9,375 matches
-
un secol, lumea lui Caragiale este "actuală" sub impulsul identificator, în hazul de necaz al sincerității cu sine a românului. Așadar, ...viceversa, cum ar veni. "Caragialești" se trezesc situațiile de viață, verbiajul, vidul gîndirii, impostura demagogică, fatalitatea, viceversa, amorul fără glorie, angel radios, propensiunea belicoasă... lesne reversibilă (firește că în:) opusul ei. "Republicanii" de la Ploiești și de aiurea, "boborul", rromânii verzi, revoluția, reacțiunea, dar și Piața Independenții ca etern reper al schimbării de umoare, al concilierii contrariilor au devenit, vai, emblemele
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
care se desfășoară în afara lor, dincolo de ziduri, bolnavi care și-au constituit însă o comunitate. Peste ei, autoritar și înfricoșător, domnește nescris cel mai vechi pacient: Panteră. Atît de dominator, încît "Panteră ajunsese nesuferit. Îngîmfat și trufit, el făcea o glorie din boala lui și disprețuia pe toți ceilalți camarazi, ca pe niște inferiori cu care nu sta de vorbă." Vestea venirii unuia care orbise "din senin, la un chef", zguduie umila lume a ororilor, cu așteptarea uneia mai mari. Începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
oamenilor cu ei înșiși: "Unul e în toți, tot astfel precum una e în toate/ Deasupra tuturora se ridică cine poate". Poetul se întreabă dacă omul de geniu, savantul, neînțeles de contemporani, poate intra în nemurire cu opera sa. Dar gloria și nemurirea sunt doar iluzii: "Și când propria ta viață singur n-o știi pe de rost/ O să-și bată alții capul s-o pătrundă cum a fost". Apoi, satirizează posteritatea care va fi preocupată de biografia, neinteresantă a omului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mătușa lui, află că tatăl său nu a murit într-un accident de vânătoare, ci s-a sinucis în urma unei delapidări. Era îndrăgostit de Nora Ionescu, "actrița aceea vulgară și fără talent", dar care era cândva frumoasă și-n plină glorie. Ea comandase niște rochii pe care el nu avea bani să le plătească. Spera să câștige la jocul de cărți, dar pierde cei douăzeci de mii de lei luați de la Societate, amanta refuză să-l mai primească și-i trimite
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a societății „Tirul” figurează și înotul. În provincie, Timișoara pare sa fie primul oraș unde se înființează o secție de natație, în 1899, la clubul „Atletic” (Schaed T. - Istoricul natației în Banat). Mai târziu apar A.M.E.F.A. (Arad) în 1911, Gloria C.F.R. Arad în 1919, Vulturii Lugoj în 1923 etc. În 1905, la serbările organizate în București de societatea „Tirul”, s-au disputat două probe de înot: înotul sub apă, câștigat de elevul M. Herdan și înotul de „iuțeală”, câștigat de
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
de în credere din partea părintelui. Iar acest semnal este de obicei confesiunea pe care însuși părintele o face cu privire la viața lui sexuală. Dacă vrei să discuți despre sex cu părintele tău, poți vorbi despre cum arăta el în perioada de glorie a vieții lui sexuale, iar dacă nu se poate deschide o astfel de discuție, îl poți antrena în discuție pe cel mai bun prieten de-al lui, ca să-ți po ves tească despre toate aceste calități ale părintelui tău. Poți
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
nu numai moartea ci și viața. Să nu-i lăsăm prin urmare să ne părăsească! Să nu lăsăm morții noștri să moară! Cei mai puri și mai generoși sunt morții tragicului nostru solstițiu, "decembriștii" acestui veac care, iată, apune fără glorie. Să nu-i osândim, prin uitare, la o nouă moarte! "Chipurile, vorbele, gândurile morților trăiesc în noi, iar pământ e numai lutul", spunea N. Iorga, preocupat de aceeași idee a continuității de mesaj de la o generație la alta, continuitate compromisă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
destoinici în câmpul filosofiei, el a primit a-și sacrifica întâile ambiții de notorietate pentru a-i servi mai bine pe ai săi. G. Sion îl conjura, în 1861, să nu se îndepărteze de realitățile patriei sale, să accepte "o glorie românească" în locul aplauzelor venite de la "ideologii nemți". Aceasta voia să însemne: nu filosofia speculativă, ci un activism cultural potrivit cu nevoile concrete ale societății noastre. Este ceea ce a făcut Maiorescu în lunga lui carieră, punându-și energia, talentul, marea lui știință
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să fortifice pe contemporani în voința de mai bine. O evocare a Unirii trebuia să readucă în memorie fapte, personaje, circumstanțe, dar și să dea ocazia unui bilanț al puterilor de care dispune comunitatea românească în perspectiva unui program resurecțional. Gloria strămoșilor trebuie să pună la lucru energiile creatoare, să stimuleze acțiuni consonante. Altfel, invocarea ei ar fi abuzivă și de natură a evidenția contrastul dintre forța morală de altădată și slăbiciunea de caracter a noilor generații. Spiritul care a prezidat
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de cald și îmbrățișător pentru cei înclinați a urma calea cea adevărată, aspru și mustrător pentru cei răi, înfricoșat pentru cei primejdioși. Iar munca noastră să ne fie muncă de apostoli, care nu așteaptă nici o răsplată și nu urmăresc nici o glorie pentru ei, ci fac totul pentru binele neamului, socotindu-și ca cea mai aleasă cinste a lor conștiința că au contribuit, fiecare după putință, la aducerea întru îndeplinire a mântuirii neamului" (Ibid., 120). Ce îndemn mai înalt, mai persuasiv, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Din foc apare Sfanțul Graal, simbolul gratiei divine. Și o voce îi spune copilului: Vei fi păstrătorul Graal-ului, pentru că acesta să vindece sufletele oamenilor". Dar băiatul a fost orbit de visuri mai mărețe ale unei vieți pline de putere și glorie și frumusețe. În această stare de uimire radicală, pentru o clipă nu s-a mai simțit că un copil, ci invincibil, ca Dumnezeu. A întins mâna în foc să ia Graal-ul dar Graal-ul a dispărut, lăsând mâna să ardă în
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
parteneri de dialog veridic, "legături", înțelegere. Instabili psihic, neadaptați etc. Un astfel de radioascultător va lua drept litera de lege glumele neînțelese ale lui Jack și, drept urmare, va intra într-un local, înarmat, ucigând câteva persoane aflate acolo. Din culmea gloriei, Jack, simțindu-se responsabil pentru tragedia involuntar provocată, se va retrage definitiv din lumea în care trăia. Aflat "pe marginea prăpastiei", decăzut, aproape, pe plan social și individual, va fi salvat, la propriu, de Parry (Robin Williams), un "clochard" entuziast
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
afirma chiar el la începutul cărții Mon pays? Puțini scriitori au plătit pentru profesia și convingerile lor un pret atât de scump și dureros că argentinianul Ernesto Sábato. La început, a fost orgoliul de a refuza fanatismul politic și falsă glorie științifică, urmat de marginalizare și suferințe. A urmat zbaterea interioară pentru a ajunge la o concepție proprie unificatoare a lumii și salvatoare a omului; în sfârșit, efortul imens de a plăsmui o operă unică, profundă și tulburătoare, care exprimă exemplar
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
rive gauche" unde în acea epoca "se făceau și desfăceau reputațiile internaționale". E de înțeles că Darío pleacă la Paris atât de entuziast, cu gândul că nu se mai întoarce niciodată, convins că acolo va cuceri lumea artistică, vă dobândi gloria. Paisprezece ani mai tarziu, bilanțul nu este numai decepționant, ci tragic. Așa cum spune Sylvia Molloy în studiul său intitulat La diffusion de la littérature hispano-américaine en France au XX-e siècle, relațiile lui Darío cu scriitorii și intelectualii francezi au fost deosebit de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
spune ceea ce este inerent tuturor timpurilor) și limitarea (fiecare artă are semnele sale specifice, ca și modul său personal de exprimare), acestui modernism îi urmează așa-numitul fenomen "boom", care ia naștere încă din anii 1935-1940, insă anii săi de glorie sunt 1950-1960. Acesta coincide cu cunoașterea la scară mondială a creațiilor acestui continent, atât la nivel de critică, cât și la nivel de public. S-a nascut o literatura nouă, reînnoita, mai bine spus, o serie de scriitori din această
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
footnote>. Sfântul Ioan, pentru excepționala elocvență de care a dat dovadă, a fost numit încă din secolul al V-lea și Hrisostomul sau Gură de Aur, supranume ce a înlocuit adevăratul nume al sfântului. Acest supranume reprezintă titlul său de glorie; unul asemănător a mai fost atribuit doar episcopului de Ravena, Petru Hrisologul (Cuvânt de Aur, născut în anul 380 și chemat la Domnul în 450). Dacă Răsăritul l-a considerat ca Mare Dascăl al lumii, Apusul l-a apreciat ca
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
asupra omului..." Éveline Lot-Falk, Riturile de vânătoare la popoarele siberiene Apărut pe pământ cu mult înaintea omului, împărțind cu acesta, vreme îndelungată, teritoriul, prada și peștera, ursul a acumulat de-a lungul câtorva mii de ani aproape toate titlurile de glorie, pentru a cunoaște, în ultima vreme, ce înseamnă nenorocirea. Stimat, admirat și folosit ca sursă a imaginarului de omul paleolitic, considerat o rudă apropiată (vânează, pescuiește, stă în două picioare, are un schelet și o structură osoasă asemănătoare cu ale
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
trebui, atunci, ca el să fie stăpân pe înălțătorul său destin; și, ca să-și consolideze acest destin, ar trebui să se poată înălța și mai mult, pentru a-și impune o dată pentru totdeauna dominația. Ar trebui ca și drumul spre glorie să-i fie liber. Or, drumul îi este blocat. Animalul demn de dispreț este mereu acolo, ca o escortă, îi ține companie, dar este un animal de companie care ocupă mult prea mult loc. Este mereu în urma lui, în dreptul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
totuși înțeles numai în parte. De Crăciun, în 1935, partidul lua numele de Partid Comunist Olandez (CPN) și schimba numele ziarului său "De Tribune", asociat zilelor revoluționare din 1918 și înverșunării antisocialiste, în "Volksdagblad" (cotidianul poporului). El își reatribuia marile glorii naționale (Rembrandt, Spinoza, Vondel, Van Gogh...). Ca și în alte țări în care PC rămăsese într-o anumită izolare politică și fără un ecou profund în mișcarea muncitorească organizată, dacă nu era vorba despre șomeri, politica antifascistă direct legată de
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
deplin de dimensiunea propriilor forțe; nutrind fără nici o urmă de îndoială, în inima mea, mai presus de orice, chiar și decât viața însăși, să obțin o reputație cât mai mare, dar în același timp înțelegând că tocmai aceeași dorință de glorie m-a întârziat în atingerea scopului meu, și mi-a încetinit, până la limita pierderii speranței, primele demersuri în încercarea de a-mi fundamenta poziția. Mă gândeam singur, în sinea mea, la toate evenimentele care aveau loc, plin de speranță și
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
și ati avea grija de el; întreaga Franță nu este decât un mare spital trist și fără provizii. Supușii voștri cred că nu aveți nici un fel de milă pentru suferințele lor și că nu aveți altă preocupare decât puterea și gloria“.46 Deși legătura dintre Fénelon și rege era strânsă - teologul fiind si tutorele celui de-al doilea fiu legitim al lui Ludovic-, la apariția lucrării Aventurile lui Telemachus, care era o lucrare critică la adresa curții regale, regele a fost ofensat
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
footnote>. Sfântul Ioan, pentru excepționala elocvență de care a dat dovadă, a fost numit încă din secolul al V-lea și Hrisostomul sau Gură de Aur, supranume ce a înlocuit adevăratul nume al sfântului. Acest supranume reprezintă titlul său de glorie; unul asemănător a mai fost atribuit doar episcopului de Ravena, Petru Hrisologul (Cuvânt de Aur, născut în anul 380 și chemat la Domnul în 450). Dacă Răsăritul l-a considerat ca Mare Dascăl al lumii, Apusul l-a apreciat ca
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Pactului celor Patru”: “Ceea ce m-a făcut să combat Pactul celor Patru n-a fost un sentiment antiitalienesc, ci un sentiment profund național. Dacă Mussolini ar fi fost român, ar fi făcut ca mine. N-am luptat pentru a readuce gloria Romei, ci pentru a păstra românilor pământul strămoșilor lor. N-am luptat ca adversar al Romei ci ca descendent al ei” . Se sfârșea astfel I.Ciupercă, N. Titulescu și rolul puterilor mici în viața internațională contemporană în Titulescu printr-un
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
cunoaștere prin iubire, iubirea luminii, lumina credinței. Gnoza e recunoaștere a realității, realitatea e Dumnezeu, în chip invizibil vizibilă într-un veșnic mister. Știința redescoperă adevărul mistic cu alte mijloace. "Cercetarea, explorarea infinitului marc și a infinitului mic contribuie la gloria lui Dumnezeu, care se reflectă în fiecare element din univers" (G. Galilei). Se pun astfel bazele unei gnoze științifice, un nou mit, un "mit conform". Savanți celebri precum Newton, Pascal sau Driesch au trecut de la preștiință la gnoză de la adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
unul pentru altul, având același acoperiș, aceeași masă, aceleași sentimente, construind cu asemenea coloane de aur o casă cu ziduri bune, după cuvântul lui Pindar, urmărind știință cu aceleasi speranțe, fără să se invidieze unul pe altul și atribuind fiecare gloria să, celuilalt. Erau un singur suflet în două trupuri, „unul în altul și unul lângă celălalt”{\cîte 66}. Sfanțul Grigorie de Nazianz ne dă multe amănunte în ceea ce privește viața de studenți în Atena și la programul de studiu pe care l-
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]