56,594 matches
-
and Investors, The Free Press, New York Siminică, M. (2008), Diagnosticul financiar al firmei, Editura Universitaria, Craiova Stan, S., Anghel, I. (coord.) (2007), Evaluarea întreprinderii, ediția a treia, Editura IROVAL, București Stancu, I. (coord.) (2002), Finanțe, Vol. I, Piețe financiare și gestiunea portofoliului, Editura Economică, București Ștefea, P. (2002), Analiza rezultatelor întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara Stern, J.M., Shiely, J.S., Ross, I. (2001), The EVA chalenge - implementing value added change in an organization, John Wiley & Sons, New York Stewart, G.B. (1991), The Quest for
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
best financial performance measure”, Financial Analysts Journal, Vol. 53, May-June Bostan, I, Mateș, D., Hlaciuc, E., Grosu, V., Iancu, E., Socoliuc, M. (2009), „Implications of the EVA model use in the firm resources’ performant allocation plan”, Contabilitate și Informatică de Gestiune, Vol. 9, No. 1 Bourguignon, A. (1995), „Peut-on definir laperformance?”, Revue Françcaise de Comptabilité, Juillet Août Brietbarth, T., Harriss, P. (2008), „The role of corporate social responsibility in the football business: Toward the development of a conceptual model”, European Sport
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Strategy & Society. The Link Between Competitive Advantage and Corporate Social Responsibility, Harvard Business Review Rappaport, A. (2006), „Ten ways to create shareholder value”, Harvard Business Review, Septembrie Ristea, M., Dumitru, G.C. (2006), „Conformitate și aliniere în armonizarea internațională a contabilității”, Gestiunea și contabilitatea firmei, Vol. 9, Nr. 8, august Ristea, M. (2001), „Opțiuni și metode contabile de întreprindere”, Tribuna Economică Robu, V., Ciora, C. (2010), „Measuring performance, value creation and valuebased management in the context of competitiveness and globalization”, Annals of
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
administrație publică? Nu ar fi oare a doua sintagmă mai potrivită pentru a descrie tipurile de actori și relațiile ce se stabilesc între agențiile publice din România anilor 2000? Poate că termenul administrație este mai reprezentativ pentru starea actuală a gestiunii publice; totuși, ceea ce ne propunem în acest volum este să identificăm și să analizăm tendințele de reformare a sectorului public prin care accentul se deplasează de pe procese - norme și proceduri (inputuri, date de intrare în sistem) - pe rezultatele serviciului public
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
exclusivă a procedurilor, a reglementărilor și a asigurării legalității. Trecerea de la administrație publică la management public nu e doar o invenție a lumii academice; nu se referă în primul rând la schimbarea terminologiei, a conceptelor folosite în științele sociale. Reformarea gestiunii publice din România este o realitate locală cu reverberații globale și multidimensionale; ea este o configurare specifică, dar în același timp se înscrie în tranziția tendențială (Vlăsceanu, 2007, p. 80), caracteristică democrațiilor occidentale, trecerea de la modernitate la postmodernitate, de la industrialism
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în același timp se înscrie în tranziția tendențială (Vlăsceanu, 2007, p. 80), caracteristică democrațiilor occidentale, trecerea de la modernitate la postmodernitate, de la industrialism la postindustrialism. Caracterizând întreaga societate, astfel de transformări implică, firește, și statul și mai ales guvernarea, tipurile de gestiune a afacerilor publice. Administrație și managementtc "Administrație Și management" Administrația caracterizează nivelul macrosocial: ea aparține statului; este administrarea bunurilor și treburilor statului și, prin urmare, trebuie să fie loială intereselor sale. Statul ne reprezintă pe toți deopotrivă și pe nimeni
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
materializat în accederea la putere a unor guverne neoliberale într-o serie de țări europene și în Statele Unite și au condus la impunerea unor reforme vizând, pe de o parte, diminuarea ponderii sectorului public și, pe de altă parte, reformarea gestiunii sale, urmând modelul corporațiilor din sectorul privat. Se considera că piața este instituția cea mai eficientă în alocarea resurselor, conducând la dezvoltare socioeconomică. Concepția mâinii invizibile a lui Adam Smith este invocată în contextul ineficienței tot mai mari a birocrațiilor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
baza unor principii transparent asumate și consecvent aplicate. Astfel, agenda publică va fi în directă corespondență cu nevoile cetățenilor, guvernarea fiind fundamentată pe problemele reale ale societății ce nu pot fi rezolvate de acțiunea individuală, prin intermediul pieței. Concluziitc "Concluzii" Reforma gestiunii sectorului public este o tendință generală în societățile contemporane. Configurația acestor reforme este însă specifică fiecărei societăți, fiind puternic dependentă de cale; se pot desprinde însă modele generale aplicate mai mult sau mai puțin consecvent în situații specifice. Astfel de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a managementului public la cerințele unor societăți tot mai individualizate, fragmentate și în același timp foarte dinamice. În cele ce urmează, ne vom concentra asupra identificării mecanismelor interne de creștere a sectorului public, precum și asupra unor analize privind funcționarea și gestiunea sectorului public în România. Bibliografietc "Bibliografie" Blau, Peter, 1955, The Dynamics of Bureaucracy: A Study of Interpersonal Relations in Two Government Agencies, The University of Chicago Press, Chicago. Bouckaert, Geert; Van Dooren, Wouter, 2003, „Performance measurement and management in public
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
lua în discuție doar elementele relevante din punctul de vedere al NMP. Reforma administrației publice din România are trei mari domenii de acțiune 1. Primul domeniu este funcția publică, iar principalele obiective aferente acestui domeniu sunt: „stabilirea procedurilor de recrutare, gestiune și formare a funcționarilor publici”; „reforma sistemului de salarizare în sensul omogenizării și tratării echitabile a tuturor categoriilor de funcționari publici”; „ameliorarea imaginii administrației publice prin creșterea transparenței actului administrativ și luarea unor măsuri anticorupție”. Al doilea domeniu îl constituie
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
se preocupă de intenții sau valori fundamentale. Totuși, prin integritate publică trebuie să înțelegem atât integritatea personalului din administrația publică - respectarea regulilor de către politicieni și funcționari publici -, cât și integritatea proceselor - de luare a deciziilor, de implementare a lor, de gestiune a banilor publici. Integritatea în sectorul public are rolul de a susține dezvoltarea locală prin alocarea eficientă a resurselor, de a consolida încrederea cetățenilor în administrație, de a preveni cinismul în rândul funcționarilor publici și al politicienilor. Integritatea este de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
bancare din țara noastră, astfel încât o entitate economică din România să poată beneficia atât de finanțare nerambursabilă europeană, cât și de un credit bancar de tip cofinanțare. Prof. univ. dr. Ioan Trenca Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor Introducere Integrarea europeană a venit cu noi provocări pentru întreaga societate românească, în special pentru promotorii proiectelor de investiții: companiile private dar și autoritățile publice locale, regionale și centrale. Oportunitățile majore pentru companiile din fostele țări candidate provin din
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
Autorităților de management, din baze de date puse la dispoziție de bănci, firme de consultanță, beneficiari sau din alte surse. ANALIZAREA INFORMAȚIILOR Se vor aplica diverse metode statistico-matematice, de modelare economică, de analiză financiară, Analiza Cost-Beneficiu, analiza absorbției, analiza de gestiune, bonitate bancară și ulterior se vor analiza rezultatele ca bază de lucru pentru modelul de analiză propus. PROPUNEREA UNUI MODEL COMUN DE ANALIZĂ PENTRU PROIECTELE DE INVESTIȚII, CARE SĂ FIE ACCEPTAT ATÂT DE SISTEMUL BANCAR, CÂT ȘI DE COMISIA EUROPEANĂ
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
mai multe niveluri; - egalitatea dintre femei și bărbați; - caracterul durabil; - respectarea legislației UE și naționale aplicabile; - planificarea strategică și programarea; - aplicarea obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020; - analizarea performanței; - modalitățile de monitorizare, raportare și evaluare; - normele de eligibilitate generale și specifice; - gestiunea și controlul programelor etc. ~ Cea de a doua parte tratează în mod direct dispozițiile specifice Politicii de Coeziune și fondurile aferente: FEDER, FSE și FC. Printre acestea sunt prezentate: dispoziții în legătură cu misiunea și obiectivele Politicii de Coeziune, cadrul financiar, programarea
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
contractare de consultanță specializată externă la nivelul beneficiarilor, cu efecte directe asupra capacității scăzute de absorbție a finanțării externe; ~ lipsa de abordare profesională în ceea ce privește propunerea și contractarea proiectelor europene, precum și lipsa de calitate a proiectelor propuse; ~ capacitate financiară și de gestiune redusă a beneficiarului. Unele dintre proiectele propuse nu au surse de cofinanțare, în vederea punerii în aplicare și din acest motiv beneficiarii renunță din proprie inițiativă la finanțarea nerambursabilă; ~ imposibilitatea sau dificultatea contractării creditelor bancare în vederea cofinanțării sau implementării proiectelor de
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
În general, băncile au un sistem de evaluare bazat pe acordarea unor punctaje relative, cu un nivel minim de accesibilitate și cu niveluri intermediare de atins. Principalii indicatori de analiză prezentați de Trenca (2006) sunt: ~ indicatorii de lichiditate; ~ indicatorii de gestiune: rotația activelor circulante, a stocurilor, creanțelor, rotația furnizorilor etc.; ~ indicatorii de profitabilitate: marja profitului brut, marja profitului net etc. ~ indicatorii de solvabilitate: gradul de îndatorare, acoperirea datoriei (profit din exploatare/dobânzi plătite); ~ indicatorii de trezorerie: cash-flow = totalul încasărilor perioadei/totalul
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
distruge acest ansamblu de bunuri colective ce constituie mediul înconjurător. Între toate elementele ce trebuie organizate există un singur punct comun: energia solară din care rezultă viața. De aceea ne-am simțit îndemnați să definim în altă parte economicul drept "gestiunea unui patrimoniu energetic și structurarea prin muncă a energiei prin intermediul informației, pentru a o face utilă omului." "Întelegem că economiștii, care sînt primii vizați de astfel de repuneri în discuție, dar mai amenințați decît alții în ceea ce privește confortul lor intelectual, sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
bună gestionare a acestora. Cît despre poli-ție, unul dintre cele mai mari și mai necesare servicii ale statului, clar are nevoie de o administrare foarte subtilă, în absolut fiecare zi, care să nu permită nici un "abuz". Responsabilitățile puterii în domeniul gestiunii cer să se dispună de o întreagă paletă de instrumente de analiză, de observație, de reflecție, în care contribuțiile științei în general devreme ce există acum o mișcare de relativă convergență a științelor umane și a celor exacte sînt considerabile
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
știință în sens literal și să urmeze o anumită cale în funcție de aceasta afirmație? M.R. Nu sînt sigur că oamenii de știință ar trebui izolați. Ce ar trebui izolat e expertiza, de-oarece avem aceeași problemă cu specialiștii în pedagogie în ceea ce privește gestiunea sistemului școlar sau cu medicii, în gestiunea sistemului de sănătate sau cu agronomii, în gestiunea unei politici agricole. Or, în Grupul celor Zece, domeniul prin-cipal era cel al știintelor exacte și al știintelor viu-lui. Vorbeam despre aceste teme în Grupul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
o anumită cale în funcție de aceasta afirmație? M.R. Nu sînt sigur că oamenii de știință ar trebui izolați. Ce ar trebui izolat e expertiza, de-oarece avem aceeași problemă cu specialiștii în pedagogie în ceea ce privește gestiunea sistemului școlar sau cu medicii, în gestiunea sistemului de sănătate sau cu agronomii, în gestiunea unei politici agricole. Or, în Grupul celor Zece, domeniul prin-cipal era cel al știintelor exacte și al știintelor viu-lui. Vorbeam despre aceste teme în Grupul celor Zece și nu sînt foarte sigur
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sînt sigur că oamenii de știință ar trebui izolați. Ce ar trebui izolat e expertiza, de-oarece avem aceeași problemă cu specialiștii în pedagogie în ceea ce privește gestiunea sistemului școlar sau cu medicii, în gestiunea sistemului de sănătate sau cu agronomii, în gestiunea unei politici agricole. Or, în Grupul celor Zece, domeniul prin-cipal era cel al știintelor exacte și al știintelor viu-lui. Vorbeam despre aceste teme în Grupul celor Zece și nu sînt foarte sigur dacă felul în care vi le voi prezenta
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
agricol, care administrează regimul așa-zis de prestări sociale agricole. Ministerul Agriculturii co-semnează întotdeauna tot ceea ce se adoptă în materie de Securitate socială: toată lumea uită asta. E un pic și instrumentul tehnic al Ministerului Justiției în ceea ce privește modul de funcționare și gestiune a tribunalelor paritare pentru contractele de închiriere rurale. Există tribunale speciale pentru pro-prietatea funciară agricolă și, cînd se dorește modificarea organizării acestor tribunale, tot Ministerul Agriculturii e calificat să facă demersuri pe lîngă Ministerul Justiției. E și propriul Minister al
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de altă parte în legătură cu alte organisme: ADEMAST (Association pour le développement et la maîtrise des sciences et des technologies (Asociația pentru dezvoltarea și stăpînirea științelor și tehnicilor), creată în ur-ma colocviului despre Cercetare și Tehnologie 101; Centrul de cercetare în gestiune al Școlii poli-tehnice102; Laboratorul de econometrie 103; Centrul mondial al informaticii 104; asociația Futuribles 105; Centrul de prevedere și evaluare condus de Thierry Gaudin; și Grupul Știință/Cultură. În schimbul unor lucrări ce puteau interesa CESTA, acesta din urmă oferea GSC
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
deoarece ajunge ea însăși să pună problema fundamentală a locului care îi revine..., știința face să progreseze "politica" incomparabil de mult. Știința aduce, în fine, baze serioase pentru a rezolva cum e mai bine în interesul general problemele puse de gestiunea colectivității umane: acțiunea va putea avea în vedere realul (...)". El precizează, totuși, că, "dacă știința face să cadă judecățile de valoare nefondate sau ilegitime, încă mai așteptăm demonstrația care să stabilească faptul că aceasta le suprimă pe toate". Mai critic
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
expansiunea sistemelor de învățământ etc. Carierele școlare, condiționarea sociala a rezultatelor școlare, egalizarea șanselor de reușita prin educație, recrutarea, formarea si selectarea cadrelor didactice reprezintă, de asemenea teme de interes. Ca si modul de generare si structurare a curriculum-ului, gestiunea sociala a cunoștințelor, educația permanenta. De un deosebit interes se bucura problematica scolii ca instituție si/sau organizație. Ne putem întreba: Care este ponderea variabilelor economice si culturale, a status-ului social al părinților, a categoriei socio-profesionale din care provin
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]