5,902 matches
-
însoțit la răsărit de un acoperiș mai jos peste mică încăpere a altarui. Altarul era decroșat și terminat în cinci laturi. Peste pronaos se ridică un turn cu foișor în prelungire, scutit de intemperii de un coif ascuțit, în patru laturi. Foișorul avea două arcade de fiecare latura, fiind dimensionat pentru două clopote mici. Câteva inventare rămase în arhive întregesc imaginea acestei foarte vechi biserici. Astfel la 1860 se poate citi: "„În parohia Nanesciloru la capetulu celu din giosu a satului
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
mm între leațul superior al ramei și podișor. Stupul multietajat se compune din următoarele elemente: ● Fundul este format dintr-o tăblie de scânduri cu grosimea de 20 mm încheiate în falț și montate într-o ramă pe care se așază laturile corpului. Dimensiunile fundului sunt e 550 x 420 x 60 mm. Prin așezarea corpului pe fund se formează în partea din față un urdiniș lung de 380 mm și înalt de 20 mm. Fundul fiind cu 60 mm mai lung
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
iar pe cealaltă o adâncitură de 5 mm. Prin așezarea podișorului pe corp cu adâncitura deasupra ramelor se formează un spațiu gol de 13 mm în care se pot introduce plăci de zahăr sau turte de hrană. Pe una din laturi rama podișorului are un mic urdiniș prin care se elimină iarna vaporii de apă. ● Podișorul separator are o construcție asemănătoare cu podișorul propriu-zis, deosebirea constând în faptul că tăblia are grosimea de 10 mm și în centru are o fereastră
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
iarna vaporii de apă. ● Podișorul separator are o construcție asemănătoare cu podișorul propriu-zis, deosebirea constând în faptul că tăblia are grosimea de 10 mm și în centru are o fereastră dreptunghiulară acoperită cu plasă de sârmă. Rama are pe trei laturi câte două urdinișe pe o parte și pe alta acoperite cu câte o bucățică de lemn în formă de pană. Acest podișor se folosește în cazul adăpostirii în același stup a două familii de albine sau a unei familii de
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
unei familii ajutătoare. ● Rama de ventilație asigură în timpul transportului o aerisire suficientă pentru familia de albine și în același timp nu permite ieșirea albinelor din stup. Pentru aceasta pe un cadru de lemn este fixată țesătura din sârmă zincată. Pe laturile longitudinale sunt montate două șipci de lemn cu secțiunea de 50 x 35 cm ale căror capete au câte o tăietură de 20 mm în care se fixează capacul. Între capac și cadrul pe care este fixată țesătura de sârmă
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
și din planurile arhitectului Ședejhar Mehmed Ağa pentru Moscheea Albastră. Diferența de nivel dintre piață și platforma moscheei este mare așa că trebuie urcate un număr apreciabil de trepte ale unei scări largi asemănătoare cu un trunchi de piramidă cu trei laturi. În centrul curții interioare tronează tradiționala fântâna a abluțiunilor rituale, a purificării (sadirvan). Are un plan hexagonal și este atât de cochetă încât reprezintă una dintre cele mai reușite piese ale arhitecturii turce. Adevărata spălare rituală se face, însă, la
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
atât de iubita faianță albăstruie de Iznik. Planul interior se desfășoară pe un careu cu latura de 41 metri, cu patru pilaștri masivi în partea centrală, pilaștri care susțin impresionanta cupolă centrală, sprijinită pe arcurile unor mari semi-cupole laterale. Pe laturi și mai retrase față de spațiul central, se întind șiruri de coloane fine, unite și ele prin arcuri variate ca stil. Cupola are un diametru de 17,5 metri și o înălțime de 36 de metri de la paviment. Spațiul sălii de
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
fi cuprins dintr-o singură privire. Centrul cupolei se înalță la 55,60 metri (echivalentul unui bloc modern cu 15 etaje), având un diametru la bază de 31,36 metri (echivalentul unui bloc modern cu 9 etaje, așezat de-a latul). Cupola parcă plutește pe cele 40 de ferestre care o înconjoară la bază. Ea pare a pluti, a se înălța, purtată de lumina ferestrelor ce-i înconjoară baza. Spațiile de la parter erau rezervate bărbaților, iar cele de la galeriile etajului erau
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
un pronaos de formă dreptunghiulară (spre apus) și coborârea în cavou semipoligonală, un naos torund surmontat de o cupolă rotundă și un altar cu o absidă de formă semicirculară spre răsărit. Clădirea are perimetrul circumscris în plan unui dreptunghi cu laturile de 21,80 x 11,20 m. Acoperișul bisericii este de formă bizantină, cu o învelitoare din tablă zincată. Edificiul are înălțimea până la coronament de 6,45 m și până la coamă de 8,80 m, iar cota superioară a cupolei
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
alta mai scurtă pe altar, dintr-o turlă deasupra naosului și două mici turnulețe deasupra absidelor laterale. Deasupra naosului se află o turlă octogonală, sprijinită pe două baze stelate. Ea are patru ferestre în cele patru puncte cardinale, pe celelalte laturi fiind sprijinită de mici contraforturi. Deasupra ferestrelor, turla este înconjurată de ocnițe mici. Acoperișul ei are o formă piramidală, cu rupere în pantă. În interior, bolta pronaosului are formă de calotă ușor turtită, fiind așezată pe patru arcuri lipite de
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
7038, luna ianuarie] 15”". Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău a fost construită după planul mai vechi al Bisericii Sf. Ilie din Sfântu Ilie. Biserica lui Ștefan cel Mare are plan triconc, cu abside poligonale în exterior (cele laterale au cinci laturi și cea a altarului șapte laturi) și o turlă pe naos. Edificiul are următoarele dimensiuni: 21,50 m - lungime interioară, 24,20 m - lungime exterioară, 8,40 m - lățime (în dreptul absidelor, 12,00 m) și 21,50 m - înălțimea până la
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
Gheorghe din Hârlău a fost construită după planul mai vechi al Bisericii Sf. Ilie din Sfântu Ilie. Biserica lui Ștefan cel Mare are plan triconc, cu abside poligonale în exterior (cele laterale au cinci laturi și cea a altarului șapte laturi) și o turlă pe naos. Edificiul are următoarele dimensiuni: 21,50 m - lungime interioară, 24,20 m - lungime exterioară, 8,40 m - lățime (în dreptul absidelor, 12,00 m) și 21,50 m - înălțimea până la calota cupolei. Biserica are cinci contraforturi
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
cu chenare în arc frânt și având rozete și două colonete). Deasupra naosului se află o turlă octogonală din cărămidă aparentă sprijinită pe două baze stelate suprapuse. Turla are patru ferestre dreptunghiulare dispuse în cele patru puncte cardinale, pe celelalte laturi aflându-se contraforți mici, în trepte. Pe cele două baze care susțin turla, dar și pe turlă (sub ferestre și deasupra lor) se află ocnițe. Catapeteasma datează din anul 1791, din timpul restaurărilor efectuate de spătarul Mihail Racoviță. Biserica Sf.
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
acoperire și a adoptat forme sculpturale deosebite ca formă și conținut. Biserica face parte dintr-o categorie planimetrică mai deosebită, având un plan în formă de „corabie”, adică o navă dreptunghiulară, în partea răsăriteană o absidă poligonală, decroșată, în cinci laturi, iar în partea apuseană pronaosul, încheiat în trei laturi, nedecroșat, pe latura sudică având amplasată intrarea principală. Biserica are o infrastructură din lespezi masive de piatră naturală, peste care s-au așezat bârne masive din lemn de stejar, ce formează
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
și conținut. Biserica face parte dintr-o categorie planimetrică mai deosebită, având un plan în formă de „corabie”, adică o navă dreptunghiulară, în partea răsăriteană o absidă poligonală, decroșată, în cinci laturi, iar în partea apuseană pronaosul, încheiat în trei laturi, nedecroșat, pe latura sudică având amplasată intrarea principală. Biserica are o infrastructură din lespezi masive de piatră naturală, peste care s-au așezat bârne masive din lemn de stejar, ce formează talpa. Peste acestea s-au ridicat pereții, confecționați din
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
prea mari pentru o singură mână. Spada cu două tăișuri era arma principală a cavalerului feudal. Ceremonialul medieval ce avea loc la primirea cuiva în rândul cavalerilor se numea "acoladă" și consta dintr-o îmbrățișare și o lovitură ușoară cu latul spadei, dată de învestitor celui învestit. Seniorul îi înmâna personal cavalerului spada la învestitură, ea devenind astfel personificată. Importanța spadei era așa de mare în evul mediu, încât este uneori personaj principal în cântecele trubadurilor și menestrelilor, atribuindu-i-se
Spadă () [Corola-website/Science/316468_a_317797]
-
are o lungime de 54 km și se suprapune pe anumite secțiuni primului. Începe la Dunăre, urmează valea Carasu și se termină la Palazu Mare, în vestul Constanței. Având o înălțime de aproximativ 3,5 m, prezintă șanțuri pe ambele laturi și 63 de fortificații: 35 mari numite "castra" și 28 mici numite "castella", având între ele o distanță de aproximativ 1 km. Construit în timpul lui Ioan Tzimiskes, a fost distrus de populațiile migratoare, fiind reconstruit mai târziu. Ultimul construit, "Zidul
Valul lui Traian () [Corola-website/Science/316469_a_317798]
-
în relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de lemn. Trecerea spre altarul îngust, terminat în cinci laturi, se face prin trei uși. Altarul este acoperit de o boltă propie și în întregime pictat. Se pot găsi asemănări cu pictura interioară din biserica de lemn din cătunul vecin Sânculești, databilă 1864.
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
în relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de lemn. Trecerea spre altarul îngust, terminat în cinci laturi, se face prin trei uși. Și altarul este acoperit de o boltă propie. Altarul a fost în întregime pictat, odată cu tabloul ctitorilor din tindă, probabil în 1864. Se pot găsi asemănări cu pictura interioară din biserica de lemn din cătunul
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
Se pot folosi simultan mai multe tipuri de elemente de discretizare, caz în care rețeaua este "hibridă". În timpul calculului rutina de rezolvare a sistemului de ecuații generat trebuie să știe care sunt celulele adiacente fiecărei celule, respectiv care dintre noduri, laturi și fețe sunt comune la două sau la mai multe celule. Aceste informații sunt stocate în matricea de conexiuni. Dacă nodurile rețelei sunt dispuse regulat, informațiile din matricea de conexiuni pot fi generate în timp real printr-un algoritm, iar
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
Are hramul „Sfântul Nicolae” și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Satul Basarabasa este atestat documentar în anul 1439. Tipul de plan al bisericii, cu hramul „Sf. Nicolae”, este cel dreptunghiular, cu absida în prelungirea navei, poligonală, cu trei laturi. Bârnele masive, din stejar, sunt iscusit îmbinate în coadă de rândunică, teșiturile capetelor fiind marcate, iar perechile de console, adevărate aripi, tratate prin crestături multe și mărunte ce se opresc într-un lob. O pleiadă de cruci, cu brațele în
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
secolul XVII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Brădățel, aparține, planimetric, secolului al XVII-lea. Pereții săi de stejar înscriu un dreptunghi cu capetele nedecroșate, poligonale cu trei laturi. În partea apuseană, deasupra pronaosului spațios, se înalță o clopotniță zveltă, cu un foișor deschis și coif de factură barocă, învelit în tablă. Corpul turnului, dimpreună cu pantele line ale acoperișului, au fost îmbrăcate în șiță; cu prilejul reînnoirii acesteia
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
a fost ridicată, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, și biserica din Brâznic, sat situat la sud de Mureș; lăcașul, închinat „Cuvioasei Parascheva”, figurează pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-A-03271). Prin absida-i nedecroșată, poligonală cu trei laturi, și nava de dimensiuni modeste, se înscrie, tipologic, în categoria edificiilor ecleziastice de plan dreptunghiular. Clopotnița poziționată pe axul acoperișului, și-a făcut apariția abia în secolul al XIX-lea, prilej cu care s-a procedat și la o alungire
Biserica de lemn din Brâznic () [Corola-website/Science/316917_a_318246]
-
a fost înnoită, o etapă desfășurându-se la mijlocul secolului al XVIII-lea, iar alta la 1835, când s-a renunțat și la cadrele originale ale intrărilor. Forma actuală a pereților este dreptunghiulară, cu absida în continuarea navei, poligonală, cu 5 laturi. Pereții lungi au fost amplificați spre vest, dar este posibil ca laturile poligonului să fi fost sporite de la 3 la 5, ca urmare a lărgirii acestora. Capetele bârnelor de sus, lucrate în formă de console, sunt alungite pentru a oferi
Biserica de lemn din Gothatea () [Corola-website/Science/316915_a_318244]
-
iar alta la 1835, când s-a renunțat și la cadrele originale ale intrărilor. Forma actuală a pereților este dreptunghiulară, cu absida în continuarea navei, poligonală, cu 5 laturi. Pereții lungi au fost amplificați spre vest, dar este posibil ca laturile poligonului să fi fost sporite de la 3 la 5, ca urmare a lărgirii acestora. Capetele bârnelor de sus, lucrate în formă de console, sunt alungite pentru a oferi reazem streașinii largi a acoperișului. Clopotniței cu foișor, în console, i se
Biserica de lemn din Gothatea () [Corola-website/Science/316915_a_318244]