12,993 matches
-
pe Susan, ca s-o Întrebe dacă avea chef să petreacă două săptămîni În Ecuador. „Corrida secolului“, adăugă, fiindcă o trezise din somnul de după masă și Susan nu lua niciodată o hotărîre pînă nu bea un pahar de coca-cola de la gheață imediat ce se trezea. Susan Își deschise gura Într-un căscat enorm În timp ce spunea bine și puse receptorul În furcă ca să ia legătura imediat la telefon cu bucătăria și să ceară un pahar de coca-cola de la gheață. Juan Lucas puse și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pahar de coca-cola de la gheață imediat ce se trezea. Susan Își deschise gura Într-un căscat enorm În timp ce spunea bine și puse receptorul În furcă ca să ia legătura imediat la telefon cu bucătăria și să ceară un pahar de coca-cola de la gheață. Juan Lucas puse și el telefonul În furcă auzind răspunsul ei afirmativ și fiindcă era În plină ședință cu consiliul de administrație, apoi luă repede celălalt receptor ca să-i spună rotofeiului Romero că-l invită să-l vadă pe Briceno
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
trăgea fum după fum. Băuse tot paharul de whisky și acum, cînd se uită cu atenție, văzu că ceilalți aveau paharele pline și numai din cînd În cînd le ridicau ușurel, dar mai mult ca să facă să zăngăne cuburile de gheață. Șobolanul Siles vărsă un pahar de whisky și, În timp ce se apleca să-l ridice, fata cu care stătea de vorbă fericit dispăru. În clipa aceea, Santiago auzi și recunoscu hohotul de rîs răgușit al lui Samamé, zis Vlăjganul, Răsuna prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tot hazul local. Și pe deasupra tradus În engleză. Lang al IV-lea era fericit. Bău o gură de whisky și ceru să-i mai aducă unul, În timp ce Vlăjganul și-i bea pe-al lui dintr-o singură Înghițitură, lăsînd iar gheața să cadă la fund ca s-o zăngăne și să ceară repede one more. Îi Întoarse spatele lui Bobby, dar se Întoarse apoi să-și ceară scuze și să-i explice că de fapt voise să-i Întoarcă spatele ăstuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a unei beții Îngrozitoare Îl anunțară că era treaz de-a binelea și că degeaba Încerca să adoarmă la loc. Își puse halatul și coborî scările agale, ca să poruncească să-i aducă la bazin patru alka-seltzer și patru coca-cola la gheață. Voia o tavă cu toate astea, toate Împreună pe o tavă pe marginea bazinului, În timp ce el Înota, se răcorea, căutînd În răceala apei un sedativ pentru durerea de cap și pentru amorțeala din picioare. Se simți cuprins de mînie cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
palat. Nici nu avea senzația pe care o avusese Tews, cu câteva luni mai devreme, că era necesar pentru comandanți să știe unde se afla el, în primele momente ale luptei. Dădu instrucțiuni rapide, poruncind ca acea cutie împachetată în gheață să fie trimisă după el și-i scrise un bilet lui Meewan. Apoi porni călare, însoțit de o escortă puternică, la sediul armatei de rezervă din mijlocul orașului. Rezerva era formată dintr-un nucleu de barbari, dar apărarea principală a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
groază întrerupse tensiunea așteptării. Ceea ce se afla înăuntru era de opt picioare lungime. Lățimea era indeterminabilă, pentru că părea să aibă cute pe corp, care dădeau impresia unei dimensiuni mari. Evident, murise numai cu puțin timp înainte de a fi împachetat în gheață. Arăta proaspăt, aproape viu, acolo în învelișul de gheață, inuman, zgâindu-se cu ochi orbi la tavanul ornat. - De unde l-ai luat? întrebă Clane în fine. - A fost găsit pe una din luni - câteva ore după ce a fost reperată o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
de opt picioare lungime. Lățimea era indeterminabilă, pentru că părea să aibă cute pe corp, care dădeau impresia unei dimensiuni mari. Evident, murise numai cu puțin timp înainte de a fi împachetat în gheață. Arăta proaspăt, aproape viu, acolo în învelișul de gheață, inuman, zgâindu-se cu ochi orbi la tavanul ornat. - De unde l-ai luat? întrebă Clane în fine. - A fost găsit pe una din luni - câteva ore după ce a fost reperată o navă ciudată. - De când? vorbi pe un ton calm Clane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
îngrădi spiritul uman. Noi suntem liber-cugetători și toată energia atomică nu ne va întemnița. Dădu din umeri. - În ce privește controlul asupra bilei, nu am pretenția că-l înțeleg. În cele din urmă, îl impresionase pe Clane prin comportarea sa rece ca gheața. - Tu de fapt - întrebă Clane neîncrezător - nu crezi în zeii atomului? - Gărzi, - țipă Czinczar ascuțit - atacați-l din ambele părți! Bila de lumină sclipi dar nu părea să se miște. Nu existau gărzi. - Acum mă crezi? - întrebă Clane. Barbarul părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
mine, Puică Ion, pe care, chipurile, trebuia să-l aduc pe calea cea bună. Puică ăsta era un tembel ce nu s-a văzut. La o lecție de citire cu fai moasa bătrânică ce alunecă iarna pe-o pojghiță de gheață și copiii o ajută să se ridice, Puică citise „...și bă-trâ-nica a-lu-ne-că pe o ploșniță...“ Era dezastru. El a văzut primul IDR-ul meu, la vreo două zile după ce ni-l făcuseră. Cu al lui mi l-am comparat și
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
cusur: glasu ți era metalic, când și când, avea în el tăișuri de pumnal. De cum ai întrat în clasă și ai început să strigi catalogul, aveam tot mai mult impresia că vâri în inima fiecărui copil câte un sloi de gheață. Nu mai spun de observațiile pe care le făceai pe timpul orei, vreau să zic că tonul lor era total inadecvat. Ce să mai lungim vorba ? Încearcă să pui mai multă căldură în voce, mai multă tandrețe. Altfel, te previn că
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
cu răcoritoare sunt luate cu asalt, nimeni nu mai vrea să știe dacă mai au suc de zmeură, brifcor, limonadă sau altceva, tot ce se găsește, tot ce se dă e bun, fie că a fost sau nu păstrat la gheață. “Salut, Paul!” “Noroc, Georgică! Ce faci?” “Căldură mare, dom’le” “Așa e” “Ca pe vremea lui nenea Iancu. Ce faci? La grad, nu?” “Nu încă, doar la perfecționare. De fapt, numai la pregătire” “Eu sunt pentru grad” “Bravo, ești valoros
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
ar fi știut deja ce urmează să spun. Fața lui era ca o mască, fără pic de emoții. Mă privea curios, fix, parcă ar fi vrut să mă hipnotizeze. Apoi începu să zâmbească și mă invită la un ceai cu gheață. - Cu plăcere, răspunsei eu, deși n-aș vrea să deranjez. M-am așezat. A apărut imediat camerista cu tava de argint, aducând ceaiurile cu zahăr și lămâie. - De unde știți cine sunt, domnule Costash? îl întrebai eu. - Știu foarte puțin despre
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
pentru amândoi, sarcini care trebuia îndeplinite. Într-un weekend mai cald, ea propuse o plimbare pe malul râului. Aproape din întâmplare, se pomeniră în fața vechiului pod Kilgore. Nici unul din ei nu făcu vreo aluzie la însemnătatea locului. O pojghiță de gheață acoperea încă marginea apei. Ultimii cocori apucau pe lungul drum spre nord, spre ținuturile unde se împerecheau vara. Dar ea încă îi putea auzi, deasupra lor, invizibili. Daniel aduna pietricele și le arunca pieziș în râu. —Platte al nostru. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
un fratricid. Rămasă singură, pasărea supraviețuitoare crește văzând cu ochii. În două luni are pene. Pe măsură ce lungile zile polare se micșorează, zborurile sale scurte de încercare se lungesc. Mai nou, cuibul familiei e acoperit noaptea de chiciură; o pojghiță de gheață se formează peste mlaștini. Toamna, tânăra pasăre e gata să-l înlocuiască pe puiul alungat de anul trecut, în lunga călătorie înapoi spre ținuturile de iernat. Dar mai întâi, păsările năpârlesc, revenind la cenușiul lor natural. Ceva se întâmplă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să-l ia: îl lăsau să se descarce, apoi îi vârau iar joystick-ul în mână. Rutina asta devenise parte a sărbătorii generale. De Ziua Independenței, toată lumea se adună ca să vadă artificiile. Băieții începură devreme, umplând o canistră cu bere la gheață și frigând la groapă un sfert de vițel adus de la abator. Când apăru Karin, ascultau corul mormonilor cântând versuri patriotice grefate pe marșuri de Sousa 1. Undele sonore o izbiră de când intră în cartier. Duane încerca să îmblânzească un aparat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
planeta la un moment dat. —E mai mult decât o să faci tu toată viața ta, îl certă Bonnie. Karin îl fixa pe Mark prin fereastra bucătăriei. El se așeză din nou pe scaunul din curte, lipindu-și o bucată de gheață de frunte. Se lupta cu numele, încercând să potrivească trecutul îndelungat în cele cinci secunde de prezent alunecos în care trăia acum. Cineva care se dădea drept sora lui se cuplase cu un băiat care, într-o altă viață, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
îmbinate. Cei care aveau această afecțiune simțeau adesea gustul unor forme sau, în piele, textura cuvintelor vorbite. Acestea nu erau asocieri simple, nici puseuri de mofturi poetice. Weber ajunsese să considere sinestezia ceva la fel de durabil ca gustul căpșunilor sau răceala gheții: o funcție a emisferei stângi, îngropată cumva sub cortex, o intersecție de semnale pe care fiecare creier o producea, dar doar câteva creiere alese o înfățișau conștiinței, ceva de care nu ne lepădaserăm în timpul evoluției sau poate iscoadele următorului pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
căpătau o frumusețe stearpă, minimalistă. În aceste orizonturi pustii, nimic nu se putea furișa nevăzut. Iernile aveau să fie foarte grele, desigur. I-ar fi plăcut să vadă un februarie aici. Săptămâni în șir de zăpadă cu o crustă de gheață, de temperaturi sub zero grade, de vânturi revărsându-se nestingherite dinspre munții Dakota pe o distanță de sute de kilometri. Cercetă o culme mărginită de grâne de la o fermă veche, puțin mai acătării decât o cocioabă. Se văzu pe sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în februarie, cu fața lipită de parbrizul spart, într-o mocirlă înghețată. Încă o iarnă în prerie, lucrul de care Karin Schluter se ferise toată viața ei de adult. Crescuse cu povești despre fiara din ’36, cu luna ei de ghețuri neîntrerupte, sau cu cea din ’49, cu căderile ei de zăpadă de doisprezece metri sau despre Viscolul Școlarilor din 1888, cu răcirea lui de 26 grade într-o singură zi, care a spuzit peisajul cu statui înghețate. Asta de acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
perdeaua și privi în curtea întunecoasă. Îmi sună cunoscut. Iarna în Long Island. De ce insistau să rămână aici? Cu siguranță nu pentru cele câteva momente de carte poștală care-ți tăiau răsuflarea: moara de apă acoperită cu o pojghiță de gheață, iazul cu rațe înghețat bocnă, Conscience Bay golit tot, în afară de taciturnele lebede invadatoare și de un singur bâtlan derutat care mai rezistaseră aici înainte ca zăpada să se transforme în mocirlă și ca adevăratul motiv de amorțire să-și facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în taină că tot ceea ce înveți să-ți dorești, tot ceea ce reușești să-ți însușești ți se ia. Acum știe de ce: nimic nu e al tău. Noaptea trecută visase că plutește, sus, deasupra meandrelor râului Platte. Luncile erau încremenite în gheață, iar câmpurile erau acoperite de paie cosite. Nu era nici o formă mare de viață, nicăieri. Toate ființele mari dispăruseră. Dar era viață peste tot - microscopică, vegetativă, care zumzăia ca într-un stup. Voci fără limbaj, voci pe care le recunoștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și cazi, dar crestele te cheamă iară. Atâtea plante suie pante, apropiindu-se de soare; muntele-n sine un gigant e și cine-l urcă nu mai moare. 2013 Tinerețe Minunată este viața când o urci fără de scară! Soarele topește gheața, primăvara iese-afară. De sub caldele omături ghioceii-n fruntea ei dau zăpezile în lături și scot fetele pe-alei. Mă întreb, nu-i frumos oare din Alecsandri să știi: „Vin Floriile cu soare și soarele cu Florii!” Sau să-nveți, cum
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
sunt în lume-atâtea găuri, negre, ca pe mări pirații. Viața-i plină de răscruci, de contraste și suspine; izolat ca o rușine, omule, unde te duci? VARIAȚIUNI PE TEME INVERS LEONARDGAVRILIENE 1. Enigmatic e Pământul Vrajă polară -n zori de gheață, fascinație bizară și unică în viață; argint și aur în alert joc de rubine ideale, în întunericul incert în fața zorilor în zale, lungi coliere care-acu-s o puzderie de flori, râuri legănând în sus roiurile de culori; vii emoții, extaz cum
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
orb, omogen, imemorial. Fără scăpare. Dar acum amfitrionul, cu zîmbetul său ușor ironic și amar, și-a mai turnat un pahar de băutură bună și tare, din secară curată, Într-un pahar Înalt și subțire În care mai este puțină gheață, și-a lipit buzele de marginea lui cu un aer meditativ și, după ce a sorbit de vreo două ori pierdut În visare, l-a cuprins o ușoară melancolie gîndindu-se ce viață i-a rezervat asprul destin. În timp ce iubita lui șade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]