7,586 matches
-
poeticii"; Idem, "Bazele metaforicii în gândirea lui Lucian Blaga"; Idem, "Dualitatea metaforicului și principiul poetic"; Idem, "Între Blaga și Coșeriu. De la metaforica limbajului la o poetică a culturii"; Idem, "Repere pentru o situare a poeticii culturii". Idem, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei". Însă numeroase alte idei au fost enunțate în cadrul cursurilor ținute la Facultatea de Litere a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca de către profesorul Mircea Borcilă și preluate ca atare în lucrările discipolilor săi (Cristina Alexandra Pop, Trup@privire, ritm/magie/. Elemente
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
împrumuturi mici (conform principiului "nu împrumuta peștele, ci plasa"), și de rezultatele pozitive ale ajutoarelor speciale acordate familiilor pentru construcția de locuințe. Observatorul de mai târziu rămâne descumpănit în fața corectitudinii țelurilor propuse, când proprietatea dobândită prin deposedare de drepturi devenea fundamentul unor acțiuni. Diriguitorii acestora, membri ai clasei de mijloc, nu numai că încercau să-și impună beneficiarilor, proveniți din alte categorii sociale, propria lor scară de valori, amestecându-se până și în obiceiurile lor culinare, ba chiar sexuale. Chiar și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
se creștineze. Dacă vrem să înțelegem transformarea gândirii politice transilvane din această perioadă, diferența este sesizabilă mai ales în metamorfozarea ideii de "slujire a poporului". Pentru elita maghiară (și pentru partidul ei) ajunsă la putere, superioritatea culturală nu mai însemna fundamentul supraviețuirii, ci o situație reală; nu mai era un posibil mecanism de apărare a maghiarimii, pătrunsă de spiritul creștin solidar, unitar, ci fundamentul eșafodajului noii societăți regionale; iar "spiritul transilvan" conferea un colac de salvare la modul retoric, desigur, atunci când
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a poporului". Pentru elita maghiară (și pentru partidul ei) ajunsă la putere, superioritatea culturală nu mai însemna fundamentul supraviețuirii, ci o situație reală; nu mai era un posibil mecanism de apărare a maghiarimii, pătrunsă de spiritul creștin solidar, unitar, ci fundamentul eșafodajului noii societăți regionale; iar "spiritul transilvan" conferea un colac de salvare la modul retoric, desigur, atunci când trebuia anatemizată agresivitatea și/sau lipsa de sensibilitate a Budapestei. Acest sentiment ce amesteca amenințarea cu anecdotica - a fost formulat de un politician
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de mijloc sau pe funcționarii de stat, ci întreaga societate: pe flăcăul de țăran care fugea de cătănie, pe învățător, pe negustorul care fugea din calea asupririlor Gărzii de Fier și a diferitelor măsuri discriminatorii. Acest exod a mutilat chiar fundamentul societății maghiare din Transilvania de Sud, unde ei trăiau, extrem de dispersați, în Sibiu (Nagyszeben), Făgăraș (Fogaras), Arad (Arad) sau Timișoara (Temesvár). Jumătate din populația maghiară a Sibiului a plecat; din 25 de mii de maghiari din Brașov, 15 mii au
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cele platonice sunt dominante. În cel de-al treilea rând sunt traduse operele filosofilor naturaliști începând cu cei presocratici, dar și Lucrețiu sau Cicero. Aceștia sunt asimilați în perioada de sfârșit a Renașterii și pregătesc o altă imagine asupra universului, fundament pentru filosofia modernă. De exemplu, lucrările lui Arhimede îl vor influența pe Galilei, iar cele ale lui Democrit pe Bacon. Urmărind această etapizare am putea considera că există într-o perioadă doar un număr limitat de filosofi ai antichității care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
egipteană sau persană. Când vorbim despre antichitatea descoperită în Renaștere vorbim despre "o lume și de un timp, de un univers: întreaga antichitate, nu doar greacă și romană, ci și egipteană și caldeeană, ebraică și persană"155. Sinteza aceasta este fundament pentru o dezvoltare a imaginarului pulsional dispărând prin diversitate ideea unei unități a adevărului, sau a imaginii asupra universului. Această situație sincretică este și sursa pentru popularizarea culturii, în limitele permise de epocă. Treptat se constituie dincolo de bibliotecile mănăstirești sau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
-lea prin lucrările lui Newton, care dincolo de limbaj, metodologie prezintă și o imagine complexă asupra lumii care va constitui acea imagine dogmatică specifică paradigmei științei moderne până în secolul al XX-lea. Raționalitatea nouă ce se dezvoltă la sfârșitul Renașterii reprezintă fundamentul științei moderne. Nu putem să vorbim despre această epocă fără a aminti dezvoltarea raționalității chiar dacă în principiu și în majoritatea imaginilor proiectate domină imaginarul pulsional. Cenzura imaginarului științific începe prin proiectarea acestui nou limbaj și nouă imagine. El reprezintă acel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să regăsească construcția metodică necesară modificării imaginii despre lume, astfel că secolul al XVII-lea se află în plină încercare de reformă metodică. Între cele mai cunoscute, dar sunt cele realizate de către Francis Bacon și René Descartes, metode acceptate ca fundament pentru modernitate. Aceștia neagă în mod deschis modalitate de a face știință de până la ei, încercând să o modifice, lucru care reprezintă o cenzură a unui imaginar inacceptabil din punctul de vedere al omului modern. Construcția realității trebuia făcută printr-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
neschimbat. Dacă imaginea universului ar fi fost modificată și multe dintre concepțiile teologice, în special cele ce priveau lumea de dincolo, ar fi trebuit modificate. Dar tocmai aceste concepții sunt cel mai dificil de schimbat pentru că ele reprezintă unul dintre fundamentele imaginarului religios a omului simplu, iar pierderea controlului acestui imaginar ar fi determinat adevărate revoluții în interiorul organizării bisericii. Frica față de această schimbare, cât și credința în adevărul unic, de natura revelată, reprezentat de Biblie au făcut ca atitudinea Bisericii (ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
gândit alții asupră-le, nici ipotezele noastre, ci aceea ce poate fi văzut dintr-odată, lămurit, sau poate fi dedus cu certitudine; aceasta e calea prin care se dobândește știința"1. Această reconsiderare a raporturilor cu imediatul reprezintă unul dintre fundamentele epocii moderne. Cea de-al doilea principiu se referă la raționalitatea discursului. Acesta trebuie să fie bine ordonat din punct de vedere logic, bazat pe o metodă clară. Aceasta a fost nu doar una dintre premisele raționalismului modern, care prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
formă, în plan practic poate fi numit lege: "Căci deși în natură nimic nu există pe lângă corpuri individuale care se manifestă în acte pure, individuale, după o lege, totuși în teorie această lege însăși, cercetarea, descoperirea și explicarea ei este fundamentul științei ca și al practicii. Înțelegem prin numele de forme această lege cu proprietățile ei (...)"42. " Când vorbim însă de forme nu înțelegem altceva decât legile și determinările actului pur care ordonează și produc o însușire simplă"43. Deci forma
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dă patruzeci și unu de exemple. Acum, după întocmirea tabelelor, trebuie să găsim o proprietate "care este prezentă sau absentă odată cu însușirea dată și totdeauna crește și descrește odată cu ea"74. După excluderea succesivă, operație pe care Bacon o numește "fundamentul inducției adevărate"75, și pe care o efectuează după întocmirea tuturor tabelelor, se încearcă o primă explicare a naturii căldurii numită și "prima recoltă". Există cazuri în care forma există în mod vizibil și izbitor ("cazuri luminoase sau izbitoare"). Din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
englez științe care au apărut abia în secolul al XX-lea.109 Multe dintre aceste științe nu existau atunci când Bacon le descrie și de aceea denumirea realizată de el este mai puțin riguroasă. Descrierile realizate de Bacon au stat ca fundament la clasificarea științelor realizată de enciclopediștii francezi și ulterior la dezvoltarea științelor 110. Ce este predicția ce se autorealizează și cum funcționează aceasta la nivelul științei? Este una dintre metodele cel mai des întâlnite prin care imaginarul se împlinește în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Hhistory of Germany, Max Heuber Menschen, Ferdinand Schoningh Paderborn, 1968, p. 95. 26 F. Roy Willis, Western Civilization, 4th Edition, D.C. Heath & Company, 1985, p. 43. 27 O parte importantă a acestui subcapitol a fost prezentată ca articol sub titlul Fundamentele imaginarului medieval și pregătirea Renașteriiîn volumul Experience and Explanation in Knowledge Society (volum colectiv al Conferinței Internaționale Baia Mare, 14 -17 februarie 2013, cu același nume și careeste în curs de apariție). 28 Enrico Woelfflin, L'arte clasica del Rinascimento, Gasoni
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
E. Platforma este alcătuită din două etaje structurale principale, distincte atât prin conformație cât și prin geneză: - un etaj inferior, precambrian, constituit din roci cristaline, cutate; - un etaj superior, de cuvertură, care cuprinde depozite sedimentare, necutate. Etajul superior, denumit și fundament, a suferit, în mod succesiv, în decursul erelor geologice, repetate scufundări și ridicări, devenind, rând pe rând, fund de mare sau regiune cu teren uscat. Aceste fenomene au favorizat două aspecte mai importante și anume: cel de depozitare, creind stratul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
adevărată unitate în diversitate. Volumul de față își propune să deceleze relația dintre Biserică și intelectualitatea interbelică, pornind de la câteva probleme punctuale și extrem de actuale pentru contextul respectiv: Regența Patriarhală, Calendarul, intruziunea politicului în viața Ecclesiei, învățământul teologic. Dacă chestionăm fundamentele unei culturi moderne care a oferit suficiente probe ale excelenței noastre, aceasta nu înseamnă că punem la îndoială reputația sa. Există în acest sens o critică care s-a axat într-o manieră sistematic argumentată asupra acestui aspect, critică provenită
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din funcția de prim președinte al Curții de Casație, pentru a o putea îndeplini pe cea de membru al regenței, filosoful român percepe în acest gest un semn "al simțului de responsabilitate" al demnitarului care dorește să sublinieze că la fundamentul politic al statului român stă principiul separării puterilor, ca o garanție împotriva oricărui abuz și oricărei violențe 1. Asupra incompatibilității dintre funcția de patriarh și cea de membru al regenței s-a pronunțat și Ministerul Cultelor care a decis înființarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
săi, George Racoveanu, Nae Ionescu fixează cu o acuratețe caracteristică limitele criticii teologice. Astfel, potrivit teoriei naeionesciene, există două tipuri de critică, o critică teologică ale cărui rădăcini sunt în spiritul critic și o a doua critică care își are fundamentul în ordinea creației lui Dumnezeu. Primul tip de critică teologică nu se regăsește în Predania sau Sfânta Tradiție a Bisericii, întrucât nu are nimic în comun cu creștinismul, fiind negația lui. A critica presupune a judeca, iar a judeca implică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
corespundeau noilor necesități. De aceea, Biserica era datoare de a-și crea propriul învățământ. În proiectul de lege pentru reorganizarea învățământului religios, Nae Ionescu propunea înființarea unor academii teologice, proiectul prevăzând existența a 18 academii, corespondente fiecărei eparhii, având drept fundament elementul vocațional și dispunând astfel treptele de învățământ încât studentul să poate avea oricând posibilitatea de a părăsi teologia și de a se îndrepta spre alte discipline. Evoluția viitoare i-a confirmat încă o dată, dacă mai era nevoie, diagnosticul lui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
teologic", să se înființeze o nouă facultate de teologie la Chișinău 9. Aceasta constituie o altă oportunitate pentru Nae Ionescu de a aduce precizări suplimentare cu privire la urgența creării unor noi forme de învățământ și de a devoala o parte din fundamentele propriei concepții pedagogice. Biserica Ortodoxă Română suferea în perioada interbelică de lipsa învățământului teologic universitar. Alternativa naeionesciană de fondare a unui Institut de Înalte Studii Ortodoxe, organizat ca o comunitate de lucru, în care studenții să dobândească nu numai știința
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
condamnarea lui Nestorius a întărit autoritatea Sinodului de la Niceea (325) și a insistat pe autoritatea lui Hristos, Sinodul de la Calcedon (451) fixează definitiv, printre altele, faptul că Hristos este o singură persoană în două naturi. Aceasta reprezintă de acum încolo fundamentul cristologiei 12. Erezia lui Arie obligase Biserica să elimine orice urmă de subordinațianism origenist și să elaboreze o doctrină fermă și precisă cu privire la Sfânta Treime. Primul Sinod Ecumenic de la Niceea acceptă termenul de omousios propus de Sfântul Atanasie; de atunci
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
antic care-i mai cuprindea pe: Teodor M. Popescu, Ioan G. Coman, Iustin Moisescu, Dumitru Fecioru, Olimpiu Căciulă ș.a. Plecând de la ideea lui Bulgakov potrivit căreia lumea este Sofia în formă creată, teologul Dumitru Stăniloae consideră că națiunea are drept fundament "un model dumnezeiesc etern", model pe care națiunea trebuie să-l realizeze la modul absolut. Un aspect grav apare în momentul în care "diversificarea omenirii în națiuni ar fi o urmare a căderii în păcat, o deviere de la calea pe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
națiunii cu cel creștin. Această problematică a fost amplu dezbătută în catolicismul occidental interbelic (Maritain, Blondel, Maurras), din perspectiva dualității metafizice dintre natura și supranatura, dualitate care împiedică armonizarea idealului națiunii cu cel creștin, națiunea fiind exclusă din această ecuație. Fundamentul teologic al naționalului se sprijină pe faptul că dezvoltarea lumii este o revelare în timp a eidos-ului care ființează etern. Creația propriu-zisă nu a constat într-o simplă dezvăluire a lumii în tiparul ei deplin, întrucât această dezvoltare nu s-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
empirică convenabilă pentru energia medie de excitație E, figurând în această ecuație"2. Ultimul capitol sintetizează principalele rezultate obținute 3. George Manu este și autorul unei lucrări importante pentru cercetarea științifică, un fel de Prolegomena la fizica nucleară, ce reliefează fundamentul experimental pe care s-a construit știința nucleului atomic. Prin urmare, contribuțiile științifice ale lui George Manu la domeniul fizicii nucleare sunt esențiale și briliante, deopotrivă. Comunicările și lucrările originale publicate în Comptes-rendus de l'Académie des Sciences de Paris
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]