5,610 matches
-
din decembrie 1989 și prăbușirea regimului comunist și în România. După cel de-al Doilea Război Mondial, și în România, asemeni celorlalte state est-europene, se aplică în economie planul cincinal. Se impune un ritm ridicat de creștere economică, în special industrializarea forțată, prin care anumite ramuri ale industriei (industria constructoare de mașini, siderurgică, chimică) trebuia să crească spectaculos, dar cu neglijarea producției bunurilor de consum. În zona rurală, se urmărea eliminarea elementelor cu potențial capitalist (țăranii înstăriți, denumiți "chiaburi" și considerați
România comunistă () [Corola-website/Science/296889_a_298218]
-
Naționalităților, nr. XLIV/1868, în sensul că "toți cetățenii Ungariei formează conform principiilor constituționale o națiune în sens politic, anume națiunea unitară și indivizibilă ungară, între ai cărei membri se numără fiecare cetățean al patriei, indiferent cărei naționalități ar aparține." Industrializarea si modernizarea Regatului Ungariei începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea a însemnat înlocuirea treptată a elitelor urbane germane cu noua burghezie maghiară în formare. Naționaliștii maghiari au impus o maghiarizare forțată pentru cei proveniți din toate
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
portul intereselor sovietice. Sub regimul comunist Constanța și-a menținut statutul său de cel mai important port românesc, acesta dezvoltându-se și atribuindu-i-se importanța necesară. Între timp s-a dezvoltat și orașul propriu-zis, în special între 1960-1975, datorită industrializării rapide de tip sovietic. S-a mărit șantierul naval, s-a dezvoltat flota comercială și s-au construit multe uzine. De asemenea, s-a remarcat potențialul Constanței ca centru turistic și s-a început construirea infrastructurii necesare în orașul propriu-zis
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
interpretare a ideilor celor de mai înainte, un anumit sistem politic clamând că aplică acele idei în moduri potrivite cu nevoile de schimbare ale societății, așa cum a fost tranziția de la „socialismul în pas de melc” de la începutul anilor treizeci la industrializarea forțată a planurilor cincinale. Uneori, termenul compus marxism-leninism-stalinism, (sau "învățăturile lui Marx, Engels, Lenin și Stalin"), era folosit pentru a demonstra pretinsa moștenire și succesiune. În același timp, multe persoane credincioase marxismului sau leninismului, vedeau stalinismul ca o pervertire a
Stalinism () [Corola-website/Science/298236_a_299565]
-
urmă planificarea centralizată completă, (deși aceasta a fost de fapt ideea opoziției de stânga pe care Stalin a epurat-o din partid), a renaționalizat întreaga economie și, de la sfârșitul deceniului al treilea și în continuare, a introdus o politică de industrializare rapidă. Colectivizarea agriculturii făcute de Stalin a fost cea mai notabilă și mai distructivă îndepărtare față de NPE. Deseori s-a spus că industrializarea s-ar fi putut face fără colectivizare, doar printr-o creștere a impozitelor plătite de țărani, așa cum
Noua Politică Economică () [Corola-website/Science/298239_a_299568]
-
renaționalizat întreaga economie și, de la sfârșitul deceniului al treilea și în continuare, a introdus o politică de industrializare rapidă. Colectivizarea agriculturii făcute de Stalin a fost cea mai notabilă și mai distructivă îndepărtare față de NPE. Deseori s-a spus că industrializarea s-ar fi putut face fără colectivizare, doar printr-o creștere a impozitelor plătite de țărani, așa cum s-a întâmplat în Japonia erei Meiji, în Germania de pe vremea lui Bismarck, în Taiwan și în Coreea de Sud după război. Se aduce contraargumentul
Noua Politică Economică () [Corola-website/Science/298239_a_299568]
-
o creștere a impozitelor plătite de țărani, așa cum s-a întâmplat în Japonia erei Meiji, în Germania de pe vremea lui Bismarck, în Taiwan și în Coreea de Sud după război. Se aduce contraargumentul că, pe de altă parte, un asemena tip de industrializare ar fi luat mult mai mult timp decât versiunea ultrarapidă a lui Stalin, lăsând Uniunea Sovietică mult în urma statelor vestice, a Germaniei în special, în domeniile industrial și militar, acestea putând probabil duce la victoria Germaniei Naziste în al doilea
Noua Politică Economică () [Corola-website/Science/298239_a_299568]
-
recolte proaste, accidente, producția slabă, proasta planificare, toate erau atribuite corupției și sabotajului iar cei asupra cărora se putea arunca vina puteau fi găsiți cu nemiluita. În același timp, rapida creștere a nevoii de resurse naturale și programul exploziv de industrializare cereau forță de muncă ieftină. Denunțurile, "planul" de arestări, execuțiile sumare și activitatea poliției secrete au devenit larg răspândite. Cea mai simplă cale pentru condamnare lipsită de complicații, în cele mai multe cazuri automată, era asigurată de Articolul 58 al Codului Penal
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
obiectivele economice impuneau existența lor. Obiective precum Belomorkanal sau Magistrala Baikal-Amur sau construcții din marile orașe, precum tronsoane ale faimosului Metrou din Moscova și campusul Universității de Stat din Moscova, toate edificate prin muncă silnică. Multe alte proiecte din timpul industrializării forțate, a războiului sau din perioada imediat postbelică au fost realizate cu munca forțată a condamnaților, iar activitatea lagărelor Gulag-ului acopereau un domeniu mare de activitate a economiei sovietice. Majoritatea lagărelor de muncă erau așezate în cele mai îndepărtate
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
a dezvăluit primele fisuri în vechiul sistem feudal. Odată emancipați, iobagii au fost împinși spre orașe, unde erau transformați în forța de muncă a revoluției industriale. La începutul secolului al XX-lea, Rusia se confrunta cu o spectaculoasă explozie de industrializare, soldată cu o creștere a orașelor și cu o mare fermentare culturală: vechea ordine socială a fost zguduită, agravând dificultățile celor mai săraci. Industriile înfloreau, era concentrată în principal în orașele mari. Cu toate acestea, noua prosperitate a țării, finanțată
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
locuitor era mai mic decât cel al Ungariei sau al Spaniei din acea perioadă, și aproximativ un sfert din cel al Statelor Unite. Mai presus de toate, țara era dominată de capitalul străin, care deținea aproape jumătate din activele din Rusia. Industrializarea țării a fost violentă și slab acceptată în rândul păturilor țărănimii brusc proletarizate. Clasa muncitoare incipientă, deși slabă numeric, era concentrată în mari centre industriale, ceea ce facilita emulațiunea revoluționară. Rusia rămânea o țară predominant rurală (85% din populație). Dacă o
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
1930, comuniștii au implementat politică de colectivizare. Familii din Rusia Centrală au fost exilate în zonele mlăștinoase, împădurite și slab populate din Siberia. Colectivizarea a distrus agricultură tradițională. Deși Omsk era cel mai mare oraș Siberian, sovieticii au favorizat Novosibirsk. Industrializarea luase avânt în bazinul Kuznetsk (cărbuni, metalurgie) și în Norilsk (unde erau extrase nichelul și metalele rare). Majoritatea prizonierilor erau trimiși în lagăre de muncă din Siberia. În anii celui de-al doilea război mondial, populația și întreprinderile evacuau orașele
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
gen împăratul Ferdinand I al Austriei, care retardat mintal fiind, declara candid că "e ușor să guvernez, mai greu e să mă semnez", se pare că Nicolae însuși realiza că sarcina conducerii unui uriaș imperiu aflat în plină fază a industrializării și a unei profunde prefaceri sociale (sau a unei Rusii aflată deja în agitație revoluționară provocată de abandonarea reformelor politice după asasinarea țarului Alexandru II de către un grup terorist de stânga), îl depășește complet: la moartea tatălui lui, țarul Alexandru
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
grupuri etnice: populațiile rromă și sinti. Victoria sovietică a fost datorată și capacității industriei sale de a depăși economia germană, în ciuda uriașelor pierderi teritoriale și umane. Planurile cincinale staliniste din deceniul al patrulea al secolului trecut au avut ca rezultat industrializarea zonelor munților Ural și a Asiei Centrale. În 1941, trenurile care transportau trupe către front erau folosite pentru a evacua mii de fabrici din Belarus și Ucraina spre zonele sigure departe în spatele frontului. Cum rezervele de bărbați care ar fi
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea. În Franța, revoluția industrială a evoluat lent, începuturile ei datând din jurul anilor 1830. Cererea scăzută de produse industriale în condițiile unei populații predominant agrare a făcut că adevărata eră industrială să înceapă abia în 1890. Industrializarea Germaniei a fost marcată de fărâmițarea sa politică, condițiile favorabile declanșării revoluției în acest domeniu fiind create prin anii 1840-1850. Dezvoltarea industrială a SUA a debutat la mijlocul secolului al XIX-lea prin aplicarea unei multitudini de invenții și inovații. Sosirea
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
au constatat că și după 1890 ingineria germană era inferioară celei din Marea Britanie. Unificarea Germaniei în 1870 a dus la consolidarea si nationalizarea companiilor feroviare și a promovat în continuare creșterea lor rapidă. Spre deosebire de Franța, scopul principal a fost sprijinirea industrializării și de aceea multe linii au brăzdat Ruhrul și alte regiuni industriale și au creat legături bune pentru porturile importante precum Hamburg și Bremen. La 1880 Germania avea 9.400 de locomotive transportând 43.000 de pasageri și 30.000
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
Scăeni avea 1260 de locuitori. În 1931, se oficializează apariția satelor Satu Nou și Zamfira în comuna Boldești. După desființarea județului în 1950, ele au trecut în raionul Ploiești al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești. În 1968, datorită industrializării prezente prin extracția petrolului și prezența fabricii de hârtie, s-a luat hotărârea înființării în zonă a unui oraș. Astfel, satele Boldești, Scăeni și Balaca au fost comasate într-o singură localitate urbană, care a devenit centrul noului oraș Boldești-Scăeni
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
incendiul din 1880. În 1925, Anuarul Socec arată că această populație crescuse la peste 6000. La recensământul din 2002, populația a ajuns 7795, după care a început să scadă. În domeniul economic predomină societățile cu profil agricol—producție vegetală și industrializarea produselor agricole, la care se adaugă zonele de depozitare—rampe de depozitare și încărcare sfeclă și depozite mari de grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță. Ramura conexă agriculturii, zootehnia este reprezentată în zonă de ferme organizate de bovine și crescători
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
în Șumuleu. În 1910 Miercurea Ciuc avea 3.701, iar în 1930 4.807 locuitori. Miercurea Ciuc a rămas și după cel de al II-lea război mondial centrul regiunii, devenind în 1968 reședința județului Harghita. De la această dată s-a intensificat industrializarea forțată a orașului, ducând la modificări semnificative în structura populației. Conform datelor recensământului din 7 ianuarie 1992, populația orașului a fost de 46.029 de locuitori. Din planul orașului, amintind de litera T pe vremea lui Balázs Orbán, a rămas
Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/297101_a_298430]
-
climatice, deoarece circulația maselor de aer se face de la nord la sud, prin spărtăturile transversale Bănița-Merișor și Surduc-Lainici. Munții stopează deplasarea maselor de aer, astfel că adăpostul oferit de ei împiedică primenirea aerului din depresiune. Datorită acestui lucru și a industrializării, străziile, copacii și iarba din oraș au căpătat un aspect specific marilor regiuni carbonifere. Peisajul orașului poate fi comparat cu cel din bazinul Ruhr, atunci când ceața acoperă orașul și stagnează sub protecția culmilor din jur. În Petroșani mai are loc
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
000 -10000 cetățeni (inclusiv 3 preoți maghiari ) au fost uciși. Novi Sad a devenit parte a Iugoslaviei noi, socialiste. Din 1945, Novi Sad a fost capitala Voivodinei, o provincie a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Șerbiei. Orașul a trecut prin industrializare rapidă și, mai mult, populația s-a dublat în perioada cuprinsă între Al Doilea Război Mondial și destrămarea Iugoslaviei. După 1992, Novi Sad a fost parte a Republicii Federale Iugoslavia, care, în 2003, a fost transformată în Uniunea Statală Șerbia
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
Letonia a pierdut o treime din populație. Ocupația sovietică a fost marcată de deportări masive a letonilor considerați dușmani ai poporului în Siberia sau în alte zone ale URSS-ului. În schimb, în zonă a fost adus, datorită politicii de industrializare forțată și planificare centralizată, un mare număr de alogeni, în special ruși. Pe la 1975, mai puțin de 40% dintre locuitorii Rigăi erau letoni, proporția lor crescând după recucerirea independenței. În 1986, reperul Rigăi, Turnul de televiziune din Riga, care amintește
Riga () [Corola-website/Science/297227_a_298556]
-
via Arad-Copșa-Brașov. Localitatea devine astfel un nod feroviar important. Dezvoltarea ulterioară se datorează descperirii și exploatării gazului metan. Prima sondă ia ființă în 1913 dar lucrările se întrerup din cauza izbucnirii primului război mondial. În jurul anului 1935 apar primele semne ale industrializării localității. În anul 1961 localitatea a fost declarată oraș. Conform recensământului efectuat în 2011 populația orașului Copșa Mică se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,07
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
centrală a celei mai mari insule. Pe coasta nordică, unde există izvoare carstice, cresc curmali și sunt cultivate legume (tomate) și fructe (pepeni). În trecut, întreaga suprafață a țării era acoperită cu păduri de curmali. Multe au fost tăiate odată cu industrializarea țării, altele s-au uscat din cauza scăderii nivelului pânzei freatice. Partea sudică a regatului este ocupată de mlaștini sărate și pustii. Aici suflă vânturi fierbinți și umede dinspre nord-vest sau brize calde și uscate din sud. Căi rutiere: 3459 km
Bahrain () [Corola-website/Science/298074_a_299403]
-
cooperatistă, Uniunea Sovietică a fost transformată dintr-o societate țărănească într-o mare putere industrială mondială la sfârșitul celui de-al patrulea deceniu, țara sa devenind a doua putere economică din lume. Agricultura sovietică, care a fost exploatată pentru finanțarea industrializării, a continuat să fie subdezvoltată pe toată durata deceniului. Colectivizarea a trebuit sa facă față opoziției generalizate a chiaburilor, în fapt, cei mai harnici și gospodari oameni ai satelor, având ca rezultat o luptă înverșunată a multor țărani împotriva autorităților
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]