5,718 matches
-
fie: n-am dat măcar de un anticomunist, antisovietic-rus, care să nu fie rus-rus, rus-șovin; rus-expansionist... A suferit Rusul, de i-a ieșit prin urechi, suferă și azi, ca Hristos - dar cum vine vorba de Rossia; de lățirea Imperiului, de „liberarea” altor țări - ca pământ, ca popoare - atunci ultimul Ivan, colhoznic ori muncitor, ori băgător de seamă, ori soldat semianalfabet - ori, mai grav: deținut politic, adică victimă a regimului, gândește... până la Elba, vede cum vedea Stalin... - Cred că exagerezi... - Deie Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
acolo stai de vorbă cu pretorul, cu prefectul... Maică-ta nu-l putea deloc suferi - și i-o spunea de la obraz. Dar el dacă n-avea obraz... În ’40 s-a refugiat printre primii, am aflat că, În ’41, după liberare, printre primii s-a Întors - c-așa-i jandarmul: mereu la datorie... În ’43, când mi-au dat drumul din lagăr, de la Slobozia, deși am fost imediat reintegrat În Învățământ, trebuia să mă prezint, săptămânal, la post, la Vatici, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de ce - păi nu suntem noi, toți Basarabenii, oamenii Rușilor? Comuniști din convingere? Ne-patrioți români? Cum altfel! noi, agenți ai Rușilor! Îți place? Nu. Nu-mi place. Din nefericire - sau din fericire - tata a murit În ’67. N-a apucat... liberarea României, deci a fost scutit de Încă un prilej de suspiciune. Din nefericire, România nu s-a liberat (nu este vorba de reflexivul: s-a, pe sine, se - ci de... impersonal). Dar Românii nu au nevoie ca România să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
opinia publică este în contra dotațiunii și astfel nemulțumirile se înmulțesc văzând cu ochii. în ziua de 11 iunie, advocații și oameni politici cari au luat apărarea studenților pentru că au huiduit pe Ion Brătianu pe Piața Teatrului vin să le anunțe liberarea pe cauțiune. Aceșt studenți sunt: Vasile Cârlova, I. Iancovescu, G. Florian, Chirculescu, C. Ioanide, C. Rădulescu și autorul acestor rânduri. Mai era și d-l Costa-Foru, redactor la România. anul 1884 247 9 iunie 1884, p. 514. Banchetul, care a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
înapoierea regimentului, Lică, deși era neliniștit, se dusese la sediu și ceruse reangajarea provizorie. Frica îl trimetea în chiar vizuina lupului, dar și prudența. Acolo, în preajma pericolului, se putea ocroti mai bine. In dezordinea fericită a reîntoarcerii, când se făceau liberări, se dau concedii și se simțeau viduri mari, cererea lui fusese binevenită. Pe camarazi Lică îi evita. Amintirile lor proaspete de eroism îl supărau. Conversațiile care nu aveau alt subiect îl puteau atrage în cursa unor detalii asupra propriei lui
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
până luni dimineață și nu fac nici un planton să știi și rămânem prieteni." Am savurat armata în cele câteva ore, vreo patruzeci și opt, în care m-am plimbat desfăcut la bocanci și cu centura pe umeri, în așteptarea marii liberări. Și nu am cuvinte să-ți spun cum a fost când am predat uniforma și am ieșit pe poarta unității. Cred că se asemăna cu senzația de libertate pe care o ai când divorțezi de o nevastă care ți-a
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
să-mi odihnesc trupul. Îți spun sincer, mătușă Maghiță, că mie îmi place bucata aceea de imaș a matale de lângă cimitir. Vrei să mi-l vinzi? - Ai bani ca să-l cumperi? Că zici că vii din prizonierat... - Am, că la liberare rușii ne-au dat ceva bani românești pentru cât am muncit în lagăr, aproape doisprezece ani. - Apoi, omule, eu nu-l mai folosesc, fiindcă nu mai am vite de păscut. Ne-om înțelege și ți-l vând. Cu acte în
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
linie. Câteva date ale anului erau însemnate în mod special, fără să-și deconspire în vreun fel semnificația. Acest ritual cazon, al numărării cu înfrigurare a zilelor, se încheia pe data de 18 septembrie, în dreptul căreia fusese scris cu majuscule: LIBERARE. Încadrat de pereții casetei următoare și prins într-o piuneză, te privea blajin și parcă surprins gornistul. Uniforma era sărăcăcioasă, dar îngrijită și-i venea bine. Purta ghete, moletiere bine înfășurate peste gambe, pantaloni de pufoaică, tunică petrecută cu centură
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cu badea Vasile. Badea Vasile primul este din comuna Bogdănița - Vaslui. Badea Vasile al doilea este dintr-o comună ceva mai Îndepărtată, nu mai rețin, precis, de unde anume. Se știu de pe timpul când au făcut, ambii, armata, În Bârlad. De la liberare s-au Întâlnit rar. Cu totul Întâmplător. Ca acum, de pildă, când, Badea Vasile primul a venit În stație mai de dinainte. Sta pe o băncușoară. Cu totul cufundat În gânduri. A sosit și celălalt bade Vasile. Da’ce faci
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
protejezi singur. Dacă ești corect, imparțial, nu-ți vei atrage ura lor, deci nu va exista dorință de răzbunare. Nu, nu-mi este frică de ei și sper că nici lor nu le este frică de mine, pentru că pregatirea pentru liberarea condiționată (obiectivul nostru major) nu se poate baza pe sentimentul de frică. Căleașca. Schimbul de obiecte între deținuți este un fenomen de nedorit, dar real și aproape imposibil de eradicat. Important este să-l ții sub control. Îi încurajăm să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
mai rezistat la aluzii. A dat cu pumnii în geamuri. Țăndări, mâinile lui bandajate. Miere: „știu ce înseamnă fapta asta, că-mi tai toate avantajele. Știu că ce încredere să mai aveți, dacă îmi pierd cumpătul ușor pe pușcărie, la liberare înseamnă că o să-mi pierd cumpătul.“ Meseviștii le-au furat cablul și microfonul unor baptiști veniți cu propăvăduirea. A urmat o leapșa, cam așa: „Bă scoateți dracu alea, că ne facem de râs.“ „Nu știu, dom comandant, eu am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
mai zgomotoasă. Aerul era nemișcat și ușor, fără suflul sărat și greu pe care îl aducea atunci vântul călduț de toamnă. Rumoarea orașului răzbătea totuși, mereu, până la picioarele teraselor, cu un zgomot ca de valuri. Dar această noapte era a liberării și nu a revoltei. În depărtare, ceva negru și împurpurat indica așezarea bulevardelor și a piețelor iluminate. În noaptea acum liberă, dorința nu mai întâmpina piedici și chiar vuietul ei era acela care ajungea până la Rieux. Dinspre portul întunecat, urcau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
fraudă, doar neglijența în serviciu a magazionerului, Dominic a fost ridicat și condamnat la ani grei de pușcărie. Timotei primise mai multe mesaje prin care era avertizat că el va fi primul pe care se va răzbuna Tănase, în momentul liberării. Lângă Dominic, Gasperină Brandraburlea, valutistul, agita un steag tricolor, cu stema decupată. Pancovici avea și cu Gasperină un diferend. Îi făcuse, în vară, un dosar pentru evaziune fiscală și Gasperină era acum în discuții cu miliția economică. Stăruise colonelul Goncea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
fapta asupra ta ? - Îți produci mai mult rău. - Tot la penitenciar te întorci. - Dacă ești băiat ascultător, o să te ajutăm. - Îți vom face mai ușoară viața în pușcărie. - Vei avea pachete și vorbitor când dorești. - Vom interveni pe lângă comisia de liberări condiționate să te aibă în atenție... Mai ales locotenentul major Silveșteanu insista. Se dădea de ceasul morții să-l convingă. Nu mai știa cum să-i intre în voie. Avea și motiv. Și nu unul oarecare, ci unul cât se
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
afirmată, în acest sens, nevoia transcenderii sociale a idealului autonomist — și „burghez” — al artei pentru artă: „arta trebuie să mai fie și o artă-steag”. Contimporanul va publica în nr. 61 un credo al aceluiași Panait Istrati: „Între frumusețile artistice și liberarea omului (articol scris pentru La révue des autodidactes, care trebuia să apară la Toulouse...)“, din care se reține ideea că „frumusețea artistică singură nu însemnează nimic în epoca noastră” (la rîndul său, Marcel Iancu clama: „frumosul în artă e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
se-ntoarce. Câteva replici pe ici ,pe colo. Dansezi? Mă întreabă, dar nu așteaptă răspuns, deși vede că sunt ceva cam încurcată. E o melodie lentă și mă ia în brațe, imobilizându-mă și susținându-mă. E o senzație de liberare. Și dansul e frumușel. Ești liberă. Ce? Numai să nu spui nimic. Și dansul devine și mai plăcut. Cum ii cunoșteam pe proprietari, le cer voie să înnoptez la ei. Însă deja vorbise el cu ei, era totul pregătit. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
el, în genunchi și, cămășuța i se ridica ritmic pe piept, odată cu răsuflarea. ...Și, iarna a trecut... și Nică a crescut mare devenind un cerb semeț. A trecut și primăvara... a venit vara.. A venit vremea și pentru Nică... vremea liberării. Desparțirea a fos grea... - Băiete!... exclamă Anton oftând cu cerbul de gât; continuând în gând... „Croiește-ți de-acum, singur soarta!“. Iar lacrimile i se opriră în gât și altceva nu mai adăugă, de parcă tot ce voise să spună s-
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ori pe aceleași alei noroioase până când Întâlniră câțiva soldați care stăteau la căldură lângă o asfaltieră. Zare, care Încerca să pară vesel și fără griji, le strigă de departe: — Hai Libi! - ceea ce Însemna că le dorește acelora, cum să spune, liberare ușoară. Unul dintre soldați Îi făcu semn cu două degete În fața buzelor și Zare se apropie de ei și le Întinse un pachet de țigări Snagov nedesfăcut. Vorbi ceva cu ei și apoi se hotărî să le lase și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pentru noi » erau cuvintele lui Iuliu Maniu, care dădea glas și speranță împotriva jugului străin sub care mai gemeau încă românii.În acest scop, la Viena, la Arad și Cernăuți se înființau co nsil ii naționale care aveau să grăbească liberarea și descătușarea provinciilor cotropite. De la 18 septembrie la 12 octombrie 1918 Ardealul își adună puterile și prin comitetul național își spune cuvântul. « Comitetul executiv al partidului național r omân din Ardeal și Ungaria, ca organ politic al națiunii române din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
o scos, fă, că alholiștii au Dumniezău' lor. Dacă beau îmi e mai bine", o aprobă solistul de la "Vama Veche". Dialogul celor doi băietani a ajuns, inspirat tot de formația "Vama Veche" ("Suflă vînt în dormitoare,/ Mai e pîn' la liberare"), la armată. Ai făcut concentrarea, mă? M-am sustras. Ca să te sustragi trebuie să fii ins cu judecată. Doar proștii fac armata azi. Tu-i curentul mamii lui! scuipă șoferul. Rabla di mașînî nu mai urcî dealu' ista cîtu-i lumia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
din momentul publicării lor, devin general obligatorii și au putere numai pentru viitor. VII. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale Chestiunea de drept a aplicării legii penale în timp a fost examinată de Curtea Constituțională cu privire la diferite instituții de drept penal (liberarea condiționată, prescripția răspunderii penale, aplicarea procedurii simplificate de judecată), concluzia fiind în sensul retroactivității legii penale noi doar dacă aceasta este mai favorabilă. Cu precădere, Curtea Constituțională statuând, prin deciziile nr. 1.470 și nr. 1.483 din 8 noiembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
procedură și, daca este cazul, pentru executarea hotărîrii. 4. Oricine a fost privat de libertate prin arestare sau detențiune are dreptul de a introduce recurs în fața unui tribunal, pentru că acesta să hotărască neîntîrziat asupra legalității detențiunii sale și să ordone liberarea să, daca detențiunea este ilegală. 5. Orice individ care a fost victima unei arestări sau detențiuni ilegale are drept la o reparație. Articolul 10 1. Orice persoană privată de libertate va fi tratată cu umanitate și cu respectarea demnității inerente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188208_a_189537]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 236 din 27 mai 1999. Articolul 32^25 (1) În termen de 20 de zile de la ultima licitație cenzorii întocmesc și supun aprobării instituției publice implicate un raport cu privire la ansamblul operațiunilor lichidării. Aprobarea raportului are ca efect liberarea lichidatorului. ... (2) După aprobare, lichidatorul va asigura depunerea raportului la sediul societății pentru informarea acționarilor, iar după 15 zile de la depunere, înregistrarea acestuia la registrul comerțului, data la care societatea se radiază de drept fără nici o altă formalitate. ... ---------- Art. 32
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170522_a_171851]
-
unor drepturi pe durata ei maximă. În cazul în care cel condamnat la pedeapsa detențiunii pe viață a împlinit vârsta de 60 de ani în timpul executării pedepsei, detențiunea pe viață se înlocuiește cu închisoarea pe timp de 25 de ani. Liberarea condiționată Articolul 55^1 Cel condamnat la pedeapsa detențiunii pe viață poate fi liberat condiționat după executarea efectivă a 20 de ani de detențiune, dacă este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
și de 55 de ani pentru femei poate fi liberat condiționat după executarea efectivă a 15 ani de detențiune, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute în alin. 1. Pedeapsa se consideră executată, dacă în termen de 10 ani de la liberare cel condamnat nu a săvârșit din nou o infracțiune. Dacă în acest interval de timp cel liberat a comis din nou o infracțiune, se aplică, în mod corespunzător, dispozițiile art. 61. Calculul pedepsei în caz de comutare sau înlocuire Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]