6,649 matches
-
moment culminant, de bucurie extatică, al revelației interne, când forma viitoarei opere îi strălucește în fantezie cu toată uimitoarea ei noutate, constituie intuiția genială a operei de artă. Nu e greu însă să înțelegem marea diferență dintre acest fel de intuiție și dintre intuiția sensibilă a amatorului. În artist, opera e o anticipație de formă ideală, pe care el o vede sau o intuiește cu ochiul minții, fără ca organele fizice ale simțurilor să intervină în vreun fel. Cu alte cuvinte, contemplația
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
bucurie extatică, al revelației interne, când forma viitoarei opere îi strălucește în fantezie cu toată uimitoarea ei noutate, constituie intuiția genială a operei de artă. Nu e greu însă să înțelegem marea diferență dintre acest fel de intuiție și dintre intuiția sensibilă a amatorului. În artist, opera e o anticipație de formă ideală, pe care el o vede sau o intuiește cu ochiul minții, fără ca organele fizice ale simțurilor să intervină în vreun fel. Cu alte cuvinte, contemplația creatorului e de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
opera e o anticipație de formă ideală, pe care el o vede sau o intuiește cu ochiul minții, fără ca organele fizice ale simțurilor să intervină în vreun fel. Cu alte cuvinte, contemplația creatorului e de alt ordin decât contemplația amatorului. Intuiția sau contemplația amatorului e de ordin sensibil. Intuiția sau contemplația creatorului e de ordin imaginativ, înzestrat cu o sensibilitate excesivă, cu o emotivitate profundă și cu puterea excepțională a fanteziei creatoare, care e distincția lui între muritori, geniul are capacitatea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care el o vede sau o intuiește cu ochiul minții, fără ca organele fizice ale simțurilor să intervină în vreun fel. Cu alte cuvinte, contemplația creatorului e de alt ordin decât contemplația amatorului. Intuiția sau contemplația amatorului e de ordin sensibil. Intuiția sau contemplația creatorului e de ordin imaginativ, înzestrat cu o sensibilitate excesivă, cu o emotivitate profundă și cu puterea excepțională a fanteziei creatoare, care e distincția lui între muritori, geniul are capacitatea originală de a vedea mintal forme noi și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
comună, oricine ar fi în stare să făurească artă. Ce e oare mai comun omenesc decât cuvântul și cu toate acestea, știind să-l vorbim și să-l scriem, câți dintre noi pot alcătui din cuvinte capodopere poetice? Prin urmare, intuiția sensibilă e o însușire comună tuturor muritorilor. Intuiția imaginativă, creatoare de frumos, e de alt ordin psihologic și nu e o însușire comună. Benedetto Croce și toți esteticienii, care caută un factor comun esteticii, fac o regretabilă confuzie când identifică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artă. Ce e oare mai comun omenesc decât cuvântul și cu toate acestea, știind să-l vorbim și să-l scriem, câți dintre noi pot alcătui din cuvinte capodopere poetice? Prin urmare, intuiția sensibilă e o însușire comună tuturor muritorilor. Intuiția imaginativă, creatoare de frumos, e de alt ordin psihologic și nu e o însușire comună. Benedetto Croce și toți esteticienii, care caută un factor comun esteticii, fac o regretabilă confuzie când identifică aceste două feluri de contemplație. Teologia mistică, după cum
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se și numesc „fapte extraordinare”. Încă o dată deci, modul pur spiritual de percepere a formei artistice revelate ne determină să înlăturăm confuzia unui Benedetto Croce, să diferențiem și să așezăm pe un plan superior primul proces al creației artistice față de intuiția sensibilă a amatorului, care e modul comun de percepere. Când avem la dispoziție opera realizată în contururi materiale, nu e nevoie de bizara ipoteză a genialității latente și universale, de vreme ce dispunem de simțuri și de sentimentul frumosului, comun tuturor muritorilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să ne vorbească despre asemenea revelații cu totul personale. De la un mistic contemplativ la cercetătorul ateu, care ține totuși să-i disece experiența subiectivă, e o distanță ca de la vultur la buștean. Nu există nici o punte de înțelegere sau de intuiție, care să înlesnească o interpretare justă, sau măcar aproximativă. În cercetarea fenomenelor psihologice obișnuite, e totuși necesară o afinitate de experiență dacă nu o identitate și cu toate acestea sunt atât de variate interpretările, încât nesiguranța și incoerența lor nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
chemat mai întâi atenția unor savanți teologi apuseni. Astfel, în tratatul său de mistică, englezul A.B. Sharp scria în 1910: „Există fără îndoială asemănări izbitoare între fulgerele de inspirație, prin care se revelează și se definește geniul și între intuiția misterioasă a prezenței divine acordată misticilor”. Tot astfel teologul francez Leonce de Grandmaison, în 1913, rânduia experiența poetică „printre acele stări naturale, profane, în care poți descifra marile linii și recunoaște imaginea și schița stărilor mistice”. Aceeași apropiere o face
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de natură logică, ci de natură mistică. Chiar dacă în momentul al doilea, care urmează inspirației, adică în realizarea operei, intervine inteligența ordonatoare, esența și farmecul poesiei scrise rămâne dincolo de orice analiză critică și nu se poate gusta decât printr-o intuiție înrudită cu cea care a creat-o. Farmecul neanalizabil al unei poezii rezultă din elementul emoțional impregnat în strofele ei în momentul inspirației, care e de altă natură decât inteligența logică. Aparatul critic nu prinde această esență poetică, pe care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
variate și mai insuficiente lămuriri. Căci dacă admitem împreună cu artiștii și cu misticii că inspirația e de origine transcendentă, deschidem prin aceasta un domeniu inaccesibil mijloacelor de investigație ale metodei științifice. Transcendentul se poate experimenta subiectiv, pe calea suprasensibilă a intuiției spirituale, dar acest mod de experiență e prea subtil pentru o metodă împrumutată din domeniul fizicii cu tendința de stereotipizare a celor mai înalte fapte sufletești. Izvorul atâtor explicații fanteziste stă în metoda cu totul inadecvată la obiect, dar nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al „discernământului spiritelor”, ne face să înțelegem că extazul glossolaliei, neimplicând participarea inteligenței, e inferior profeției în care inteligența participă iluminată de har. în mistica creștină se pot deosebi două curente de contemplație: unul extatic, iar celălalt caracterizat printr-o intuiție intelectuală supranaturalizată sau spiritualizată de lumina inspirației dumnezeiești. Psihologul modern, adept al teoriei inconștientului creator, are în vedere numai fenomenele extatice a căror transă o identifică nu numai cu transa extazului artistic, dar chiar cu transele fenomenelor psihiatrice, după cum am
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
chestiune, numește locul lăuntric, în care se descoperă lumina dumnezeiască, eul profund, ceea ce e totuna cu Grund-ul din mistica germană. Acest Grund, acest eu profund, această sine substanțială nu trebuie confundată cu inconștientul psihologiei modeme. Ea e mai degrabă intuiția primordială a sufletului, facultatea prin care el, entitate nemuritoare, ia contact cu Dumnezeu. Același eu profund e locul unde se petrece contemplația estetică. Contemplativul estetic însă nu ia contact direct și nemijlocit cu Dumnezeu. „Dincolo de idei, de imagini, de sentimente
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cunoașterii mistice, dar cu tot realul creat și sub realul creat, indirect cu Dumnezeu”(Henri Bremond: Priere etpoesie, p. 148. ). În contemplația estetică, să nu uitam, contactul cu realitatea profundă, cu rădăcinile luminoase ale lucrurilor se ia prin simțuri, prin intuiția sensibilă. Din acest punct de vedere e încă o deosebire fundamentală între ea și intuiția pur spirituală din contemplația mistică, ce se dispensează total de ajutorul simțurilor. Prin intuiția spirituală, eul profund al misticului ia contact cu Dumnezeu și se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Bremond: Priere etpoesie, p. 148. ). În contemplația estetică, să nu uitam, contactul cu realitatea profundă, cu rădăcinile luminoase ale lucrurilor se ia prin simțuri, prin intuiția sensibilă. Din acest punct de vedere e încă o deosebire fundamentală între ea și intuiția pur spirituală din contemplația mistică, ce se dispensează total de ajutorul simțurilor. Prin intuiția spirituală, eul profund al misticului ia contact cu Dumnezeu și se supranaturalizează, se îndumnezeiește. Prin intuiția sensibilă, același eu profund ia contact cu realul creat, cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
profundă, cu rădăcinile luminoase ale lucrurilor se ia prin simțuri, prin intuiția sensibilă. Din acest punct de vedere e încă o deosebire fundamentală între ea și intuiția pur spirituală din contemplația mistică, ce se dispensează total de ajutorul simțurilor. Prin intuiția spirituală, eul profund al misticului ia contact cu Dumnezeu și se supranaturalizează, se îndumnezeiește. Prin intuiția sensibilă, același eu profund ia contact cu realul creat, cu universalitatea lucrurilor și trăirea acestei universalități e acel sentiment de dezmărginire și de infinit
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de vedere e încă o deosebire fundamentală între ea și intuiția pur spirituală din contemplația mistică, ce se dispensează total de ajutorul simțurilor. Prin intuiția spirituală, eul profund al misticului ia contact cu Dumnezeu și se supranaturalizează, se îndumnezeiește. Prin intuiția sensibilă, același eu profund ia contact cu realul creat, cu universalitatea lucrurilor și trăirea acestei universalități e acel sentiment de dezmărginire și de infinit, pe care îl recunoaște estetica în experiența sublimului. Sentimentul e înalt și luminos, dar vag și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ne ajută să înțelegem deosebirea pe care o simțim dintre sublimul artistic și sublimul religios. În ordinea logică, ea corespunde deosebirii dintre metafizică și teologia revelației. Filosoful însă cugetă universalitatea lucrurilor. Artistul se adâncește în ea prin contactul afectiv al intuiției estetice. Și precum metafizica e schița logică naturală a adevărului revelat, tot așa plăsmuirile artei schițează sublima experiență a contemplației mistice, și preînchipuie în aparențe fermecătoare frumusețea transcendentă a lui Dumnezeu. GENIALITATE Șl SFINȚENIE între genialitate și sfințenie se fac
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca simțul sănătății, ca simțul vieții și ca simțul sfințeniei. Nimeni nu prețuiește sănătatea mai adânc decât în boală; nimeni nu prețuiește viața mai puternic decât în pragul morții și nimeni nu înțelege ce e sfințenia mai just decât în intuiția morală a păcatului. Adam numai din vrăjmașa împotrivire a pământului cu toate făpturile lui și numai din restriștea haotică a decadenței a putut să priceapă frumusețea, desăvârșirea și fericirea raiului din care a fost alungat. Tragica lui experiență se repetă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Afară de Dante, poate nici un alt geniu n-a dat nedesăvârșirii din viața pământească proporții mai uriașe, dar nici o imagine mai sublimă a desăvârșirii posibile. Viziunea artistică a lui Dostoievski e extremistă. El s-a definit singur ca un „realist fantastic” Intuiția lui străbate de-a dreptul la esențial. Iar acest esențial nu se găsește în ceea ce se numește justa măsură a vieții, ci în extremele ei. Viațr mediocră, cenușie, îl interesează pe Cehov, viața de aventură epică pe Gogol, viața de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
într o făptură de sex contrar, e ceva nedesăvârșit, care ispășește astfel o greșeală primordială. Această explicație poetic-filosofică a suferinței, a dramelor și a tragediilor ce se nasc în lume din nepotrivirea sexelor, e dovada uneia dintre cele mai adânci intuiții ale adevărurilor superioare Ce păcat însă că puritatea ideii se întinează groaznic prin concluzia pe care Platon și școala sa o deduc în ce privește practica iubirii. Mitul ceresc al androginului e parcă născocit nu atât pentru a lămuri sensul tragic al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vorbirii și detașarea de ea; 2. este incapabil de a atribui “statusuri mentale” celorlalți (normalul poate anticipa comportamentul celuilalt, interferând cu gândurile, credințele și sentimentele lui). Copilul autist nu are dezvoltată această abilitate; 3. au o lipsă de empatie și intuiție socială care le explică comportamentul. O altă particularitate a inteligenței copiilor cu autism este existența la unii dintre ei a unei memorii de fixare excelentă (ex: pot memora cifre, date, pot reproduce melodii auzite cândva, își pot aminti fapte și
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
comportament paternalist și le lasă elevilor prea puțină autonomie. Profesorul - partener este cel care observă, ascultă, analizează, se informează ori de câte ori are de rezolvat o problemă nou apărută în clasă. De asemenea, reflectează înainte de a acționa și rareori își lasă liberă intuiția. În rezolvarea situațiilor din clasă face apel la propria experiență pe care o aplică inteligent în contexte noi. Elevii se simt atrași de el și îl solicită cu încredere pentru a le rezolva problemele. Aceste concepte reprezintă și variabilele dependente
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
general, ești o persoană agreabilă, poți însă deveni un vulvcan în plină activitate dacă ai impresia că cineva te jignește. Ai farmec, ai unor, ești inteligentă. Ești compatibilă cu: toate florile. Macul - născută în: 6,15,24. Ai o bună intuiție care te ajută să anticipezi anumite situații. Stai destul de prost cu chestiile practice. Partenerul tău trebuie să aibă toate caracteristicile unui făt-frumos. Esști compatibilă cu: trandafirul, papucul -doamnei. Orhideea - născută în:7,16,25. Ai un simț al datoriei dezvoltat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
impetuoasă, tenace, ce nu cunoaște cuvântul “imposibil”. În dragoste, ești imprudentă, deseori inconstantă. Trăsături definitorii: optimismul. Teiul. Oscilezi permanent între curaj și lașitate adevăr și minciună, fidelitate și necredință. Ai idealuri domestice. Trăsături definitorii: filistismul. Frasinul. Dai dovadă de multă intuiție, ceea ce te va ajuta în anticiparea corectă a unor evenimente importante. Nu faci nici o concesie în dauna idealului tău de fericire. Trăsături definitorii: ambiția Mesteacănul. Activă, lipsită de prejudecăți. Ai o înteligență scânteietoare și ești sentimentală, fără a deveni însă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]