabria lămuriri asupra problemelor sale filozofice, exprimate cu extremă simplitate. Rezultatele puțin strălucitoare la școală se explică cu denutriția, discontinuitatea studiilor și caracterul extrem de timid și rezervat al persoanei». Și profesoara Maria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și inteligența precară. Asupra celei dintâi se poate conveni în virtutea documentelor istorice cunoscute; asupra celei de-a doua nu se poate conveni. Don Calabria avea o inteligență naturală foarte bună. Ca exemplu, îmi amintesc că citea, gusta și înțelegea operele filozofului Rosmini». Și închei cu o ultimă mărturie a profesorului neuropsihiatru Cherubino Trabucchi: «Am găsit totdeauna în don Calabria o persoană cu o inteligență normală, intuitivă, cu răspunsuri imediate și incisive». Serviciul militar În 1894, Giovanni Calabria și-a început studiile
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, cu toate elementele de rigoare ale teosofiei (archei, fermenți, blas), Cantemir dizertează cu mult umor dialectic despre intolerabila condiție a omului ("tragicul" existenței am zice azi), pus să dibuiască în noaptea neagră a științei umane. Filozoful propune "trăsnetul fulgerător inelectual". Un interesant capitol despre "timp" ajunge la încheierea că timpul nu e categorie ci o esență în Dumnezeu, locul de explicație a Spiritului. Un punct atrage chiar atenția asupra conversiunii universului istoric spre spiritul absolut: "Timpul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Trup, Suflet și Minte" (cum s-ar zice: univers fenomenal, spirit universal și idee) și a schița o clasificare a disciplinelor speculative și experimentale. Un Teodor Kirangheleu din Naxos, auditor al cursurilor lui Vamva din București, ar fi fost un filozof cosmopolit, socotind drept patrie tot pământul, simțindu-se fratele oricui și membru al întregii familii umane. Credea în metempsihoză și se bănuiește că se ferea să mănânce carne de animal, ca nu cumva să strice sălașul trecător al vreunui duh
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cerând o limbă cu "adevărat romînească". Schopenhauerismul ar fi trebuit să ducă pe Maiorescu la concepția artei pure, și, dimpotrivă, l-a făcut precursor al tendenționismului sanitar al artei "sănătoase", scutite de "efeminarea scrierilor decadente". Termenii sunt întorși. În vreme ce după filozoful german arta e o condiție a purificării, după criticul român puritatea (simțiri "curate și alese", "nobleța de simțimînt") e o condiție a artei. Maiorescu nu cercetează structura operei de geniu, ci numai efectul asupra conștiințelor, și când un autor i
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
șeful "caracudei", adică al grupului de tineri sfioși, citind puțin și așteptând cu nerăbdare ceaiul și cozonacul, a redactat revista în lipsa lui I. Negruzzi, a scris poezii șterse și basme interesante, prelucrate în tonul nostalgic al lui Tieck. FILOLOGI, ISTORICI, FILOZOFI La "Junumea" veneau pentru a se distra ori din devotament oameni străini de literatură, Ioan Mire Melic, zis Mirmilic, profesor de matematică, N. Culianu, profesor de geodezie, Pavel Paicu, profesor. P. P. Carp, omul politic, a făcut puțină critică, necompetentă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ajuns la această concluzie, omul profund își stăpânește reacțiunile, fie conformîndu-se în aparență mediului, spre a-l modifica pe încetul, fie abstrăgîndu-se și creând în tăcere valorile de care e în stare. În cazul cel mai deprimant el devine un filozof al altitudinii morale, un Luceafăr nepăsător și rece. Sinuciderea lui Niculăiță arată o conforma-ție insuficientă. Însă scrierea e valoroasă prin adunarea laolaltă, monografică, a tuturor aspectelor durerii umane, căzute asupra unui biet infirm. Andrei Rizescu din În lumea dreptății e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scurma ici-colo și nu-și pierdea nădejdea, spre soare nu căta căci îi era indiferent, dar ca unul ce avea spirit de investigație, își urmă explorările până ce ajunse în fața butoiului și se opri ca Oedip în fața unei enigme. Tăcut și filozof îi făcu ocolul, mirosi îndelung cu râtul lui roz, temător își ținu coada întoarsă în semn de întrebare, și apoi, fie prin voință, fie dintr-o imperioasă necesitate, oprit în fața cepului ce era singurul punct reliefat din atâtea rotunzimi, începu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
căsătorească cu Crina, fuge de ea. Tofana îl împușcă. În câteșitrele actele cortina cade bine pe câte o replică memorabilă. Psihologia e schematică, firește, cum se și cuvine în teatru. Sbilț e mefistofelul piesei și latura comică, un sarcastic parazit, filozof cinic și istoric al familiei. El înveselește pe spectatori prin aforismele lui moderat paradoxale. Tofana e mai puțin intelectuală cât femeia fascinată de prestigiul cuceritorului profesional și jignită de rezistența lui. Factorul ereditar, patima roșie, adică a vărsării de sânge
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
M. Marinescu, N. I. Herescu) și un artist eminent, elenistul C. Balmuș, care ne-a dat o versiune magistrală a romanului pastoral al lui Longos, Daphnis și Chloe, de o savoare firească și într-o cadență modernă. Capitolul XXX NOUA GENERAȚIE FILOZOFII Seriile mai noi, din motive pe care va avea să le determine mai degrabă istoricul și sociologul, sunt prea puțin preocupate de problema creațiunii. Politicul le absoarbe. De aceea literatura recentă nu-și găsește rațiunea în sine ci în pozițiile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care va avea să le determine mai degrabă istoricul și sociologul, sunt prea puțin preocupate de problema creațiunii. Politicul le absoarbe. De aceea literatura recentă nu-și găsește rațiunea în sine ci în pozițiile ideologice pe care le reprezintă, și filozofii, călăuze de spirite, sunt mai în stimă decât artiștii. Chiar și filozofii se prețuiesc nu în opera lor reală de gândire cât în acțiunea lor sugeratoare. N. Iorga, V. Pîrvan au fost prea puțin niște meditativi, iar Nae Ionescu, profesor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prea puțin preocupate de problema creațiunii. Politicul le absoarbe. De aceea literatura recentă nu-și găsește rațiunea în sine ci în pozițiile ideologice pe care le reprezintă, și filozofii, călăuze de spirite, sunt mai în stimă decât artiștii. Chiar și filozofii se prețuiesc nu în opera lor reală de gândire cât în acțiunea lor sugeratoare. N. Iorga, V. Pîrvan au fost prea puțin niște meditativi, iar Nae Ionescu, profesor de logică, n-a scris decât articole de jurnal. Apare deci acum
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prețuiesc nu în opera lor reală de gândire cât în acțiunea lor sugeratoare. N. Iorga, V. Pîrvan au fost prea puțin niște meditativi, iar Nae Ionescu, profesor de logică, n-a scris decât articole de jurnal. Apare deci acum specia filozofului mit. În N. Iorga se putea întrupa mitic (căci omul era cum nu se poate mai refractar ideilor generale) ideea unui stat arhaic cu instituții instinctuale, oroarea de înstrăinare, dacismul. V. Pîrvan (1882-1927), emerit istoric al antichității și arheolog, emulând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și izbutită de construcție metafizică. Trecând peste amănuntele verbale, Blaga e un platonician, admițând ca mijloc de investigație delirul, căruia îi spune pitoresc "cunoaștere luciferică". Obiectul metafizicianului este "misterul", deci ilogicul, și modul de expresie mitul. Mult datorește fără îndoială filozoful lui Goethe. El, inspiratul, e un geniu, un "daimonion", capabil de intuiții revelatoare. Cosmologia lui Blaga, în ciuda termenilor schimbați (poetul e un mare căutător de expresii inedite, uneori până la beția de cuvinte), rămâne și ea platoniciană. Demiurgul (Marele Anonim) are
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care obligă percepția, ceea ce în termenii mai curenți ne conduce la observația verificată de experiență că factorul geografic înrîurește atât de mult asupra organelor de percepție ale rasei, încît acestea continuă a proiecta condițiile locale, ajunse la calitatea unei pseudo-apriorități. Filozoful gândește că orizontul nostru specific este "plaiul" și numește asta "spațiu mioritic" într-un eseu interesant, însă insuficient documentat și deci foarte discutabil. Nae Ionescu a avut o înrîurire orală acută și unii l-au declarat "învățător" ca și Isus
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]