5,879 matches
-
și textul) a apărut pe albumul „SymPhoenix/Timișoara” din 1992. Înregistrată în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, M. Neumann - vioară, M. Baniciu - voce, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, percuție, corul „Song” și „Grupul de popi”. Prelucrare folclorică de Nicolae Covaci. Apărută pe discul „Cei ce ne-au dat nume” (1972, reeditat în 1999); înregistrată în componența N. Covaci - chitară solo, J. Kappl - chitară bas, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție; apărută și pe discul „Evergreens” (1993). Piesă
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Andrei Ujică. A fost înregistrată pentru albumul „Mugur de fluier” (1974; reeditat în 1999) de N. Covaci - chitară solo (suprapusă de 2 ori), voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție. Prelucrare folclorică de Nicolae Covaci, apărută pe albumul „Cei ce ne-au dat nume” (făcea parte din „Ciclul anotimpurilor”) în 1972 (reeditat în 1999); text popular; înregistrată de N. Covaci - solist vocal, double-six, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, M. Baniciu - solist
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
debutul aceluiași album. Diferența între versiunea din 1975 și cea reeditată din 1996 este finalul. În timp ce pe albumul inițial piesa se termină printr-un solo tăios de pian electric, în varianta reeditată este reluat refrenul de la sfârșitul piesei „Invocație”. Prelucrare folclorică instrumentală de Josef Kappl (1971) apărută pe discul „Cei ce ne-au dat nume” (1972; reeditat în 1999). A fost înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, double-six, J. Kappl - chitară bas, C. Petrescu - baterie. A apărut și pe discul
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
1990 în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, un fragment din piesă aparând într-un colaj împreună cu alte trei piese pe discul „Aniversare 35” (1997). Piesă instrumentală, prelucrare folclorică a lui Nicolae Covaci din anii 80 (?), apărută pe discul „Aniversare 35” (1997), într-un colaj împreună cu piesele „De-a lungul...” și „Ciocârlia”. A fost înregistrată în 1990 în formula N. Covaci - chitară solo, J. Kappl - chitară bas, M. Neumann
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
chitară solo, voce, F. Bordeianu - solist vocal, C. Rotaru - chitară acompaniament, voce, K. Bela - chitară bas, voce, D. Vintilă - baterie, G. Reininger - orgă electrică. Apărută prima oară pe discul „Vremuri, anii 60...” (1998). Compusă în 1971, „Vișina” era o baladă folclorică ce aparținea albumului „Cei ce ne-au dat nume”, interzisă de cenzură la apariția discului, în 1972. Un fragment din înregistrarea live a baladei (în 1971) a apărut în noiembrie 2007 pe compilația „Muzică de colecție vol. 26 - Cântece interzise
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
1000 elevi, o școală profesională polivalentă cu circa 300 elevi, o grădiniță de copii. În localitate este un centru de sănătate, în care lucrează un medic de familie . În oraș este o casă de cultură, o bibliotecă și activează ansamblul folcloric „Floare de nu mă uita”. Leib Kuperstein, dr.Meir Kotik -Yad laMoshava yehudit be Bessarabia -Asociația evreilor originari din Mărculești, Tel Aviv, 1977
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
În această casă s-a născut preotul-poet (16 martie 1888 - 26 august 1917), autorul imnului național Limba Noastră. În prezent aici se află Casa muzeu „Alexei Mateevici”, care a fost deschisă în anul 1968. Din colectivele artistice putem menționa ansamblul folcloric „Smărăndița”.
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
de sămânță (vezi foto). Locuitorii satului Jăvreni în 1936 erau abonați la 19 gazete și reviste românești și o gazetă evreiască. În cadrul căminului cultural activa un cor, care în 1935 la București a fost înscris în lista laureaților; un colectiv folcloric și un teatru popular. În fotografie colectivul de dansatori bărbați ai ansamblului folcloric din Jăvreni, al doilea din stînga este Ion Teodor Tatarovici, absolvent a două facultăți (teologie și agricolă) a Universității din Iași. Printre îndeletnicirile gospodarilor satului un loc
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
gazete și reviste românești și o gazetă evreiască. În cadrul căminului cultural activa un cor, care în 1935 la București a fost înscris în lista laureaților; un colectiv folcloric și un teatru popular. În fotografie colectivul de dansatori bărbați ai ansamblului folcloric din Jăvreni, al doilea din stînga este Ion Teodor Tatarovici, absolvent a două facultăți (teologie și agricolă) a Universității din Iași. Printre îndeletnicirile gospodarilor satului un loc de cinste îl avea creșterea vitelor, agricultura, apicultura, pescuitul și împletitul loziei. În
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
al poporului, are mai bine de 30 de ani. Acest colectiv s-a învrednicit de titlul de cor popular încă în 1973, este laureat a nouă festivaluri de prestigiu din republică și de peste hotare. La căminul cultural mai activează ansamblul folcloric „Comorile plaiului” (condus de Cucu Nadejda), care adună, valorifică și promovează folclorul local. Cântăreața de muzică populară Alexandra Pîrvan din Biești s-a învrednicit să fie inclusă în enciclopedia „Femeia din Moldova” (Chișinău 2000). Satul se mai mândrește cu mai
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
a 394 fîntîni, inclusiv obștețti 238 și 12 apeducte. Lungimea apeductului este de 21,6 km. Satul Vorniceni este electrificat cu exceptia a 80 de case. Cu energie termică șunt alimentate obiectivele social-culturale prin cazangerii autonome mici. În localitate activează ansamblul folcloric Rotundă, înființat în 1998, participant și laureat a numeroase concursuri naționale și internaționale. Fanfara satului înființată în 2004 numără 9 membri și este prezentă la toate manifestațiile din comunitate și întreaga zonă. Biserică din satul Vorniceni, Sfinții Apostoli „Petru și
Vorniceni, Strășeni () [Corola-website/Science/305211_a_306540]
-
cultură în complex cu sală sportivă. Capacitate 450 locuri. Construită în 1990. Bibliotecă publică a fost transferată din casa de cultură în incinta primăriei, nu este spațiu pentru sală de lectură, fondul de carte este învechit. În sat activează colectivele folclorice „Comoara”, format de elevii din școală, laureați ai concursurilor republicane al cîntecului folcloric pascal, ostășesc și al tradițiilor și obiceiurilor de iarnă, conducător artistic Platon Elena și „Comoara satului”, format din femeile satului, conducător artistic Ursachi Efrosenia. Este la început
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
publică a fost transferată din casa de cultură în incinta primăriei, nu este spațiu pentru sală de lectură, fondul de carte este învechit. În sat activează colectivele folclorice „Comoara”, format de elevii din școală, laureați ai concursurilor republicane al cîntecului folcloric pascal, ostășesc și al tradițiilor și obiceiurilor de iarnă, conducător artistic Platon Elena și „Comoara satului”, format din femeile satului, conducător artistic Ursachi Efrosenia. Este la început de cale crearea muzeului satului, asupra căruia a lucrat Ion Știrbu, tot odată
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
puternic influențată de limba rusă. Karadžić a impus ideea că limba literară trebuie să fie apropiată de limba vorbită, să fie înțeleasă de toți vorbitorii. Cu scopul de a pune în fața scriitorilor modele de limbă, a cules multe creații literare folclorice, nu numai sârbești, ci și croate și bosniace, sprijinindu-se și pe scrierile deja apărute în limba poporului, de exemplu cele ale lui Gavrilo Venclović. S-a inspirat și din literatura croată, precum și din dicționare croate. Ca bază a limbii
Vuk Stefanović Karadžić () [Corola-website/Science/306125_a_307454]
-
se trece simplu, evident, ca de pe un teritoriu geografic pe altul, nici prin ascensiune mistică ori mecanică aha ca de pe pământ în cer, ci aproape totdeauna prin transgresare magică, subiectivă sau obiectivă. În sens special, întâlnit mai ales în mitologia folclorică a basmelor fantastice și din abundență în folclorul epic românesc, trăgându-se, poate, din izvor dacic, Tărâmul Celălalt este și interiorul muntelui ascuns în care se retrăgea Zalmoxis, anume muntele Kogaionon. În folclorul mitlogic românesc există locuri anonime (determinate convențional
Tărâmul Celălalt () [Corola-website/Science/306254_a_307583]
-
a fost Nicolae Iorga. El a asimilat preocupări mai vechi, pe care le-a definit, sintetizat și teoretizat, supunând criticii unele aspecte ale societății și atrăgând atenția asupra necesității culturalizării țărănimii. Poziția critică era întregită de prețuirea tradițiilor istorice și folclorice, a valorilor naționale, a luptei de eliberare națională etc. Nicolae Iorga a considerat opera lui Alexandru Vlahuță drept un apogeu al semănătorismului. La 2 decembrie 1901 apare la București primul număr al revistei „Sămănătorul”, sub direcția lui George Coșbuc și
Semănătorism () [Corola-website/Science/304744_a_306073]
-
trebuie neglijat faptul că în afară de teatre dramatice, au funcționat și teatre de operă, operetă și balet de balet. Nu numai în capitală ci și în orașe ca Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Târgu Mureș. Au mai funcționat filarmonici, orchestre simfonice, ansambluri folclorice, orchestre de muzică populară sau ușoară, trupe de muzică ușoară. Cinematografia a evoluat în același scop ca și teatrele: de propagandă. În acest scop a fost creat "Centrul de producție cinematografică Buftea". Filmele realizate trebuiau să răspundă cerințelor ideologiei comuniste
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
perioade fixe din an sunt colindele - de Crăciun, sorcova - de Anul Nou sau mărțișorul, obicei legat de venirea primăverii sărbătorită pe 1 martie. Alte obiceiuri presupuse a avea origini precreștine, ca Paparuda, ritualul de evocare a ploii vara, sau teatrul folcloric cu măști sau Ursul și Capra din iarnă. Probabil cel mai mare colecționar de basme din folclor a fost nuvelistul și povestitorul Ion Creangă , care, printr-un limbaj foarte pitoresc, a dat viața unor povești acum clasice ca Harap Alb
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
1500 de m.) "Activitatea industrială" s-a dezvoltat la bordura masivului, în așezările din depresiuni(Petrila, Petroșani, Sebeș, Orăștie, Hațeg, Pui, pe baza materiilor prime locale și a tradiției. În cuprinsul Munților Șureanu întâlnim numeroase obiective turistice de natură istorică, folclorică, biogeografică, hidromorfologică, etc. În partea sudică a masivului, unde predominant este calcarul sunt întâlnite chei, peșteri uscate, peșteri active, canioane, aceste locații fiind ideale pentru practicarea alpinismului, speologiei sau a canyoningului. Fortificații dacice:dacice din Munții Șureanu Fortificații feudale:
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
Calul fantastic, sau calul năzdrăvan, este prezent într-o arie mitologică vastă ("Pegasos" la greci; "Sleipnir", calul lui Odin, la scandinavi; "Merani" la kartvelii caucazieni). În mitologia folclorică româneasca, acesta are sens dublu: cal zburător și consilier al eroului. Nefolosit, pare o mârțoagă fără valoare, singurul mijloc de a-l redresa fiind hrănirea cu jăratic, iar atunci, după restabilirea funcțiilor potențiale, el nu se avântă deodată în zbor
Calul năzdrăvan () [Corola-website/Science/306302_a_307631]
-
simbolică. Profesorul plătește 300 de lei (echivalentul a trei lecții de pian) pentru a identifica trei fete, iar ora la care se petrec aceste întâmplări enigmatice este aproximativ ora trei. În plus, există în nuvelă mai multe motive de inspirație folclorică, mitologică și literară precum „nunta postumă” (călătoria lui Gavrilescu cu Hildegard către „lumea de dincolo”), obiceiurile ludice de înmormântare, traiul într-un spațiu atemporal, fără a sesiza că timpul s-a scurs diferit în lumea reală (ca în povestea folclorică
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
folclorică, mitologică și literară precum „nunta postumă” (călătoria lui Gavrilescu cu Hildegard către „lumea de dincolo”), obiceiurile ludice de înmormântare, traiul într-un spațiu atemporal, fără a sesiza că timpul s-a scurs diferit în lumea reală (ca în povestea folclorică „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”), factorii climaterici care produc halucinații și confuzii. Criticul literar Angelo Mitchievici a împărțit personajele lui Mircea Eliade în trei tipuri, în funcție de nivelul de cunoaștere sau de inițiere la care au acces: Eseistul și
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
fel încât echilibrul maselor să fie consonant cu valorile cromatice utilizate. Stilizările privesc în fapt sintezele grafice la care ajunge prin eliminarea detaliilor și menținerea în permanență în registrul unui cromatism rafinat și sugestiv. Faza subiectelor inspirate din valorificarea impulsurilor folclorice, decorative și geometrizante a creat impresia unui decorativism cromatic, unde suprafața mizează pe juxtapunerea unor mari suprafețe colorate complementar. Apoi, în faza amplelor desfășurări spațiale, perspectiva și structura planurilor determină artistul, din necesități de relație și echilibru, să configureze necesare
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
da posibilitate de diversificat activitățile și de a implica un cerc cît mai mare de copii. În cadrul Casei de Cultură activează două cercuri de dans : cercul de dans modern « Speranța » și cercul de dans popular « Opincuța ». De asemenea activează colectivul folcloric « Sălcioara », care are 13 membri, dar din motivul lipsei costumelor naționale a fost ratată posibilitatea de atestare ca colectiv « model ». Este constituit și un ansambul de muzică ușoară, care de asemenea duce lipsă de instrumente muzicale. Pentru odihna tinerilor se
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
1995 la Castelul Corvinestilor, singura ediție de vară și la care au participat toți cantautorii de folk din România, două ediții ale emisiunii "Ceaiul de la ora 5”, realizator Marină Almășan cu invitați hunedoreni Mihai Leu și Horia Moculescu, spectacolul Tezaur Folcloric realizator Marioara Murărescu, spectacolul "Muntele Dragostei” cu Leopoldina Bălănuța și formația hunedoreana "Canon” condusă de Mircea Goian, a fost organizatorul primei ediții a festivalului "Dragan Muntean" în Poienița Voinii, a inițiat și susținut spectacolele de muzică clasică "Toamnă Muzicală Hunedoreana
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]