5,654 matches
-
care asigură continuitatea ionică și electrică și funcționarea cordului ca un sincițiu funcțional. Celulele sistemului excitoconducator au rol de generare a impulsului electric și de conducere, sunt asemănătoare celulelor musculare cardiace, dar sunt de dimensiuni mult mai mari. Ultrastructural, fibra miocardică cardiacă prezintă: * celula miocardică de diametru de circa 25µ și lungime de 100µ, alcătuită din miofibrile ce conțin miofilamente ; * sarcolema (membrana plasmatică), o structură bilipidică, cu numeroase canale și pompe ionice. Caracteristic pentru celula musculara cardică este diada, formată dintr-
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și electrică și funcționarea cordului ca un sincițiu funcțional. Celulele sistemului excitoconducator au rol de generare a impulsului electric și de conducere, sunt asemănătoare celulelor musculare cardiace, dar sunt de dimensiuni mult mai mari. Ultrastructural, fibra miocardică cardiacă prezintă: * celula miocardică de diametru de circa 25µ și lungime de 100µ, alcătuită din miofibrile ce conțin miofilamente ; * sarcolema (membrana plasmatică), o structură bilipidică, cu numeroase canale și pompe ionice. Caracteristic pentru celula musculara cardică este diada, formată dintr-o cisternă terminala și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se desprind ramuri craniale, atriale, care se anastomozează abundant, și ramuri caudale ventriculare, care, la om, au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic, care, prin ocluzie de cauză variată (ateromatoză, embolie, tromboză) determină necroza peretelui ventricular, echivalentul clinic de infarct miocardic. * Circulația arterială a cordului Circulația arterială a inimii este asigurată de arterele coronare dreaptă și stângă (arteria coronaria sinistra et dextra), ramuri ale aortei ascendente. Există la nivelul terminologiei anatomice o lipsă de uniformizare în ceea ce privește descrierea pozițiilor ostiumurilor arteriale coronare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de aterom, care micșorează ostiumul coronarian. Traiectul arterelor coronare este sinuos, arterele prezentând o rezervă de lungime necesară în timpul fazelor revoluției cardiace. Arterele coronare sunt plasate în șanțurile cordului, acoperite și protejate de grăsime, ceea ce conferă condiții optime pentru circulația miocardică din timpul sistolei ventriculare. * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) Artera coronară stângă are originea la nivelul unui orificiu osteal unic în sinusul coronar stâng, posterior de cuspa stângă a valvei aortice (fig. 9). De la origine, se bifurcă rapid în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
posterior care vascularizează și 1/3posterioară a septului interventricular. Datorită incidenței crescute a aterosclerozei arteriale coronare și a mortalității asociate una din cele mai frecvente procedee chirurgicale o constituie by-passul arterial. Abordul chirurgical are ca obiectiv reducerea zonei de infarctizare miocardică sau ameliorarea simptomatologiei ischemice, anginei persistente și/sau insuficienței cardiace congestive secundară afecțiunii obstructive severe a arterelor coronare. În cazul arterelor parțial obturate se folosește by-pass cu arteră toracică internă și segmente ale arterei radiale sau venei safene. O extremitate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
drept (rareori) Capitol 6 CRITERII DE EXAMINARE CLINICĂ ÎN AFECȚIUNILE CARDIACE <resume> Rezumat * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta * Sexul * Antecedentele heredo-colaterale * Antecedentele personale * Condiții de viață și muncă * Simptome din bolile cardiace * Durerea precordială de origine coronariană * Durerea în infarctul miocardic * Dispneea * Palpitațiile * Lipotimia și sincopa * Vertij * Cefalee * Tulburări auditive * Etapele examenului obiectiv în afecțiunile cardiace * Inspecția * Palparea * Percuția * Ascultația </resume> * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta Cardiopatiile congenitale cianogene sau necianogene pot fi diagnosticate imediat după naștere și în copilărie, definind
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pericarditelor tuberculoase acute uscate sau exudative; o hipertiroidismul poate determina tahicardie, aritmii, HTA, adică cardiotireoza. Hipotiroidismul favorizează apariția cardiomiopatiei; o diabetul zaharat determină apariția micro și macroangiopatiei diabetice, cu toate complicațiile lor, ateroscleroza, cardiopatia ischemică dureroasă (incidență crescută a infarctului miocardic); o obezitatea favorizează ateroscleroza, cardiopatia ischemică, HTA, insuficiența respiratorie cronică, cordul pulmonar cronic; o anemiile severe pot duce la insuficiență cardiacă, aritmii, iar poliglobuliile dau frecvent HTA, cardiopatie ischemică dureroasă, varice hidrostatice; o afecțiunile renale precum glomerulonefrita difuză acută sau
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
senzația morții iminente), dispnee inspiratorie, tahicardie, creșterea TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu sistolic. Palpitațiile, amețelile, fatigabilitatea nu sunt caracteristice durerii anginoase. * Durerea în infarctul miocardic localizare frecvent precordial, cu sediul asemănător anginei pectorale și iradiere caracteristică; intensitate atroce, șocogenă; durată peste 30 de minute, până la câteva ore sau până la instalarea efectului medicamentos; condiții de apariție după stres, eforturi mari, nocturn, frecvent în repaus; condiții de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cardiacă stângă, debitul cardiac neputând fi asigurat nici în repaus. Bolnavul adoptă o poziție șezândă cu capul la 45°, și prezentă polipnee inspiratorie; dispneea paroxistică nocturnă reprezintă o formă acută de insuficiență cardiacă stângă, care poate să apară în infarct miocardic acut. * Palpitațiile Palpitațiile reprezintă perceperea de către pacient a bătăilor cardiace datorită modificării forței și/sau frecvenței lor. Palpitațiile pot fi resimțite de pacient ca bătăi izolate, ca o întrerupere sau lovitură în piept sau în gât (extrasistole) sau ca un
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
efort (stenoză aortică, stenoză pulmonară importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea cordului - tamponadă cardiacă, infarct miocardic întins, fibrilație atrială, flutter atrial, TPSV, BAV. * Vertijul reprezintă o senzație cronică sau intermitentă de pierdere a echilibrului, mai exact iluzia mișcării sau senzația de rotație a obiectelor în raport cu persoana sau a persoanei în raport cu obiectele. Vertijul, o senzație subiectivă descrisă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pentru embolia pulmonară la vârstnici, este necesară profilaxia primară a bolii utilizând la acești pacienți la risc atât măsuri mecanice,cât și farmacologice. 32.3.6. Prognostic Embolia pulmonară este a treia cauză de deces prin afecțiuni cardiovasculare, după infarctul miocardic și bolile cerebrovasculare. Conform studiului PIOPED, mortalitatea în spital prin embolie pulmonară la pacienții cu vârsta mai mare de 65 de ani a fost de 21%, iar la un an a fost de 39% (85,86). În plus, conform datelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
precum și a debitului cardiac la subiecți vârstnici sănătoși, au arătat că parametrii menționați nu suferă modificări (6). Se știe astăzi însă că atât fracția de ejecție, cât și fracția de scurtare sunt parametri puțin sensibili la modificările discrete ale contractilității miocardice și că alterarea acestor para - metri se produce adesea atunci când disfuncția contractilă a ajuns într-un stadiu avansat. Fracția de scurtare circumferențială, velocitățile miocardice sistolice și parametrii de defor- mare miocardică (strain și strain rate ) evaluați prin ecocardiografie 2D, Doppler
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
de ejecție, cât și fracția de scurtare sunt parametri puțin sensibili la modificările discrete ale contractilității miocardice și că alterarea acestor para - metri se produce adesea atunci când disfuncția contractilă a ajuns într-un stadiu avansat. Fracția de scurtare circumferențială, velocitățile miocardice sistolice și parametrii de defor- mare miocardică (strain și strain rate ) evaluați prin ecocardiografie 2D, Doppler tisular sau speckle tracking s-au dovedit mult mai sensibili în detectarea disfuncției ventriculare. Slotwiner și colaboratorii săi au evidențiat prezența disfuncției sistolice ventriculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
sunt parametri puțin sensibili la modificările discrete ale contractilității miocardice și că alterarea acestor para - metri se produce adesea atunci când disfuncția contractilă a ajuns într-un stadiu avansat. Fracția de scurtare circumferențială, velocitățile miocardice sistolice și parametrii de defor- mare miocardică (strain și strain rate ) evaluați prin ecocardiografie 2D, Doppler tisular sau speckle tracking s-au dovedit mult mai sensibili în detectarea disfuncției ventriculare. Slotwiner și colaboratorii săi au evidențiat prezența disfuncției sistolice ventriculare la subiecți vârstnici prin demonstrarea unor valori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
sensibili în detectarea disfuncției ventriculare. Slotwiner și colaboratorii săi au evidențiat prezența disfuncției sistolice ventriculare la subiecți vârstnici prin demonstrarea unor valori reduse ale fracției de scurtare circumferențiale, în timp ce Sun și colaboratorii săi au demonstrat o reducere semnificativă a velocităților miocardice sistolice longitudinale evaluate off-line pe baza imaginilor achiziționate cu Doppler tisular codat color suprapus peste imaginea 2D, în ciuda unei fracții de ejecție VS păstrate. Și parametrii de deformare miocardică au prezentat valori mai reduse la subiecții vârstnici, deși într-o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
Sun și colaboratorii săi au demonstrat o reducere semnificativă a velocităților miocardice sistolice longitudinale evaluate off-line pe baza imaginilor achiziționate cu Doppler tisular codat color suprapus peste imaginea 2D, în ciuda unei fracții de ejecție VS păstrate. Și parametrii de deformare miocardică au prezentat valori mai reduse la subiecții vârstnici, deși într-o măsură mult mai mică comparativ cu velocitățile miocardice (6,7). Într-un studiu recent, Zghal și colaboratorii săi au evaluat comparativ parametrii de deformare miocardică evaluați prin ecocardiografie speckle
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
achiziționate cu Doppler tisular codat color suprapus peste imaginea 2D, în ciuda unei fracții de ejecție VS păstrate. Și parametrii de deformare miocardică au prezentat valori mai reduse la subiecții vârstnici, deși într-o măsură mult mai mică comparativ cu velocitățile miocardice (6,7). Într-un studiu recent, Zghal și colaboratorii săi au evaluat comparativ parametrii de deformare miocardică evaluați prin ecocardiografie speckle tracking la subiecți tineri și vârstnici. Autorii demonstrează o reducere semnificativă a strain-ului global longitudinal cu vârsta, pe seama
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
Și parametrii de deformare miocardică au prezentat valori mai reduse la subiecții vârstnici, deși într-o măsură mult mai mică comparativ cu velocitățile miocardice (6,7). Într-un studiu recent, Zghal și colaboratorii săi au evaluat comparativ parametrii de deformare miocardică evaluați prin ecocardiografie speckle tracking la subiecți tineri și vârstnici. Autorii demonstrează o reducere semnificativă a strain-ului global longitudinal cu vârsta, pe seama reducerii semnificative a deformării miocardice în segmentele bazale și medii ale VS. Pe de altă parte nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
studiu recent, Zghal și colaboratorii săi au evaluat comparativ parametrii de deformare miocardică evaluați prin ecocardiografie speckle tracking la subiecți tineri și vârstnici. Autorii demonstrează o reducere semnificativă a strain-ului global longitudinal cu vârsta, pe seama reducerii semnificative a deformării miocardice în segmentele bazale și medii ale VS. Pe de altă parte nu s -au decelat diferențe între loturile examinate în ceea ce privește valorile strain-ului global circumferențial sau radial (8). 13.1.1.3. Funcția diastolică a ventriculului stâng Numeroase studii au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
multiple ipoteze. Modificările fiziologice și morfologice induse de vârstă care ar putea contribui la alterarea umplerii diastolice precoce includ: prelungirea relaxării izovolumice secundară recaptării întârziate a calciului de către reticulul sarcoplasmic; creșterea rigidității ventriculare datorată modificărilor calitative și cantitative ale colagenului miocardic și ale conținutului de țesut fibros; scleroza valvelor mitrale cu alungirea consecutivă a timpului de umplere diastolică; creșterea grosimii parietale și creșterea de postsarcină (1). Din perspectiva evaluării ecocardiografice, scăderea progresivă cu vârsta a velocității protodiastolice a fluxului transmitral se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
parietale și creșterea de postsarcină (1). Din perspectiva evaluării ecocardiografice, scăderea progresivă cu vârsta a velocității protodiastolice a fluxului transmitral se însoțește de o creștere compensatorie a contribuției sistolei atriale pentru menținerea unui volum de umplere ventricular adecvat. Și velocitățile miocardice diastolice sunt influențate de vârstă. Astfel, cu vârsta, velocitatea maximă protodiastolică a inelului mitral scade, în timp ce velocitatea maximă protodiastolică crește. 13.1.1.4. Rotația și torsiunea ventriculului stâng Studii care au evaluat dinamica roțatională a VS cu ajutorul rezonanței magnetice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
săi la pacienți cu vârste diferite. Creșterea parametrilor de torsiune la efort observată la adulții tineri sănătoși scade cu vârsta, în timp ce augmentarea velocității maxime de detorsiune la efort este tot mai redusă odată cu înaintarea în vârstă. Autorii sugerează că fibroza miocardică de senescență ar putea explica cel puțin în parte aceste rezultate (10 -12). 13.1.2. Atriul stâng Dimensiunea atriului stâng crește cu vârsta, fără a depăși însă valorile considerate normale. Creșterea asociată a funcției de pompă observată cu înaintarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
discutată în detaliu la capitolul de fiziologie a respirației. Inima pompează ritmic sânge în artere în cadrul unui ciclu funcțional de contracție (sistolă) și relaxare (diastolă), numit ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Activitatea ritmică permanentă a inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cardiacă). Activitatea ritmică permanentă a inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
au activitate redusă, iar conținutul de mioglobină este mare. Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]