5,763 matches
-
este găsită aproape fără viață de către cumnatul ei, Kazimir, care o readuce în casa sorei sale. Aici își reface sănătatea, dar, o dată revenită în apartamentul ei, continuă stilul de viață auster. În 1893 este absolventă a cursurilor superioare "magna cum laude" și devine licențiată în fizică. Dar situația financiară precară își spune din nou cuvântul și Maria este nevoită să se întoarcă în Polonia. Aici, grație demersurilor prietenei sale, Jadwiga Sikorska, Marie primește un ajutor neașteptat: o bursă din partea guvernului Poloniei
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
Română", sub pseudonimul Mihai Tonca, "Preocupările filosofice ale geometrului Poincare"; ulterior va fi cooptat ca redactor la respectiva revistă. În octombrie susține examenul de licență la Facultatea de Litere și Filosofie din București cu teza "Istoria argumentului ontologic" (magna cum laude; certificat nr. 152, din 11 decembrie 1912), după care este numit profesor la Liceul "Matei Basarab" din București. În septembrie 1913 se logodește la Iași, cu Elena-Margareta Fotino. Cu recomandarea lui Constantin Rădulescu-Motru primește un ajutor din partea Fundațiunei Universitare "Carol
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
Eminescu și poeziile sale"(1889), Titu Maiorescu accentuează trăsăturile introvertite ale lui Eminescu, care de altfel erau dominante. Maiorescu a promovat imaginea unui visător rupt de realitate, care nu suferea din cauza condițiilor materiale în care trăia, indiferent la ironiile și laudele semenilor, caracteristica lui principală fiind „seninătatea abstractă”. În realitate, așa cum se poate constata din poeziile sau scrisorile sale, și așa cum își amintește Caragiale, Eminescu era de multe ori sub influența unor impulsuri inconștiente nestăpânite. Viața lui Eminescu a fost o
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”. După studii elementare și gimnaziale în Botoșani, a urmat Liceul Național din Iași în 1888. A absolvit Universitatea din Iași într-un singur an cu diploma ""magna cum laude"", apoi a continuat studiile universitare la Paris, Berlin și Leipzig, obținând doctoratul (1893) la numai 23 de ani. A fost cofondator al partidului Partidul Naționalist-Democrat în 1910, membru al Parlamentului, președinte al Camerei Deputaților și al Senatului, ministru, și, pentru
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
reorganizarea Universității Franz Joseph, reușind să înlocuiască predarea în limba maghiară cu cea în limba română, unde i-a întâlnit pe cărturarii Vasile Pârvan și Vasile Bogrea (care l-au primit cu apelativul „geniul nostru protector”), și a publicat o laudă la adresa poetului tradiționalist Lucian Blaga. A ținut corespondența cu intelectualii din toate regiunile, și este românul căruia i s-au trimis cele mai multe scrisori în istoria Poștei Române În timpul unei călătorii în jurul României, a mai scris 30 de cărți, printre care
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
și colecția sa Ministerului Educației, pentru a servi ca beneficiu cultural și universitar studenților. A mai primit un doctorat "honoris causa" de la Universitatea din Lyon, după care a urmat o încercare de reconciliere cu Tudor Arghezi, căruia i-a adresat laude publice. Au lucrat împreună la ziarul "Cuget Românesc", dar tot nu s-au înțeles, deoarece Iorga începuse să critice modernismul literar și „criza spirituală a lumii”. Printre lucrările sale publicate în acel an se numără "Formes byzantines et réalités balcaniques
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
a lăsat urme în activitatea sa jurnalistică (deși nu recurgea la glume rasiale). În 1901, când l-a blocat pe lingvistul evreu Lazăr Șăineanu în a obține un post de profesor, Iorga a scris că evreii aveau o „pasiune pentru laude mărețe și câștiguri multiple”; trei ani mai târziu, în "Sămănătorul", a afirmat că Iașiul era ”poluat” de o comunitate de „afaceriști păgâni și ostili”. A mai exprimat păreri similare în jurnalele de călătorie, văzând ca de înțeles pogrom-urile împotriva
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
15 iunie și 15 decembrie apar alte șapte numere ale "Literatorului", iar această nouă serie a revistei continuă până în februarie 1895, avându-l prim redactor, iar mai târziu director adjunct pe Cincinat Pavelescu, despre care Macedonski are cuvinte de mare laudă. Publică articolul "Poezia viitorului", la 15 iulie 1892, manifest simbolist, propunând exemplul lui Baudelaire, Mallarmé, al unui Maeterlinck, Péladan și Moréas, explicând ce e simbolul, dar se oprește la varietatea lui instrumentalistă. Caragiale ridiculizează articolul în "Moftul român". Perioada 1892
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
unora ca Alexandr Soljenițîn, Varlam Șalamov, Evghenia Ghinzburg, au devenit au simbol al sfidării în societatea sovietică. Scrierile, în mod special cele ale lui Soljenițîn, învinovățeau dur poporul sovietic pentru toleranța și apatia față de Gulag și în același timp aduceau laude curajului și hotărârii celor care fuseseră încarcerați. Vezi de asemenea samizdat, disident, drepturile omului, Acordurile de la Helsinki. Un alt fenomen cultural în URSS legat de Gulag a fost migrarea forțată a numeroși artiști în Siberia. Mulți oameni care au lucrat
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
listele de bestselleruri din 74 țări, vânzându-se, până acum, în 35 de milioane de exemplare. Alchimistul i-a adus autorului în 2008 un record Guiness pentru cea mai tradusă carte (67 de limbi). Pentru Alchimistul autorul a primit numeroase laude de la diferite personalități, de la Kenzaburo Oe, laureat al Premiului Nobel, până la Madonna, care o numără printre cărțile preferate. Romanul acesta a inspirat multe alte proiecte: un musical din Japonia, piese de teatru din Franța, Belgia, SUA, Turcia, Italia, Elveția. Este
Paulo Coelho () [Corola-website/Science/298308_a_299637]
-
scris și predicile sale preafrumoase asupra Psalmilor. Minunile au rămas totuși oriunde semnele cele mai vădite care au arătat sfințenia și puterea cerească cu care îl înzestrase Dumnezeu s-au împlinit. Să enumerăm pe scurt câteva: Niște broaște gălăgioase împiedicau laudele lui Dumnezeu. Anton le-a poruncit să tacă. Și nu s-au mai auzit niciodată. A făcut să înceteze ploile care distrugeau semănăturile. Credincioșii și confrații lui l-au văzut în mai multe locuri deodată. A înviat un copil sufocat
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
îngrozitoarea și devastatoarea luptă în care suntem angajați astăzi. Chiar și doar aceasta îl va plasa într-o poziție bună, cel puțin în ceea ce privește judecata istoriei. Deși unii susținători ai lui Chamberlain au considerat că discursul lui Churchill a fost o laudă prea reținută a răposatului fost prim-ministru, Churchill a adăugat în privat: „Ce o să mă fac fără bietul Neville? Mă bazam pe el să aibă grijă pentru mine de frontul din țară”. Printre alții care și-au adus omagiul lui
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
și strategia sa pentru eliminarea tuturor armelor nucleare până în anul 2000, (denumită "Propunerea din ianuarie"). El a inițiat și procesul retragerii trupelor sovietice din Afganistan și Mongolia pe 28 iulie. Totuși, mulți observatori precum Jack F. Matlock Jr., (în ciuda tuturor laudelor aduse lui Gorbaciov), l-au criticat pe președintele sovietic pentru întârzierea prea mare cu care a luat hotărârea retragerii din războiul afgan, considerând această întârziere ca pe un exemplu al "gândirii vechi", care l-ar fi caracterizat pe liderul de la
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
care au fost invalidate de militari. Aung Sân Suu Kyi, al cărei partid de opoziție a câștigat 83% din locurile în parlament la alegerile naționale din 1990, dar care a fost împiedicată de militari să devină prim ministru, a obținut laudă internațională că activistă pentru întoarcerea la guvernarea democratică a Myanmarului. Ea a obținut Premiul Nobel pentru pace în 1991. Ea a fost pusă frecvent sub arest la domiciliu, cu toate acestea în ultimii ani regimul a dorit să înceapă negocieri
Birmania () [Corola-website/Science/298195_a_299524]
-
păreri și cugetări cu privire la moravuri și purtări" al lui Mavrocordat recomandă renunțarea la familie, femei și la prieteni, până la „lepădarea de sine”; unde primul prețuise fala și luxul și avusese o activitate ctitoricească remarcabilă, al doilea scrie că „prea multă laudă e urmată de pieire”, iar fala deșartă, hainele, podoabele, caii și clădirile „să lipsească”; dacă cronica lui Radu Greceanu avea ca leit-motiv preumblările domnului între numeroasele sale moșii, Nicolae Mavrocordat îi recomandă fiului său Constantin Mavrcordat plimbări și vânători puține
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
și Victor. Studiază la Liceul Sfântul Sava din București, după absolvirea căruia își continuă studiile în Franța, unde absolvă Facultatea de Drept a Universității din Paris (1875-1879), la care obține și titlul de "Doctor în Drept" cu mențiunea "„magna cum laude”" (1881), cu teza "„De la condition de l'enfant naturel dans la legislation romaine”". Întors în țară a ales să devină avocat, înscriindu-se în baroul de Ilfov. În anul 1883 și-a început cariera politică în cadrul Partidului Național Liberal, fiind
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
obținut licența în drept cu lucrarea "„De la condition de l'enfant naturel dans la législation romaine”". În luna mai 1881 a susținut examenul de doctor în drept cu teza "„De la recherche de la filiation naturelle”", obținând titlul cu mențiunea „"magna cum laude”". "Take Ionescu, fiul unui negustor și om de afaceri ploieștean, făcuse școala secundară la București, așa încât, față de boierii din generația sa, el poate fi considerat ca un produs al organizației noastre școlare, în ce este bun: inițierea în rosturile țării
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Urmând pildă svânta și râvna ce au pohtit la rădicarea den temelie a acestei biseici domnești, dăm știre tuturor locuitorilor pământului românesc că den curgerea vremii șanț ani 650 preste zidirea ei. Iar noi cei vremelnici trăitori am scris spre laudă și pomenirea acelor vremi în târgul Șiretului, leatul 7517, lona iunie în 10 zile, supt oblăduirea Înalt Prea Sfințitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, pr. fiind Hapenciuc Ioan. 2009"". Biserică este construită din piatră brută de carieră, la fațade folosindu
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
Alesule din ceata arhiereilor, Mare Mucenic Haralambie, care porți nume întocmai cu harul dat de atotputernicul Dumnezeu, a fi luminător de bucurie, luminează-ne cugetul... curăță inima, întărește-ne voința în a face bine și primește de la noi cântări și laude sfinte și ne ajută în necazuri, în boli și suferințe”. (Acatist, Condac 1 și 13). Sfânta Liturghie se slujește aici cu un cor liturgic înființat prin osârdia fostului preot paroh, Gheorghe Dimulescu, care a păstorit comunitatea credincioșilor din zonă, timp
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
Isidor. Însă rezistența Paleologilor se apropia de sfârșit. În Constantinopol, foametea făcea ravagii și, la 3 februarie 1347, apropiindu-se de Poarta de Aur a orașului, Ioan VI Cantacuzino a găsit-o deschisă. Dând dovadă de o fermitate demnă de laudă, împăratul a oprit de la jafuri oștirea sa victorioasă și a decretat amnistierea tuturor celor care fuseseră împotriva lui. La 13 mai, în biserica Vlacherne, a avutloc încoronarea oficială. Ioan VI a promis că va renunța la diademă, după un termen
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
trebuie să le îndeplinească discursul pentru a „trece” la celălalt:„Cuvântul, când iese din inimi, în inimi se-a;ează, când iese din limbă, dincolo de urechi nu viiază.” Alături de darul rostirii, de capacitatea de a seduce prin vorbe meșteșugite, al-Ğahiz laudă și tăcerea. Nu numai al-Ğahiz și beduinii laudă tăcerea. Asceții, oamenii pioși spun vorbe înțelepte despre reținere în general și despre tăcere în particular. Al-Ğahiz furnizează o serie de proverbe și vorbe înțelepte în legătură cu tăcerea (care este „de aur” și
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
îi cotropeau, el îi ataca pe alți poeți.” Găsim și în „Cartea Animalelor” elogiul altor neamuri, mai ales al grecilor și indienilor, în legătură cu științele și scrierile lor, traduse și folosite de alte neamuri. Dar elogiul are ca punct central tot lauda poeziei arabe intraductibile: S-au tradus cărțile indienilor, aforismele grecilor, s-au adaptat cărțile din literatura persană. Unele dintre acestea au câștigat în frumusețe, altele nu au pierdut nimic. Dacă s-ar traduce însă vorbele înțelepților arabi, această sursă de
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
echipă, alături de Claudiu Keșeru, colegul său din atac. A marcat la debut din penalty în minutul 44 al partidei câștigate de Steaua cu 4-0 în fața Concordiei Chiajna. Încă din cursul toamnei a devenit vedeta echipei, tehnica sa aducându-i numeroase laude. Ionuț Badea l-a numit „magician”, iar la sfârșitul turului era cel mai bun pasator al Ligii I. Sânmărtean a ieșit în evidență însă și prin unele gesturi mai puțin sportive față de colegii și antrenorul său, refuzând să dea mâna
Lucian Sânmărtean () [Corola-website/Science/317757_a_319086]
-
Blue, în 2003 pentru a se elibera de presiunea caselor de discuri și așteptările lor. De atunci a lansat albumele blues "Blue Street (Five Guitars)" (un album instrumental jazz-blues) și "The Blue Jukebox" (un alt album jazz-blues care a adus laude din partea criticilor). A lucrat și cu David Knopfler pe două albume: "Wishbones" (2001) și "Ship of Dreams" (2004). a lansat ultima sa colecție, "Blue Guitars", în 2005. Conținând 11 CD-uri și un DVD ("Dancing Down the Stony Road"), albumul
Chris Rea () [Corola-website/Science/318010_a_319339]
-
caldă, cu sofisticare pe masura carismei și convingerii sale”". Lhasa aduce o nouă notă personală acestui album, desenându-și singură coperta CD-ului. "The Living Road" apare în noiembrie 2003. Îi aduce Lhasei încă o dată recunoașterea generală. Concertele sale atrag laude unanime "„fiind recunoscută că un conațional”" peste tot pe unde merge prin lume. Albumul urca pe locul trei în topul celor mai bune albume de "world music" al anilor 2000, realizat de ziarul Times, după "The Radio Tisdas Sessions" al
Lhasa de Sela () [Corola-website/Science/318038_a_319367]