7,075 matches
-
majore: războiul de 100 de ani și cel de 30 de ani. Primul a fost cel care a jucat un rol esențial în maturizarea Evului Mediu, dezvoltând o mentalitate centrată stabilitate teritorială în care populația este asociată unui teritoriu modificând imaginarul specific popoarelor migratoare, apărând primele semne ale ceea ce ulterior vor constitui statele naționale și ale unui imaginar național. În acest interval se construiește și se realizează un transfer de la rațional spre pulsional ajungându-se la perioada ce necesita în mod
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu potențe de imagine nelimitate. Anul 1492 este un moment de cotitură nu atât pentru dezvoltarea economică, ci în mod special pentru schimbare imaginii asupra lumii. Noi lumi de cucerit, noi teritorii de creștinat, noi forme de imaginar de cenzurat. Imaginarul specific călătoriilor din perioada marilor descoperiri geografice are surse nelimitate de dezvoltare. În primul rând tradițiile populare europene identifică în noile zone surse de reactivare a unei multitudini de mituri basme și legende. Populația locală, iar în spațiul american s-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imagini noi și posibilitățile de combinare ale acestora s-a ajuns la o nelimitarea a imaginarului. Dincolo de importanța economic politică a descoperirilor realizate s-a realizat și o potențare nefinită a imaginarului. 1.2.4. Anglia elisabetană și noile evoluții imaginare După perioada de început a marilor descoperiri geografice Spania și Portugalia se dezvoltă din punct de vedere economic foarte repede. Ele devin două dintre cele mai vaste imperii, aducând zona occidentală a Europei bogății de neimaginat. Creșterea economică face ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
părților raționale, popularizarea cunoștințelor, dezbaterile publice cu personaje mai mult sau mai puțin avizate, are loc o extindere de imagine și metaforizarea acesteia. Pulsionalul se extinde pe direcții greu identificabile sau definibile. Interacțiunile determină un amestec de influențe și corelații imaginare, iar prin popularizare se obțin imagini sintetice ale acestora. Între acestea forme de imaginar rațional putem urmări evoluția transformărilor interioare ciclului ce încep în secolul III-IV după Hristos și se termină în secolul al XVI-lea. În acest ciclu mănăstirile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoaștere ca fiind posibil și acceptabil pentru biserică se realizează o deschidere față de cunoaștere naturii și demersurile specifice acesteia, dar în același timp adevărul științific este supus adevărului teologic. Este momentul în care se pot accepta elemente ale unui viitor imaginar pulsional complex și ale cărui rădăcini sunt în cadrul acestui mesaj, dar și a cenzurii impusă de biserică. Dar prin analiză comparativă, folosirea traducerilor arabe și a interpretărilor specifice lui Averroes, mesajul aristotelic capătă o nuanță mistic-pulsională. Această tendință de a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
reprezentau esența culturii antice în Occident. Ele au fost asimilate și interpretate pe măsură ce imaginea asupra lumii era pregătită să le accepte. De aceea putem considera că exista o interrelație între momentul în care au fost traduse anumite texte și dezvoltarea imaginarului specific epocii. În domeniul filosofiei existau pe lângă textele sfinților părinți care integrau o parte a filosofiei greco-latine și câteva dintre lucrările aristotelice, în special părți ale Organon-ului. Astfel secolele VII-IX sunt, din punctul de vedere al legăturilor cu antichitatea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trei etape distincte. În primul rând se realizează asimilarea filosofiei aristotelice pe perioada secolelor XI-XIV, construindu-se ceea ce se numește filosofia scolastică cu toate componentele sale. Aceasta este baza pentru ceea ce am considerat a fi partea rațională a unui ciclu imaginar ce începe odată cu sfârșitul antichității. Raționalitatea acestui tip de imaginar constă în raționalizarea componentei teologice și ulterior aprofundarea elementelor științifice. În al doilea rând, după ce filosofia aristotelică a fost asimilată în majoritatea componentelor sale, se realizează redescoperirea filosofiei platonice prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
asupra realității plină de personaje și imagini fantastice. Dincolo de acestea, perspectivele magice a căror origine se află în concepțiile aristotelice și interpretările adiacente acestora, la care s-au mai adăugat idei platonice și neoplatonice, s-a dezvoltat și o direcție imaginară avânt în mod direct sau indirect originea în filosofia pitagoreică. Acestea aveau drept simbol o imagine abstractă sau un număr astfel încât să se folosească de componentele cele mai abstracte ale sistemului gnostic al omului. În acest sistem se încadrează tehnica
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lumea, ea era reprezentată în mod simbolic folosindu-se metafore sau semne. Mesajul nu era prezentat sub forma unui adevăr explicit, clar, ci într-o formă metaforică semiocultată, prin imagini ce trebuiau asimilate și interpretate ca atare. De aceea, universul imaginar renascentist trebuie considerat în cvasi totalitatea sa a fi pulsional. Elementele raționale erau puține ca număr și aveau o relevanță scăzută. De aceea putem într-o anumită măsură să aderăm la concluzia lui Eugenio Garin: "știința pur cantitativă n-a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
magia Renașterii"174. Dar asta nu înseamnă că raționalitatea nu exista în diferite forme, dar acestea au fost doar insule într-un univers metaforic și, implicit, pulsional. 1.5.4. Giordano Bruno și sinteza metaforică a Renașterii În întregul univers imaginar al Renașterii există un personaj care a adunat totalitatea elementelor specifice acestei perioade preluând: magia naturală cu elementele atracției erotice specifice, imaginea universului infinit și a heliocentrismului, o tehnică a memorării adaptând sistemul lullian, o filosofie a omului axată pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al conflictului de imagine dintre pulsionalul și raționalitatea regresivă specifică epocii. În cadrul acestui proces se întâlnesc toate argumentele și imaginile specifice acelui secol. El este simbolul cenzurii specifice pe care Inchiziția ca instituție a Bisericii Catolice l-a practicat asupra imaginarului timp de peste trei secole. 2.1.1. Inchiziția, instituția cenzurii vechii raționalități Evoluția bisericii în partea occidentală a Europei este strâns legată de două elemente: ereziile și Inchiziția ca instrument de cenzură a acestora. Inchiziția a apărut ca o formă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Profunzimea meditațiilor nu este dată doar de schimbarea celui ce o creează, ci de faptul că noua lume este construită dintr-o nouă perspectivă. Această acțiune carteziană este, din perspectivă teologică, cea mai cruntă erezie, iar din perspectiva modificării structurilor imaginare, cea mai complexă reformă. Universul se deschide prin om, el este creator și, astfel, universul său subiectiv devine realitate. Ceea ce cunoaștem devine ceea ce există. Gnosis-ul devine ființare și universul ce se naște prin om nu este unul teoretic sau de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
toate consecințele realizărilor carteziene. Meditațiile schimbă modul în care este văzut universul, metafizica lui Descartes fiind o cosmogonie și o gnoseogonie totodată. Lumea născută în urma meditațiilor este o lume a cogito-ului, dar cu toate acestea ea nu este o lume imaginară, ci dimpotrivă, una reală. Lumea născută prin ego este o lume a adevărului și a certitudinii. În Meditații se împletesc perfect cele două universuri: cel epistemic și cel ontologic fiind de multe ori imposibilă separarea lor. Tot ce se află
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
că se face trecerea de la o viziune specifică unui adevăr unic spre o diversitate a acestuia. Știința nu mai reprezintă cunoașterea în general ci sinteză a paradigmelor specifice diverselor moduri de a vedea lumea. "Specializarea" nu însemnă altceva decât diversificare imaginarului specific naturii. O altă componentă a dezvoltări științe este dată de realizarea unui sistem metodic întemeiat pe o sinteză între deducție și inducție. Chiar dacă în funcție de direcția aleasă există o metodă predominantă, aceasta nu este considerată drept metodă unică ci întotdeauna
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de către Bacon atunci când vorbește despre filosofia scolastică și despre Aristotel, numindu-le "moduri himerice" de gândire: Căci în adevăr unii filosofi au pretins că există în realitate forme separate de materie (...). Altminteri, nu este absurd să se pretindă că existențe imaginare ar constitui existențe reale?"30. El precizează că: "(...) Modurile himerice pe care scolasticii le numesc forme par a exista mai real decât materia și însăși acțiunea"31. Deci forma nu este o reprezentare a principiului divin, un transcendent; ea este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
anumite principii politice, economice, morale, restituind complexitatea existenței sociale (ceea ce exclude vârsta de aur și Arcadia), fie ea prezentată ca ideal de realizat (utopie constructivă) sau ca previziune a unui infern (antiutopia modernă), fie ea situată într-un spațiu real, imaginar sau în timp, fie ea, în fine descrisă la capătul unei călătorii imaginare sau nu."115 Definiția dată, lângă defectul de a fi o definiție negativă, are calitatea de a arăta care sunt genurile apropiate utopiei. Genurile care descriu insulele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aur și Arcadia), fie ea prezentată ca ideal de realizat (utopie constructivă) sau ca previziune a unui infern (antiutopia modernă), fie ea situată într-un spațiu real, imaginar sau în timp, fie ea, în fine descrisă la capătul unei călătorii imaginare sau nu."115 Definiția dată, lângă defectul de a fi o definiție negativă, are calitatea de a arăta care sunt genurile apropiate utopiei. Genurile care descriu insulele fericiților și vârstele de aur, dublate de genul care descriu paradisul, sau chiar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cum să pună bazele unei house of philosophy. Atunci el alege să o descrie în cartea sa Nova Atlantis. La prima vedere, Noua Atlantida este o utopie asemănătoare celei scrise de Morus, dar, spre deosebire de Utopia acestuia, care descrie o societate imaginară perfectă, societatea noii Atlantide este una științifică, văzută de Bacon ca realizabilă. Dacă demersul lui Morus este unul poetic, cel baconian este unul profetic. Cartea sa poartă ca subtitlu "operă neterminată" care arată în primul rând că a fost trimisă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
toate consecințele realizărilor carteziene. Meditațiile schimbă modul în care este văzut universul, metafizica lui Descartes fiind o cosmogonie și o gnoseogonie totodată. Lumea născută în urma meditațiilor este o lume a cogito-ului, dar cu toate acestea ea nu este o lume imaginară, ci dimpotrivă, una reală. Lumea născută prin ego este o lume a adevărului și a certitudinii. În meditații se împletesc perfect cele două universuri: cel gnoseologic și cel ontologic fiind de multe ori imposibilă separarea lor. Tot ce se află
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
perioade în care imaginarul pulsional domină. După o astfel de perioadă este necesară o nouă cenzură astfel încât să se realizeze o reîntoarcere spre simplitatea imaginii și a potențialității maxime. În această lucrare am încercat să surprindem un astfel de ciclu imaginar, început odată cu decăderea Imperiului Roman, descriind în detaliu perioada de cenzură a vechiului imaginar, cel renascentist și construcția de după aceasta, la începutul modernității. În perioada de început a secolului al XVII-lea imaginarul științific care se dezvoltă este doar în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
perfectă cu cel de fantezie și a însemnat capacitatea de a crea, de a dezvolta idei noi fără o legătură necesară cu i-mediatul, sau ceea ce există. 3 Și în cazul altor dicționare în limbi de circulație internațională sensul cuvântului imaginar este legat doar de termenul imaginație, fiind considerat un termen de o sinonimie aproape perfectă cu fantastic (conf. Paul Robert, Dictionaire alphabetique et analogique de la langue francaise, Sociètè du Nouveau Litrè, 1957; The Oxford English Dictionary, Oxford University Press, 1961
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1994, p.25. 6 Felix Gaffiot, Dictionaireilustrélatinfrancais, L'Hachette, Paris, 1934. 7 Ibidem. 8 Ibidem. 9 René Descartes Meditationes de prima philosophia, în ediția italiană Opere 1637-1649, Bompiani, 2009, p. 716; "Si quid me esse imaginarer, quia nihil aliud est imaginari quam rei corporeae figuram, seu imaginem, contemplari". 10 René Descartes Meditationes de prima philosophia, traducere de C. Noica, Editura Humanitas, București, 1992, p. 255. 11 Mircea Eliade, Imagini și simboluri, Editura Humanitas, București, 1994, p.15. 12 Ibidem, p. 19
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
End of History and the Last Man, Free Press, New York, 1992) ideea unui sfârșit al modernității și a unei lumi post hegeliene. 9 Jean-Francois Lyotard, Inumanul. Conversații despre timp, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002, p. 8. 10 Sensul cuvântului imaginar este dat de imaginea despre lume. Termenul nu limitat la "fantastic", ci cuprinde în sine toate elementele specifice imaginii sau modalităților de influențare ale acesteia. 11 Angela Botez, "Postmodernismul și valorile postepistemice", în Revista de Filosofie, nr. 4 (iulie-august) 1993
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în epocă; (cât de mult se apropie sau se depărtează autorul de realitatea istorică; deci; raportul între real și imaginar); 7. valoarea artistică a operei; 8. descoperirea sensurilor, a implicațiilor morale, etice, istorice, psihologice etc.; 9. raporturi: a. real Ț imaginar; b. realitate Ț fantastic; c. vis Ț realitate etc. 10. viziunea autorului asupra realității prezentate (realistă, romantică, înfrumusețată, urâțită etc.); 11. corelații (temă, motive etc.) cu literatura universală; 12. valoarea operei: a. în cadrul creației autorului; b. în cadrul literaturii române; c
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
imaginilor se poate face: a. panoramic, privire de ansamblu, atotcuprinzătoare; b. cinematografic, privire secvențială, direcție, sens; c. alternativ. Feluri: a. poetică; b. retorică; c. științifică. Altă clasificare: A. C. a. realistă; a. reală (obiectivă, conformă cu modelul); b. fantastică; b. fictivă / imaginară (subiectivă; imaginea nu c. naturalistă; mai corespunde realității cunoscute); d. romantică; c. combinată (împletire între real și imaginar). e. umoristică; D. f. satirică; etc. a. statică (picturală); B. b. dinamică (trăsături evolutive); a. amănunțită; E. b. sumară; a. de tip
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]