7,435 matches
-
primordială și decisivă În structurarea personalității, În schimbarea calității ființei umane. Ea devine axul fundamental al personalității, țelul suprem spre care tinde orice sistem de instruire și educație. Managementul școlar are În vedere stabilirea obiectivelor Învățământului la Început de nou mileniu 70. Într-un Raport al Comisiei UNESCO 71 din 1996, obiectivele procesului instructiv-educativ pentru secolul al XXI-lea pun accentul pe patru stâlpi ai unui nou tip de educație: ∗ . a Învăța să știi (să cunoști); ∗ . a Învăța să faci; ∗ . a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
primordială și decisivă În structurarea personalității, În schimbarea calității ființei umane. Ea devine axul fundamental al personalității, țelul suprem spre care tinde orice sistem de instruire și educație. Managementul școlar are În vedere stabilirea obiectivelor Învățământului la Început de nou mileniu 70. Într-un Raport al Comisiei UNESCO 71 din 1996, obiectivele procesului instructiv-educativ pentru secolul al XXI-lea pun accentul pe patru stâlpi ai unui nou tip de educație: ∗ . a Învăța să știi (să cunoști); ∗ . a Învăța să faci; ∗ . a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a implementării unor tehnologii performante. Cunoștințele și tehnologiile avansate pot transforma semnificativ economia unei națiuni. Cunoașterea este mai puternică și mai valoroasa decât resursele naturale și marile fabrici, este forța motrice de dezvoltare economico socială a comunității umane În noul mileniu. 6.5. Noua Economie și capitalul uman Capitalul uman constă În acele abilități ale indivizilor, care sunt caracteristice acestora și rămân aceleași În orice mediu social, putând fi valorificate pe piața muncii În schimbul unor resurse economice de orice tip. Practic
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
intangibile. În fiecare zi apar noi tipuri de companii care au active intangibile. Produsele lor sunt intangibile și pot fi distribuite electronic În “spațiul virtual de piață ” via Internet. Extinderea continuă a utilității capitalului intelectual poate fi atinsa În Întreprinderea mileniului trei dacă creativitatea, reflectată În invenții și inovații, sunt omniprezente Într-o organizație. Se manifesta chiar sentimentul de succes și se resimte nevoia unor permanente mutații si schimbări. Fiecare țară, companie și individ depinde din ce În ce mai mult de cunoaștere: brevete, abilități
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a implementării unor tehnologii performante. Cunoștințele și tehnologiile avansate pot transforma semnificativ economia unei națiuni. Cunoașterea este mai puternică și mai valoroasa decât resursele naturale și marile fabrici, este forța motrice de dezvoltare economico socială a comunității umane În noul mileniu. 6.5. Noua Economie și capitalul uman Capitalul uman constă În acele abilități ale indivizilor, care sunt caracteristice acestora și rămân aceleași În orice mediu social, putând fi valorificate pe piața muncii În schimbul unor resurse economice de orice tip. Practic
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
intangibile. În fiecare zi apar noi tipuri de companii care au active intangibile. Produsele lor sunt intangibile și pot fi distribuite electronic În “spațiul virtual de piață ” via Internet. Extinderea continuă a utilității capitalului intelectual poate fi atinsa În Întreprinderea mileniului trei dacă creativitatea, reflectată În invenții și inovații, sunt omniprezente Într-o organizație. Se manifesta chiar sentimentul de succes și se resimte nevoia unor permanente mutații si schimbări. Fiecare țară, companie și individ depinde din ce În ce mai mult de cunoaștere: brevete, abilități
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
romanilor umblau din casă în casă și cântau imne. Datina latină a trecut, mai apoi, nu numai la români ci și la celelalte nații romanice, precum și la slavi. Se pune întrebarea firească: cine a zămislit aceste nestemate, care au străbatut mileniile? Cele religioase de nuanță creștină au fost create, desigur, de preoți și cântăreți bisericești, de dascăli și dieci. Există o strânsă legătură între colindele cântate la Crăciun, Anul Nou, Florii sau Paști și muzica religioasă bizantină ori gregoriană. Muzica liturgică
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Aristotel ; semnul funcționează grație unei convenții între oameni (thesei), nu grație naturii (physei). Pe de o parte se situează adepții existenței unei legături naturale între cuvânt și obiectul la care acesta se referă (reprezentanții teoriei physei, apoi, către sfărșitul primului mileniu, anomaliștii), iar la polul opus, cei care neagă o astfel de legătură (Democrit, Aristotel, reprezentanți ai teoriei thesei, apoi analogiștii). Distincția semn - simbol pornește de la aceeași idée a legăturii cu semnificatul. “în general, termenii semn și simbol se deosebesc: dacă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de organizare a relațiilor, “puncte de fixare a semnificațiilor”. Cuvintele, în calitatea lor de complexe sonore stabile, asociate repetat cu același semnificat, îndeplinesc acest rol, orientând atenția și înlesnind operațiile gândirii: analiza, sinteza și abstractizarea. “Evoluția limbajului de-a lungul mileniilor a fost solidară cu dezvoltarea gândirii, în mare, categoriile limbajului corespund categoriilor intelectului. Substantivele indică în special substanțe, adjectivele și numeralele vizează peoprietăți, verbele se referă la fenomene și activități, iar prepozițiile și conjuncțiile desemnează relații. Totuși gramatica - logica vorbirii
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
perenității, fiindcă durează pe deasupra veacurilor și va dura cât Biserica lui Hristos. Se poate lămuri oare uimitoarea unitate a acestui stil prin logosul larvar sau prin matca stilistică a categoriilor abisale? La această întrebare, chiar numai durata lui de peste un mileniu și jumătate poate să răspundă negativ. Pentru că, admițându-i un început abisal. ceea ce este inexact totuși în decursul atâtor veacuri ar fi fost cu neputință ca puterea lui creatoare să nu ajungă la conștiința de sine. Căci stilul bizantin se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
romanilor umblau din casă în casă și cântau imne. Datina latină a trecut, mai apoi, nu numai la români ci și la celelalte nații romanice, precum și la slavi. Se pune întrebarea firească: cine a zămislit aceste nestemate, care au străbatut mileniile? Cele religioase de nuanță creștină au fost create, desigur, de preoți și cântăreți bisericești, de dascăli și dieci. Există o strânsă legătură între colindele cântate la Crăciun, Anul Nou, Florii sau Paști și muzica religioasă bizantină ori gregoriană. Muzica liturgică
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
științific la începutul modernității INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Introducere / 9 Preambul. Imaginarul. Dezvoltarea și cenzura imaginarului / 15 Capitolul 1. Imaginarul la începutul modernității și necesitatea cenzurii / 29 1. 1. Imaginea lumii în secolul al XVII-lea, sinteză a peste un mileniu de transformări / 29 1. 2. Europa între două războaie majore / 31 1.2.1. Războiul de 100 de ani și începuturile emancipării medievale / 31 1.2.2. Contactul civilizațiilor creștine și musulmane până la căderea Constantinopolului / 33 1.2.3. Marile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
De aceea, trebuie să mulțumesc persoanei care din punct de vedere științific a fost în tot acest timp alături de mine, acad. Teodor Dima. El m-a susținut când am propus dezbaterii o idee controversată la acea vreme (în prag de mileniu 3) cum era cea a unui imaginarului, în general, și cea a imaginarului științific, în special. Îmi amintesc cu bucurie de încrederea acordată și sfaturile oferite pe parcursul dezvoltării acestei lucrări și nu numai. Când urmărești modul în care crește o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
După aceea datorită limitărilor informaționale nu a existat o cenzură la nivel global, ci doar la nivel regional. Capitolul 1 Imaginarul la începutul modernității și necesitatea cenzurii 1. 1. Imaginea lumii în secolul al XVII-lea, sinteză a peste un mileniu de transformări Secolul al XVII-lea reprezintă finalitatea unui ciclu de imagine și începutul unuia nou. Este momentul în care se realizează trecerea de la un mod de a reprezenta lumea la altul prin intermediul cenzurii. Pentru a ajunge la astfel de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a imaginarului rațional, conducându-l spre partea sa pulsională. Întâlnirea determinantă este cea dintre partea răsăriteană a imperiului Roman și noile populații musulmane care vor întemeia Imperiul Otoman. Această întâlnire s-a realizat pe durata a peste unui jumătăți de mileniu și a avut drept consecință reordonarea lumii. În urma conflictelor ce au durat câteva secole Imperiul Bizantin a dispărut și Europa de Est trece sub controlul noului imperiu. Anul 1453 este definitoriu pentru că este anul căderii Constantinopolului, ceea ce a însemnat și dispariția centrului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a obținut o putere ce nu putea fi ținută sub control. La acestea se mai adăuga dreptul de a organiza averile bisericii și dreptul de a judeca care îi ofereau episcopului control asupra unor zone și teritorii vaste. Spre sfârșitul mileniului întâi acesta devine centru de putere nu doar din perspectivă spirituală ci și din cea laică. Această putere devine sursă a corupției 52 și prin aceasta se pierde puritatea mesajului religios și se dezvoltă un imaginar social și o instituționalizare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
perioada migrațiilor principala metodă de creștinare a popoarelor barbare. Dar de această dată transmiterea învățăturii nu se mai realiza din oraș în oraș ci din trib în trib, conducătorul tribului fiind cel care hotăra credința întregii populații. Dar la începutul mileniului doi ca urmare a faptului că întreaga Europă era creștinată apostolatul scăzuse ca intensitate. În principal preoții care reprezentau credințe eretice își propagau credința prin predici susținute în diferite localități din sudul Franței sau nordul Italiei. Existau predicatori bogomili în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
întreaga Europă era creștinată apostolatul scăzuse ca intensitate. În principal preoții care reprezentau credințe eretice își propagau credința prin predici susținute în diferite localități din sudul Franței sau nordul Italiei. Existau predicatori bogomili în Europa Occidentală în primele secole ale mileniului al II-lea. Aceștia au influențat un număr mare de credincioși determinând evoluția ereziei: "se știe că în jurul anului 1082 în Palermo (Sicilia) activau deja predicatori bogomili"58. Când în secolul al XIII-lea au apărut cele două ordine cerșetoare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
liberale "stâlpi ai teologiei". Aici sunt începuturile privind deschiderea culturală prin realizarea de școli (schola). Această tradiție a fost continuată de elevii săi astfel încât în secolele XII-XIII în Europa Occidentală erau universități în majoritatea centrelor mari episcopale. În Anglia în mileniului al II-lea erau deja cele două mari universități Oxford și Cambridge 63, în Italia de astăzi universitatea din Bologna, Padova (întemeiată cu profesori și studenți plecați de la Bologna) și Napoli, în Franța, Paris (pornind de la universitatea platină) în Spania
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Antichitate și Evul Mediu nu s-a realizat în mod brusc și radical. Au fost trepte ale cenzurii și redescoperirii, fiecare dintre acestea având rolul său în construcția imaginii despre lume. Cenzura radicală a fost realizată mitologiei greco-romană începând cu mileniul întâi, dar ulterior au fost cenzurate majoritatea direcțiilor filosofice. Dar, o parte dintre acestea făceau parte integrantă din imaginarul epocii și chiar dacă acesta a fost cenzurat, multe dintre concepțiile platonice, neoplatonice stoice sau epicureice s-au strecurat în opera apologetică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
două tradiții. Există atât o adaptare a tradiției filosofice antice la creștinism (pentru perioada clasică a culturii imperiului Roman), cât și un proces invers de adaptare a creștinismului la filozofia antică. Această continuă interrelaționare s-a realizat în decursul întregului mileniu întâi și a primei jumătăți a celui de-al doilea. Suntem de acord cu ideea lui Jean Delumeau când afirmă că Evul Mediu nu a pierdut nici un moment complet contactul cu antichitatea 69. Dar această continuitate s-a păstrat parțial
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dar asta nu înseamnă că nu au existat direcții teologice diferite. Acestea au avut un caracter constructiv, astfel încât datorită diferitelor opinii s-au realizat dezbateri ce au determinat direcția ortodoxă a creștinismului. Dar divergențele au existat mereu, astfel încât la începutul mileniului al II-lea Occidentul creștin trece printr-o perioadă de criză, deoarece există o opoziție între direcția oficială a bisericii și perspectivele dualiste de sorginte orientală care încercau să domine creștinismul. Dar aceste direcții nu au fost diferite din punct
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
reformă organizațională. Ereziile au devenit foarte puternice în Occident, având adepți în întreaga zonă a Europei occidentale, chiar și în mănăstiri și biserici. Erau mai bine organizați decât biserica oficială a Romei, iar predicatorii acestora mai zeloși. Dacă la începutul mileniului aceștia existau în grupuri restrânse de călugări sau sihaștri, ulterior s-a acționat pentru răspândirea acestora, în întreg spațiul occidental. Dezvoltarea lor s-a realizat odată apariția unui număr important de lideri care au adunat în jurul lor enoriașii unor regiuni
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sau de respect vizavi de o imagine. Ulterior, întreaga literatură patristică va condamna închinarea la idoli, această abținere devenind una dintre atitudinile specifice creștinilor. Evoluția ulterioară a imaginarului creștin a determinat o reconciliere cu imaginea astfel încât, ultimele secole ale primului mileniu, regăsește imaginea divinității printre obiectele de cult. Dar conflictul imagine non-imagine în tradiția creștină este redeschis odată cu reforma. Chiar dacă reforma din Anglia a lui Henric al VIII-lea nu a fost radicală, celelalte perioade ale acesteia cea realizată sub Eduard
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 261. 100 Ibidem, p. 264. 101 Ibidem, p. 266. 102 Folosim termenul de logică în sens contemporan, el nefăcând parte dintre termenii uzitați în mod frecvent în prima jumătate a mileniului I. Ulterior pe baza clasificării asupra științei făcute de Eriugena și cea a filosofilor arabi acest termen a ajuns să desemneze științele discursive și metodologice ca logică. De aceea termenul desemnează tendințele de organizare metodică ale discursului și acele elemente
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]