6,831 matches
-
masă în mișcare: , iar cea în repaus ?0 = 0. Electronii au masă foarte mică, iar nucleonii și hiperonii au masă de valoare mare în comparație cu alte particule elementare. timpul mediului de viață: depinde de natura particulei elementare, având viață foarte mare (infinită), altele au viața scurtă, foarte scurtă. Particulele cu viața foarte scurtă se numesc rezonanțe. antiparticule: sunt particulele elementare ale propriilor particule caracterizate prin: sarcină electrică, barionică de semn opus, celor ale particulei respective, strainătate, masă egală cu masa particulei, precum și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
clipă. Datorită tehnologiei în expansiune, trăim într-o lume semipreparată, în marea ei majoritate împachetată, ambalată... Trăim într-o lume ambalată, pregătită spre a fi livrată oricui va face comandă... Lumea imanentă este - orice am face - limitată. Lumea transcendentă este infinită. Unii credem că atingerea limitelor lumii noastre imanente este împlinirea vieții. Credem că acesta poate fi sensul a tot și a toate... Fiecare început are începuturi care îl prevestesc; Înseși nașterea și moartea au asemenea începuturi... Să înțelegem lumea de
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
fizică, emoțională și mentală. Utilizarea inteligentă a culorilor este una dintre modalitățile cele mai simple prin care ne putem îmbunătăți raporturile cu lumea înconjurătoare și cu noi înșine, ducând o viață deschisă spre lumină, în acord cu natura și cu infinita ei bogăție de culori și nuanțe. Lumina este absolut necesară vieții datorită aportului energetic specific pe care îl aduce și care determină procese la nivel molecular, influențând, în același timp, comportamentul uman. Această acțiune a luminii vizibile se datorează informației
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
singur cuvânt și pen‑ tru bun și pentru frumos (tov, ebr.); la creație, la sfârșitul fiecărei zile Dumne‑ zeu privește la lucrările sale și constată că sunt frumoase. Fiindcă Dumnezeu este adevărul absolut, plinătatea ființei, armonia absolută, El este frumusețea infinită și izvorul oricărei frumuseți create. Frumusețea în doctrina lui Platon este singura idee care a avut privilegiul de a se face cunoscută muritorilor și de a fi iubită cu înflăcărare de aceștia; Dumnezeu în atotputernicia sa, din haos creează cosmosul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
mult ca niciodată ca imagine a lui Dumnezeu și își realizează această misiune în primul rând plăsmuind materia propriei umanități și apoi exercitând o stăpânire creativă asupra universului care îl înconjoară. Evident, este vorba de o participare care lasă intactă infinita distanță dintre Creator și creatură așa cum sublinia și card. Nicolae de Cusa: arta creatoare pe care sufletul are fericirea s‑o găzduiască, nu se identifică cu acea artă prin esență care este Dumnezeu, dar este numai comunicare și participare. De
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
veșnic. În perioada care a urmat, arta creștină a luat amploare deosebită prin arta icoanelor; tocmai de aceea, frumusețea icoanei poate fi mai ales apreciată în interiorul unui templu cu lumânări care ard și dau naștere în penumbră la re‑ flexe infinite de lumină. În această privință Pavel Florenski 53 scria: aurul ma‑ siv, greoi, în lumina difuză a zilei prin lumina tremurătoare a unei lămpi sau a unei lumânări prinde viață, pentru că strălucește în mii de scântei făcân‑ du‑ne să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
În continuare Sacrosanctum Concilium face referință la prietenia istorică a Bisericii cu arta, mai ales arta sacră, culmea artei religioase, și nu a ezitat să considere aportul artiștilor drept o activitate nobilă atunci când lucrările lor sunt capabile să reflecte frumusețea infinită a lui Dumnezeu și să îndrepte spre el mințile oa‑ menilor. Pentru a transmite mesajul încredințat ei de Cristos, Biserica are nevoie de artă; ea trebuie să transforme în formule palpabile ceea ce în sine este insesi‑ zabil. Ori arta are
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
estetic promovat de Mallarmé, potrivit căruia obiectivul artei nu ar trebui să reprezinte descrierea fidelă a lucrurilor sau mărturisirea sinceră a ideilor, ci doar simpla sugestie operată prin simbol. Astfel, evitarea numirii obiectului va asigura deschiderea sensului spre un potențial infinit al modalităților de interpretare, spre o multitudine de semnificații. De asemenea, imaginile vizuale devin secundare în raport cu profundele implicații orientale, în care regăsim aceeași adâncă meditație axată pe ideea de Timp. În atmosfera de tăcere contemplativă, viziunea conceptuală apelează la o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
singur cuvânt și pen‑ tru bun și pentru frumos (tov, ebr.); la creație, la sfârșitul fiecărei zile Dumne‑ zeu privește la lucrările sale și constată că sunt frumoase. Fiindcă Dumnezeu este adevărul absolut, plinătatea ființei, armonia absolută, El este frumusețea infinită și izvorul oricărei frumuseți create. Frumusețea în doctrina lui Platon este singura idee care a avut privilegiul de a se face cunoscută muritorilor și de a fi iubită cu înflăcărare de aceștia; Dumnezeu în atotputernicia sa, din haos creează cosmosul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
mult ca niciodată ca imagine a lui Dumnezeu și își realizează această misiune în primul rând plăsmuind materia propriei umanități și apoi exercitând o stăpânire creativă asupra universului care îl înconjoară. Evident, este vorba de o participare care lasă intactă infinita distanță dintre Creator și creatură așa cum sublinia și card. Nicolae de Cusa: arta creatoare pe care sufletul are fericirea s‑o găzduiască, nu se identifică cu acea artă prin esență care este Dumnezeu, dar este numai comunicare și participare. De
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
veșnic. În perioada care a urmat, arta creștină a luat amploare deosebită prin arta icoanelor; tocmai de aceea, frumusețea icoanei poate fi mai ales apreciată în interiorul unui templu cu lumânări care ard și dau naștere în penumbră la re‑ flexe infinite de lumină. În această privință Pavel Florenski 53 scria: aurul ma‑ siv, greoi, în lumina difuză a zilei prin lumina tremurătoare a unei lămpi sau a unei lumânări prinde viață, pentru că strălucește în mii de scântei făcân‑ du‑ne să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
În continuare Sacrosanctum Concilium face referință la prietenia istorică a Bisericii cu arta, mai ales arta sacră, culmea artei religioase, și nu a ezitat să considere aportul artiștilor drept o activitate nobilă atunci când lucrările lor sunt capabile să reflecte frumusețea infinită a lui Dumnezeu și să îndrepte spre el mințile oa‑ menilor. Pentru a transmite mesajul încredințat ei de Cristos, Biserica are nevoie de artă; ea trebuie să transforme în formule palpabile ceea ce în sine este insesi‑ zabil. Ori arta are
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
construite, cu detalii și termeni ce situează scenele în antichitatea romană, figurile lui Hanibal, Antoniu, Cleopatra. Într-un joc, subtil și crud,viziunea luminoasă a vieții alternează cu spectrul morții. Exemplară pentru tehnica sonetului este deschiderea versurilor spre o lume infinită de raze și umbre. Destinul lui Antoniu se desenează în punțile ce leagă prezentul cu viitorul, în ultimul terțet, proiectând în imaginația noastră, anticipativ, eșecul conducătorului în lupta de la Actium. Tehnica este a discontinuității de planuri spațiale și temporale. Heredia
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
după-amiezii și „o neașteptate, nefirească răcoare”, conservată parcă din vremuri primordiale, de la începutul începuturilor, din giganticele păduri arhaice, capabilă chiar de transmutație spațială: „Parcă s-ar fi aflat dintr-odată într-o pădure, la munte." Pe Gavrilescu îl cuprinde „o infinită tristețe”, la gândul că trecuse de atâția ani prin fața grădinii și nu descoperise deliciile ei ascunse. Acum, „deodată se trezi în fața porții...". Îl întampină un fel de Cerber, mai întâi o fată „tânără, foarte frumoasă și foarte oacheșă”, ce deține
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
-l cunoști, Dar rușinat să stai, când îți ca va fi să recunoști Că omul bun, chiar adumnbrit de patimi, Își dă de drumul drept prea bine seamă.“ Valorile Domnului sunt prezente pretutindeni și chiar diavolul le este subordonat. Forța infinită a Domnului impune îngrădiri în lumea pământească, iar diavolului i s-a dat în stăpânire tot ceea ce este în afara acestor granițe: întunericul, urâtul, minciuna, distrugerea etc. În aceasta situație diavolul este mereu in defensivă, veghind spațiile îngrădite, devenind activ doar
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a misterului, dar Anton Holban e un prozator de respirație scurtă, care nu are suficientă răbdare să construiască personaje complexe. Iar monotonia temelor din care cel puțin două revin obsesiv: gelozia și moartea, afectează construcția muzicală a romanelor sale, variațiuni infinite pe aceleași câteva teme. Anton Holban mărturisește în Pseudojurnal ideile sale referitoare la stilul propriu și la motivul scriiturii ce determină și forma. „Cred că chinurile sufletești trebuiesc exprimate cât mai mult și imaginile sunt uneori o profanare. Și ca să
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
La țară naratorul intră în legătură cu sufletul bunicii care îl anunță că trebuie să facă o lungă călătorie. 2. Masochismul și sadismul lui Sandu Pentru Sandu simpla cartografiere a trupului real nu are valoare dacă nu este prelungită printr-un joc infinit al imaginației. Dacă jocurile Daniei sunt jocuri ale seducției și disimulării, jocurile lui Sandu sunt jocuri ale minții și simulării. El transformă trupul iubitei într-un simulacru, într-o imagine din spațiul virtualului, într-o proiecție a eului său posesiv
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pentru această lipsă a sa. Anton Holban face din Sandu un anti-Don Juan care are spaimă de ridicol. Sandu este un Don Juan care nu aspiră spre mai multe femei, ci e obsedat de una pe care o aproximează prin infinite variațiuni asupra aceleiași teme. Sandu care nu o cunoaște încă pe Irina, are un comportament tipic feminin. Stă în fața oglinzii ore întregi pentru a-și construi o „poză”, își schimbă hainele de câteva ori pe zi, se pudrează. Acest comportament
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
împreună veseli la bibliotecă, crede ca tânăra îl va face fericit. O cunoștință crede că Irina e drăguță și inteligentă. Toate aceste păreri sunt, însă, fragmentare și nu domină, nu se organizeză într-o structură unitară. Personajul suferă o serie infinită de percepții momentane și de multe ori e caricatural. G. Călinescu observă că motivul literar unic este dat de raporturile între bărbat și femeie. ”Egoist și experimentalist, eroul lui Anton Holban se refuză și el tiraniei căsătoriei, de unde tot procesul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
societatea în care natura, eliberată de orice constrîngere, să se poată dezvolta în deplină libertate. O astfel de societate o reprezenta abația din Thélème, al cărui regulament este cuprins în formula: "Fă ce-ți place!" Omul are nevoie de spații infinite ca să-și poată dezvolta liber întreaga sa natură. În noi se găsesc rezerve aproape nelimitate de energie nefolosită care nu cer decît să se dezvolte în libertate, dar sistemul de educație defectuos le descurajează și le înăbușă. Aspirînd către cunoaștere
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
știe să deosebească, în viața noastră, caracterul natural al acestei zbateri de șansele pe care le avem să schimbăm ceva. Folosința banului face parte din instrumentarul uman sofisticat, parte a bătăliei cu viața, cu resursele limitate și visele noastre nelimitate, infinite. În același timp ca titular al unui curs de monedă și economie monetară, am simțit nevoia să elimin multe dintre confuziile care se fac atât în limbajul comun despre bani, cât și în cel de specialitate. Este nevoie să știm
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și sprijinul în ceilalți oameni, căutăm soluții și alegem întotdeauna în favoarea noastră astfel încât să ne simțim din ce în ce mai în siguranță în raport cu natura și cu ceilalți oameni. În context viața economică a apărut tocmai din necesitatea căutării și găsirii soluției optime în raport cu infinitele nevoi umane care trebuie satisfăcute într-un context al resurselor limitate. Am respins explicația de tip creaționist 146, nu pentru că nu ar avea valabilitate, ci pentru că această lucrare nu este scrisă din punctul de vedere al unui teolog, ci, în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
printre care și schimbul. Moneda este un instrument, o pârghie, un organ (dacă ar fi să folosim un termen din biologie) care apare în procesul satisfacerii cerinței fundamentale a activității economice de a pune un echilibru între raritate și nivelul infinit al dorințelor umane și nevoilor umane. Diversitatea și complexitatea acestor nevoi va duce la diversificarea acțiunilor umane și economice. Funcțiile 298 fundamentale care creează moneda și care-i rămân atașate pe tot parcursul existenței sale, sunt două: funcția de mijloc
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
vita era moneda, atunci posesorul de turme era considerat bogat sau avut, iar dacă pieile de vită erau moneda, atunci posesorul pieilor de vită era considerat bogat. Prin monedă, chiar sub forma sa marfă, posibilitățile de schimb se multiplică, devenind infinite. De asemenea, rapiditatea schimbului este foarte mare, deoarece folosința monedei elimină așa-zisa dublă coincidență a nevoilor, specifică trocului. Chiar sub forma sa de marfă, moneda își afirmă calitățile sale recunoscute și pe care le știm și azi362: divizibilitatea, durabilitatea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mână615, ci de a asuma riscul ca fiind unul colectiv, în paguba sau în profitul tuturor. Capitalismul este și o lume a riscului, nu numai a mașinismului și profitabilității. Atributul fundamental al monedei de hârtie rămâne flexibilitatea sa și posibilitatea infinită de a acoperi în orice moment un număr infinit de tranzacții comerciale, însumate la o valoare infinită. Moneda de hârtie sparge orizonturile economiei și le împinge la valori și limite necunoscute. Din această cauză lumea economică a monedei de hârtie
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]