6,144 matches
-
la pretențiile tradiționale de cunoaștere supremă, fiind din acest punct de vedere, în mod paradoxal (!), mai curând una a neștiinței supreme, dacă se poate spune așa. Miza ei nu este cunoașterea transcendentului, ci cultivarea acestuia și apologia lui, apărarea misterului metafizic de încercările de raționalizare, care înfrâng elanul metafizic prin inevitabilele contradicții pe care le întâmpină. Metafizica minus-cunoașterii este una care poate evita acest lucru, cultivând misterul transcendenței prin formule antinomice. Prin metoda antinomiei transfigurate, Blaga propunea o formulă de reinvestire
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acest punct de vedere, în mod paradoxal (!), mai curând una a neștiinței supreme, dacă se poate spune așa. Miza ei nu este cunoașterea transcendentului, ci cultivarea acestuia și apologia lui, apărarea misterului metafizic de încercările de raționalizare, care înfrâng elanul metafizic prin inevitabilele contradicții pe care le întâmpină. Metafizica minus-cunoașterii este una care poate evita acest lucru, cultivând misterul transcendenței prin formule antinomice. Prin metoda antinomiei transfigurate, Blaga propunea o formulă de reinvestire a domeniului metafizicii, de refacere a acestuia. Era
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lucru, cultivând misterul transcendenței prin formule antinomice. Prin metoda antinomiei transfigurate, Blaga propunea o formulă de reinvestire a domeniului metafizicii, de refacere a acestuia. Era un proiect de revrăjire a lumii, dacă se poate spune astfel, de refacere a sentimentului metafizic în fața imensei distanțe dintre misterul lumii și posibilitățile de cunoaștere ale rațiunii umane. c) O ultimă coordonată pe care putem așeza tematizarea blagiană a antinomicului în epocă este starea de criză din știința timpului, confruntată cu descoperiri și teoretizări ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
clar să conviețuim cu contradicțiile..."817 și că "folosirea unor logici paraconsistente pare mai rezonabilă decât cea a logicii clasice, în privința organizării generale a contextelor raționale"818. Integrând contradicția, logica paraconsistentă pare promițătoare. Ea poate reabilita și reactiva multe teorii metafizice sau științifice care fuseseră eliminate în baza criteriului clasic al consistenței 819. Totul este ca acestea să se dovedească a fi netriviale. Autorii citați indică unele exemple foarte bine cunoscute: teoria obiectelor a lui Meinong, dialectica, teoria intuitivă a mulțimilor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să conchidă că " Ceea ce constituie realitatea noastră inteligibilă nu este decât o bandă, un strat, un fragment al unei realități în care natura este indecidabilă" și că această problemă a realului "nu poate fi tratată decât la modul nu doar metafizic, ci de asemenea metalogic (înglobând/depășind logica)"877. În acest sens, Edgar Morin formulează "dublul principiu al complexității logice a realului și complexității reale a logicii": "Complexitatea logică a realului (...) semnifică faptul că orice încercare de a sesiza non-mutilant sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
timp logic complemetare și antagoniste între termeni sau enunțuri). Complexitatea reală a logicii semnifică faptul că orice logică ce exclude ambiguitatea, alungă incertitudinea, expulzează contradicția este insuficientă și că ne trebuie o logică suplă sau slabă în sânul unei concepții metafizice (raționalitate deschisă) și supra-logice (paradigmă a complexității)"878. În direcția unei astfel de logici, gânditorul francez sesizează că s-au făcut mai multe încercări. Sunt amintite logica intuiționistă, logicile polivalente, logicile modale, logicile paraconsistente, care fac din logica clasică doar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
încercările unei gândiri non-aristotelice sau post-aristotelice, prezente în dezbaterile contemporane asupra raționalității, nu sunt o noutate și că istoria gândirii pune în evidență numeroase tentative de acest fel, cum sunt speculațiile îndrăznețe ale misticii și teozofiei, practicile contradicției din speculațiile metafizice ale Renașterii sau cele din idealismul german (în special logica dialectică a lui Hegel), gândirea paradoxală practicată de Pascal și Kierkegaard, supraraționalismul lui Gaston Bachelard etc.905 Urmărind unele din aceste tentative, Wunenburger vrea să arate că discreditarea contradicției rezultă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1992. Botez, Angela, "Conceptele filosofice integrative la Lucian Blaga", în Categorii și concepte în filosofia științei, Editura Academiei Române, București, 2011. Botez, Angela, "Cuvânt înainte" la Calvin O. Schrag, Resursele raționalități, Editura Științifică, București, 1999. Botez, Angela, "Introducere" la volumul Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Botez, Angela, "Lucian Blaga and the complementary spiritual paradigm of the 20th century", în Revue Roumaine de Philosophie, Tom 37, nr. 1-2, București, 1993. Botez, Angela, "Lucian Blaga despre rolul antinomiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Filosofie, Tom XL-XLII, 1994-1996. Dima, Teodor, "Émile Meyerson și raționalizarea existenței", în Teodor Dima, Ioan S. Cârâc, Rodica Leițoiu, Întemeieri raționale în filosofia științei, Editura Junimea, Iași, 1983. Dima, Teodor, "Eonul dogmatic și destinul creator al omului", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Dima, Teodor, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dima, Teodor, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Paradoxuri, sofisme, aporii, Editura Tehnică, București, 2003. Flew, Antony, Dicționar de filozofie și logică, Editura Humanitas, București, 1999. Flonta, Mircea, Kant în lumea lui și în cea de azi, Editura Polirom, Iași, 2005. Flonta, Mircea, "Metafizică a cunoașterii și sistem metafizic la Lucian Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Flonta, Mircea, "Modelele științei și evoluția problematicii teoriei cunoașterii", în Analele Universității București, 1971. Florenski, Pavel , Stâlpul și temelia Adevărului, Editura Polirom, Iași, 1999. Florian, Mircea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Florian, Mircea, Misticism și credință, Editura Minerva, București, 1993. Florian, Mircea, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, II, Editura Eminescu, București, 1983, 1987. Fondane, Benjamin, Ființa și cunoașterea, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2000. Frăteanu, Vasile, "Lucian Blaga, un model metafizic", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Ghideanu, Tudor, Anamnesis sau treptele aducerii aminte, Editura Junimea, Iași, 1987. Gonseth, Ferdinand, Filosofia deschisă, vol. I, Editura Științifică, București, 1995. Granger, Gilles Gaston, L'irrationnel, Editions Odile Jacob, Paris
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Bohr. Omul și epoca, în fizică, politică și filosofie, Editura Tehnică, București, 2000. Papadima, Ovidiu, O viziune românească a lumii, Editura Saeculum I.O., București, 1995. Pârvu, Ilie, Arhitectura Existenței, vol. 1, Editura Humanitas, București, 1990. Pârvu, Ilie, "Registrul interogației metafizice la Ștefan Lupașcu", în Revista de filosofie, nr. 4, București, 1998. Paulhan, Fr., La logique de la contradiction, Felix Alcan, Paris, 1911. Perianu, Valeriu, Ființă paradoxală și neființă estetică, Editura Junimea, Iași, 2004. Petrescu, Alexandru, Lucian Blaga: o nouă paradigmă în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de dualitate undă-corpuscul", în Angela Botez (coord.), Simetrie și asimetrie în univers, Editura Academiei Române, București, 1992. Popescu, Ion Mihail, O perspectivă românească asupra teoriei culturii și valorilor, Editura Eminescu, București, 1980. Popescu, Ion Mihail, "Patima întru metafizică", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Priest, Graham; Routley, Richard, "Aplicații ale logicii paraconsistente", în vol. Ex falso quodlibet. Studii de logică paraconsistentă, București, Editura Tehnică, 2004. Priest, Graham; Routley, Richard, " Semnificația filosofică și inevitabilitatea paraconsistenței", în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care abolește dimensiunea diacronică. Citind, de exemplu, Trilogia cunoașterii, poți ușor rămâne cu impresia că aceste lucrări au fost gândite în același timp. 87 Vezi Aristotel, "De anima", în De anima. Parva naturalia, Editura Științifică, București, 1996. 88 În legătură cu funcția metafizică a rațiunii la Immanuel Kant, se poate vedea Rodica Croitoru, De la metafizica luminii la metafizica moravurilor, Editura Științifică, București, 1996, pp. 148-164. 89 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 274. 90 Ibidem, p. 274. 91 Ovidiu Drîmba, Filosofia lui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Enescu, "Analiza logică a antinomiilor kantiene", în op. cit. 131 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 271. 132 Ibidem, p. 272. 133 Ibidem, pp. 272-273. 134 Ibidem, p. 272. 135 Ibidem, pp. 295-296. 136 Vasile Frăteanu, "Lucian Blaga, un model metafizic", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997, pp. 337-338. 137 "Zeno Eleatul a descoperit contradicțiile cuprinse în faptul "mișcare", Aristotel a arătat antinomiile timpului, Herbart pe cele ale lucrului etc." (Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
op. cit., p. 492). 208 Lucian Blaga, " Geneza metaforei și sensul culturii", în op. cit., p. 442. 209 Ibidem, p. 447. 210 Ibidem, p. 448. 211 Ibidem, pp. 450-451. 212 Teodor Dima, ""Eonul dogmatic" și "destinul creator al omului"", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996, p. 252. 213 Ibidem, p. 459. 214 "Existența în istoricitate, existența fără posibilitate de ancorare în absolut, este desigur o existență tragică, dar în univers ei îi revine semnificația unei demnități
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
temeiurile caracterizării metafizicii drept știința prin excelență. Rangul unei științe este dat de demnitatea și însemnătatea obiectului ei. Știința al cărei obiect este principiul existenței va fi știința cea mai înaltă, știința supremă" (Mircea Flonta, "Metafizică a cunoașterii și sistem metafizic la Lucian Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000, p. 63). 285 Mircea Flonta, Kant în lumea lui și în cea de azi, p. 263. 286 Ibidem, pp. 263-264. 287 Cf. Mircea Flonta, "Metafizică a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000, p. 63). 285 Mircea Flonta, Kant în lumea lui și în cea de azi, p. 263. 286 Ibidem, pp. 263-264. 287 Cf. Mircea Flonta, "Metafizică a cunoașterii și sistem metafizic la Lucian Blaga", în op. cit., p. 64. 288 Ibidem, pp. 64-65. 289 Lucian Blaga, "Despre conștiința filosofică", în op. cit., p. 77. 290 Lucian Blaga, "Censura transcendentă", în op. cit., pp. 439-446. 291 Lucian Blaga, "Știință și creație", în op. cit., p. 187
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ibidem, pp. 124-132. 434 Ștefan Afloroaei, Lumea ca reprezentare a celuilalt, pp. 66-67. 435 Vezi Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, II, Editura Eminescu, București, 1983. 1987. 436 Pe această temă, am scris un articol intitulat " Urmele metafizice ale unui mit cosmogonic românesc", publicat în Analele științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași, seria Filosofie, Tom XL XLII, 1994-1996, în care am încercat să urmăresc prezența structurii mitului cosmogonic evocat în Diferențialele divine a lui Lucian Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Universității "Al. I. Cuza" din Iași, seria Filosofie, Tom XL XLII, 1994-1996, în care am încercat să urmăresc prezența structurii mitului cosmogonic evocat în Diferențialele divine a lui Lucian Blaga. 437 Ion Mihail Popescu, "Patima întru metafizică", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996, p. 249. 438 Apud Ibidem, p. 250. 439 Teodor Dima, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în op. cit., p. 80. 440 Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în Petru Ioan
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
homme et l'oeuvre, Éditions du Rocher, Paris, 1999, pp. 145, 156. 442 Angela Botez, "Antinomie și simetrie", în Angela Botez (coord.), Simetrie și asimetrie în univers, Editura Academiei, București, 1992, p. 149. 443 Angela Botez, "Introducere" la vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996, p. 10. 444 În legătură cu predilecția lui Eminescu pentru structuri din orizontul antinomicului, se poate vedea Irina Andone, "Farmec dureros. Poetica eminesciană a contrariilor, Editura Cronica, Iași, 2002. 445 În timp ce textul cărții
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Cele trei materii", în op. cit., p. 26. 470 Ibidem, p. 27. 471 Ștefan Lupașcu, Experiența microfizică și gândirea umană, p. 277. 472 Ibidem, pp. 277-278. 473 Ibidem, p. 279. 474 Ibidem, p. 280. 475 Ibidem. 476 Ilie Pârvu, "Registrul interogației metafizice la Ștefan Lupașcu", în Revista de filosofie, nr. 4, 1998, p. 491. 477 Ibidem, p. 488. 478 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 11. 479 Solomon Marcus, Timpul, Editura Albatros, București, 1985, p. 150. 480 Deși descoperită ulterior
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Lupașcu: un gânditor pentru mileniul trei, vol. 2, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2001, p. 6). 481 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 27. 482 Ibidem, p. 11. 483 Ibidem, p. 12. 484 Ibidem. 485 Ilie Pârvu, "Registrul interogației metafizice la Ștefan Lupașcu", în op. cit., p. 490. 486 Ibidem, p. 491. 487 Ibidem, p. 493. 488 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 15. 489 Ibidem, p. 15-16. 490 Ibidem, p. 19. 491 Ibidem, p. 20. 492 Ibidem, p.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
13-14. 697 Cf. René Taton (ed.), Istoria generală a științei, vol. III, Editura Științifică, București, 1972, p. 12. 698 În această perioadă, cu un deceniu înainte de apariția Eonului dogmatic, Ludwig Wittgenstein (în Tractatus Logico-Philosophicus) afirma preeminența discursului științific, plasând discursul metafizic în afara "spațiului logic", iar la un an după această apariție Rudolf Carnap publica celebrul său studiu "Depășirea metafizicii prin analiza logică a limbajului". 699 Mircea Florian, op. cit., p. 41. 700 Ibidem, p. 42. 701 Ibidem, p. 43. 702 Ibidem. 703
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
din punct de vedere logic. Dacă persoanele ar crede că aparțin unor lumi posibile diferite, ele nu ar mai putea delibera pentru a intra în relații contractuale, ceea ce înseamnă că am fi într-o situație imposibilă din punct de vedere metafizic. Putem însă considera că toate persoanele, inclusiv cele din lumea actuală, aparțin aceleiași lumi posibile 35. Drept urmare, recunoașterea statutului moral al oamenilor care vor trăi în viitor nu mai ridică nici o problemă. Parfit pune în discuție o situație relevantă pentru
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]