6,564 matches
-
piață de produse de pescuit și de acvacultură: (i) 1 euro/tonă pentru primele 50 tone valorificate lunar; (ii) 0,5 euro/tonă peste limita de 50 tone. 3. Tarif aplicabil produselor din carne și cărnii de pasăre, vânat sălbatic, iepure, vânat de fermă, subproduselor și hranei de origine animală destinate animalelor (1) Tariful privind controlul oficial la importul unui transport de produse de origine animală, altele decât cele prevăzute la cap. I și II, sau al unui transport de subproduse
ANEXE din 22 iulie 2014 (*actualizate*) privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278627_a_279956]
-
20 euro/sfert de oră, pentru fiecare membru al personalului implicat în controale. 5. Tarif aplicabil animalelor vii importate Tariful pentru controlul oficial la importul unui transport de animale vii este fixat: a) pentru bovine, ecvidee, porcine, ovine, caprine, păsări, iepuri, păsări vânat mic sau vânat terestru și următoarele mamifere terestre: porci mistreți și rumegătoare, la: ... - 55 euro/transport până la 6 tone; - 9 euro/tonă până la 46 tone; și - 420 euro/transport peste 46 tone. b) pentru animale din alte specii
ANEXE din 22 iulie 2014 (*actualizate*) privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278627_a_279956]
-
mai mare de 12 kg - 0,25 euro/animal e) carne de pasăre: - pui broiler - 0,01 euro/animal - găini și bibilici - 0,005 euro/animal - rațe și gâște - 0,01 euro/animal - curci - 0,025 euro/animal - carne de iepure de fermă - 0,005 euro/animal ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Tranșare a) carne de vită, carne de vițel, carne de porc, carne de solipede/ ecvidee, carne de oaie și carne de capră (carcasă, semicarcasă și sferturi) - 2 euro/tonă b) carne de pasăre
ANEXE din 22 iulie 2014 (*actualizate*) privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278627_a_279956]
-
005 euro/animal ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Tranșare a) carne de vită, carne de vițel, carne de porc, carne de solipede/ ecvidee, carne de oaie și carne de capră (carcasă, semicarcasă și sferturi) - 2 euro/tonă b) carne de pasăre și carne de iepure de fermă - 1,5 euro/tonă c) carne de vânat de fermă și carne �� de vânat sălbatic: - păsări vânat mic și vânat terestru - 1,5 euro/tonă - carne de ratite (struț, emu, nandu) - 3 euro/tonă - carne de mistreț și
ANEXE din 22 iulie 2014 (*actualizate*) privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278627_a_279956]
-
ineață - Linum flavum, răsură - Rosa gallica, trifoi - Trifolium pannonicum, clopoțel - Asyneuma canescens, cinci degete - Dorycnium herbaceum, drobiță - Genista tinctoria, lintea pratului - Lathyrus megalanthus, luminoasă - Clematis recta, gămălie - Thesium linophyllon, iarba fiarelor - Vincetoxicum hirundinaria, odolean - Valeriana officinalis, bălușcă - Anthericum ramosum, umbra iepurelui - Asparagus officinalis și altele asemenea. ... Speciile floristice de interes conservativ prezente în situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare sunt următoarele: dedițel - Pulsatilla patens, dedițelul mare - Pulsatilla grandis, iris bărbos - Iris aphylla ssp. hungarica, curechi de munte - Ligularia sibirica, târtan - Crambe
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Stomopteryx remisella, Laspeyresia aurana forma aurantiana, Phalonidia walsinghamana, Falseuncaria degreyana și Lethrus apterus. Fauna de vertebrate a sitului reunește specii de importanță comunitară, precum: căprior - Capreolus capreolus, vulpe - Vulpes vulpes, bursuc - Meles meles, pisică sălbatică - Felis silvestris, dihor - Mustela putorius, iepure - Lepus europaeus, cârtiță - Talpa europaea, privighetoarea de baltă - Acrocephalus melanopogon, acvila țipătoare mică - Aquila pomarina, șorecar comun - Buteo buteo, uliul găinilor - Accipiter gentilis, vânturelul roșu - Falco tinnunculus, pescărușul albastru - Alcedo athis, pițigoi de stuf - Panurus biarmicus, codobatura albă - Motacilla alba
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
soarele nu apune timp de 73 de zile. Activitățile sportive sunt schiul, golful, pescuitul, yahtingul, plimbările pe lac, drumețiile, caiacul. Fauna țării este abundentă. Observarea păsărilor este o activitate populară pentru iubitorii avifaunei, dar și vânatul este popular. Elanii și iepurii de câmp sunt principalul vânat. Olavinlinna din Savonlinna găzduiește anual un festival de operă. Populația Finlandei este de circa 5.400.000 de locuitori. Finlanda are o densitate medie a populației de 16 locuitori pe kilometru pătrat, ceea ce reprezintă a
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
teren cultivat este de obicei de o liziera de arbust alcătuită din specii că alunul, șocul, cornul, calinul, sângerul, lemnul câinesc. Fauna din spațiul geografic băimărean cuprinde aproape toate speciile cunoscute din zona carpatica, valoroase cinegetic: cerbul, căpriorul, lupul, vulpea, iepurele, jderul, veverița. Aceste specii sunt frecvente în zona pășunilor montane alpine. Păsările sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde predomina pădurea de fag, mai bine conservata în ciuda defrișărilor masive, prin: ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnita
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
-se în 3 categorii: Deși stepele propriu-zise ale zonei au dispărut, fauna caracteristică acesteia s-a refugiat către zonele împădurite constituind astăzi un tot unitar. Speciile reprezentative sînt: 1) rozătoarele, dintre care amintim: popândăul (Citellus citelius), cățelul pământului (Spalax leucodon), iepurele de câmp (Lepus europaeus); 2) carnivorele sunt reprezentate de: vulpea comună (Vulpes vulpes), viezurele (Moles moles) și, foarte rar, lupul (Canis lupus), dihorul de stepă și dihorul comun; 3) păsările indigene și migratoare. Caracteristică Bărăganului este dropia (Otis tarda), foarte
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
specii de animale și păsări legate, prin modul lor de viață, de existența apelor, pe ale căror maluri trăiesc vidra (Lutra lutra), nurca (Lutreola lutreola), foarte apreciate pentru blana lor valoroasa. De asemenea în lunci și zăvoaie se mai întîlnesc iepuri, vulpi, dihori și porcul mistreț (Sus scrofa), acesta din urmă avind efective in continuă creștere. În ostroavele de pe malul Dunării și Borcii, în lacuri și bălți trăiesc numeroase păsări, dintre care cele mai răspândite sunt: rața mare (Anas platyrinha), gâsca
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
știuca (Esox lucius), crapul (Cyprinus carpio), șalăul (Stizostedion lucloperca) sunt căutate cu predilecție de pescari, iar în apele Dunării și a brațului Borcea întâlnim somnul (Silurus glanis), sturionii și scrumbia de Dunăre. Fauna de interes cinegetic este reprezentată de căpriori, iepuri, mistreți, fazani, specii de răipitoare (vulpi, dihori, bizami), precum și de numeroase specii de păsări sedentare și de pasaj care trăiesc în lunca Dunării. Prin măsurile luate de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, efectivele de vânat sînt în continuă
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Sportivi, efectivele de vânat sînt în continuă creștere, îndeosebi la căpriori și porci mistreți, de la care s-au obținut trofee medaliate cu aur la concursuri interne și internaționale. 1) rozătoarele, dintre care amintim: popândăul (Citellus citelius), cățelul pământului (Spalax leucodon), iepurele de câmp (Lepus europaeus); 2) carnivorele sunt reprezentate de: vulpea comună (Vulpes vulpes), viezurele (Moles moles) și, foarte rar, lupul (Canis lupus), dihorul de stepă și dihorul comun; 3) păsările indigene și migratoare. Caracteristică Bărăganului este dropia (Otis tarda), foarte
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
cireșul sălbatic. Ținând cont de ansamblul aspectelor naturale, se poate vorbi de o fauna a pădurilor de fag și o fauna acvatică. Printre mamiferele obișnuite, caracteristice pădurilor din jur, avem veverița, căprioara, mistrețul. La acestea se mai adaugă lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, dihorul ,popândăul, șoarecii. Dintre păsări avem vrabia, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, bufnita, uliul. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure, gușter. Bălțile din Lunca Șiretului găzduiesc rata sălbatică, gașca sălbatică, lișița, pescărușul albastru, bâtlanul. În
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
ha. și se găsesc situate pe văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele geografice. În păduri și pe dealuri sunt răspândite animale ce fac parte din fondul cinegetic: mistrețul ("Sus scrofa"), căprioara ("Capreolus capreolus"), vulpea ("Vulpes vulpes"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"). Resursele pedologice sunt reprezentate prin câteva tipuri de soluri, preponderent cernoziomurile. Solurile cenușii de pădure se găsesc pe dealuri joase și mijlocii neîmpădurite, în mare parte defrișate de foarte mult timp. Conform recensământului efectuat în 2011
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
din secolul al XVI - lea de ureadnic. Stema medievală se prezintă ca un scut despicat, fiind reprezentat în dreapta, pe fond albastru, un turn de veghe, de argint, în vârful unei coline tot de argint, iar în stânga, pe fond roșu, un iepure de aur, ridicat în două labe spre dreapta, având deasupra două stele de aur cu cinci raze. Aceasta este o veche stemă rectificată, la care s-a adăugat movila de la Tecuci, care servea în vremurile cele mai vechi drept loc
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii . Parcul este denumit și Grădina Elisabeta. Fauna este formată din specii de iepure, mistreț, căprioare, viezure, vulpe, lup, și diverse specii de păsări: vrăbii, stăncuțe, grauri, porumbei, turturele, gaițe, fazani. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de viță de vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și, în ultimii ani, căprioara. Din grupa păsărilor se află stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus pentru
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
lumii animale prin varietatea de mamifere, mai ales ierbivore, precum și prin numeroasele păsări. În pădurea de la Pătrăuți trăiește o colonie de cerbi (Cervus elaphus), iar în cea de la Mihoveni sunt mulți fazani (Phasianus colchicus). Interes cinegetic în zonă mai prezintă iepurele (Lepus europaeus), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) și mistrețul (Sus scrofa), care populează pădurile din apropiere. Dintre păsări predomină grangurul (Oriolus oriolus), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) și sitarul (Scolopax rusticola). Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Fauna pădurilor cuprinde mamifere, reprezentate de insectivore și rozătoare. Păsările sunt numeroase, având importanță cinegetică (fazanul). Fauna de silvostepă și stepă, prezintă un număr mare de specii de interes cinegetic (iepurele, căprioara, prepelița, potârnichea, fazanul etc.). Teritoriul zonei Timișoara dispune de o bogată rețea hidrografică, formată din râuri și lacuri. Principalul curs de apă este râul Bega, cel mai sudic afluent al Tisei. Izvorând din Munții Poiana Ruscă , Bega este canalizată
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
nobilis"; brebenei - "Coryadilis solida"; păștița - "Anemone ramunculoide"s; horști - "Luzula pilosa", etc). Fauna este caracteristică zonei subcarpatice din apropierea orașului. Speciile de interes cinegetic sunt numeroase: căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scropha"), jderul ("Martes martes", "Martes foina"), vulpea ("Vulpes vulpes") și iepurele ("Lepus europaeus"). Ursul ("Ursus arctos") coboară din zona montană, extinzându-și arealul în dealurile subcarpatice, dar este rar întâlnit. În apropierea Mănăstirii Neamț, în Rezervația „Dragoș Vodă” de la Dumbrava, se cresc în captivitate zimbri, animalul simbolic al Moldovei. În păduri
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
amenajate mai multe lacuri (Rusciori - 32ha - 1 milion mc, Șuica, Teiuș) care constituie adevărate atracții pentru iubitorii pescuitului. Ca tip de vegetație tipic pentru zona Scornicești trebuie menționate pădurile de stejar, păduri în care trăiește o bogată faună (cerbi, porci-mistreți, iepuri) motiv pentru care orașul este vizitat anual de sute de împătimiți ai vânătorii. Scorniceștiul este împărțit în următoarele sate (cartiere): Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Scornicești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli. Caracteristic acesor locuri este și diversitatea și bogăția faunei care populează pădurile, pajiștile, poienile și tufișurile din zonă. Se pot întâlni: căprioare, urși, lupi, mistreți, iepuri, vulpi, pisici sălbatice, viezuri, nevăstuici, veverițe și dihori. Condițiilor naturale favorabile le corespund o faună ornitologică variată și bogată: rândunica, cucul, pupăza, ciocănitoarea, vrabia, pițigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul și ciocârlia sunt bine reprezentate pe teritoriul orașului. De asemenea există și
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, șocul, castanii sălbatici, rachița, etc.. Există și vegetație cultivata cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existența. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtita. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și în ultimii ani căprioară. Din grupa păsărilor, menționam: stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestrița, rândunica, vrabia, cioară, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
aflate pe lista roșie a IUCN. Mistreț ("Sus scofa"), enot ("Nyctereutes procyonoides"), vidră de râu ("Lutra lutra"), bizam ("Ondatra zibethicus"), nurcă europeană ("Mustela lutreola"), hermină mică ("Mustela erminea aestiva"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), șacal auriu ("Canis aureus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), popândău european ("Spermophilus citellus"), dihorul de stepă ("Mustela eversmannii"), arici ("Erinaceus concolor"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan mic de apă ("Neomys anomalus"), șoarecele-de-mișună ("Mus spicilegus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"). Parcul național adăpostește și asigură condiții
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]