5,637 matches
-
regret: „Este normal să mă mâhnească faptul că n-am reușit să păstrez perestroika În limitele intențiilor mele”. Însă intențiile și limitele intențiilor erau incompatibile. Fără reazemul oferit de cenzură, control și represiune, esența sistemului sovietic - economia planificată, retorica publică, monopolul partidului - s-a prăbușit pur și simplu. Gorbaciov nu și-a atins obiectivul - un comunism reformat și eficient, curățat de disfuncții. Ba chiar a eșuat spectaculos. Cu toate acestea, realizările lui sunt impresionante. În URSS nu existau instituții independente sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Îl presau să meargă mai departe. Aceste oscilări, ezitarea lui Gorbaciov de a urmări până la capăt logica idieilor, dorința de a nu merge prea departe ori prea repede i-au dezamăgit pe mulți dintre admiratorii săi de la Început. Renunțând la monopolul de putere și inițiativă al partidului, Gorbaciov și-a redus Însă și propria influență. Ca urmare, el a fost obligat să formeze alianțe tactice și să afișeze o neutralitate prudentă În raport cu pozițiile extreme ale celorlați. Politicienii dintr-un sistem democratic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
faptul că Îmbunătățirile parțiale propuse de Jaruzelski erau sortite eșecului și numai un pachet complet de reforme putea rezolva problemele țării 18. Cel mai surprinzător aspect al situației din Polonia anului 1987 era neajutorarea absolută a organelor de partid. Fără ca monopolul puterii să-i fie periclitat vizibil, Partidul Muncitoresc Unit Polonez aluneca În obscuritate. „Contrasocietatea” teoretizată de Michnik și alții cu un deceniu Înainte devenea sursa reală a autorității și inițiativei. După 1986, dezbaterile din interiorul opoziției poloneze vizau nu atât
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Pragăi, reluările evenimentelor din 17 noiembrie pe micul ecran au constituit un soi de educație politică ad-hoc, inoculând un dublu mesaj: „n-au ce să ne facă” și „am Învins”. În consecință, comunismul și-a pierdut principalul atu: controlul și monopolul informației. Teama că ești singurul - imposibilitatea de a ști dacă alții Îți Împărtășesc sentimentele - s-a risipit pentru totdeauna. Chiar și În România, momentul decisiv al revoltei a fost ocuparea studiourilor televiziunii. Nu degeaba soarta cruntă a soților Ceaușescu a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
printre care și evenimentele din Tiananmen, transmise pe posturile de televiziune chiar În ziua alegerilor poloneze -, protestatarii din 1989 au evitat deliberat violența. Revoluția poloneză nu a fost singura care se „autolimita”. După decenii de violență În care au avut monopolul armelor și gloanțelor, regimurile comuniste reușiseră să-și convingă cetățenii că este imprudent și impropriu să recurgi la forță. Cum poliția a spart capete În Praga și Berlin până În ultima clipă a vechiului regim, slovacii nu erau singura „Opinie Publică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și republici din URSS. Gorbaciov a sesizat că astfel de alianțe puneau În pericol Însăși Uniunea, dar era deja prea târziu: el nu a mai putut decât să se alăture stânjenit și fără convingere funcționarilor sovietici care tânjeau după vechiul monopol de partid - același monopol pe care el se străduise să Îl elimine. Astfel, În timp ce Gorbaciov se zbătea Între posibil și dezirabil, vorbind despre un „federalism controlat” (un compromis gorbaciovist tipic), Elțîn susținea public și cu convingere lupta statelor baltice pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Gorbaciov a sesizat că astfel de alianțe puneau În pericol Însăși Uniunea, dar era deja prea târziu: el nu a mai putut decât să se alăture stânjenit și fără convingere funcționarilor sovietici care tânjeau după vechiul monopol de partid - același monopol pe care el se străduise să Îl elimine. Astfel, În timp ce Gorbaciov se zbătea Între posibil și dezirabil, vorbind despre un „federalism controlat” (un compromis gorbaciovist tipic), Elțîn susținea public și cu convingere lupta statelor baltice pentru independență. În aprilie 1991
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
oamenii urmau să uite semnificația anului 1989. Pe de altă parte, În toate aceste țări comuniștii fuseseră la putere mai mult de 40 de ani - 50 de ani În cazul țărilor baltice și 70 În Uniunea Sovietică. Partidul-stat exercitase un monopol al puterii. Legile, instituțiile și poliția lui reprezentaseră singura autoritate pe aceste teritorii. Cine avea dreptul să spună acum, privind În urmă, că, de fapt, comuniștii nu fuseseră conducătorii legitimi? Ei fuseseră recunoscuți ca atare de guvernele străine și nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ambele tabere au acceptat-o cu rezerve lăsa multe aspecte nerezolvate. De fapt, termenii acordului mediat de premierul irlandez și cel britanic cu ajutorul președintelui Clinton (autoguvernare locală printr-o Adunare cu sediul În Irlanda de Nord, reprezentare garantată pentru minoritatea catolică, sfârșitul monopolului protestant asupra poliției și a altor puteri, măsuri de creștere a Încrederii Între cele două comunități și o Conferință Interguvernamentală permanentă pentru a monitoriza implementarea acordului) ar fi putut fi schițați, cu puțină bunăvoință din partea celor două tabere, și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
contraste economice, la care se mai adăuga o complicație: În scurta istorie a Belgiei, comunitățile sărace din Flandra rurală au fost dominate de compatrioții lor din Valonia urbanizată și industrializată. Naționalismul flamand a fost alimentat de impunerea limbii franceze, aparentul monopol al francofonilor asupra puterii și influenței, felul În care elita valonă și-a Însușit toate pârghiile autorității politice și culturale. Naționaliștii flamanzi și-au asumat consecvent un rol comparabil cu cel al slovacilor din fosta Cehoslovacie - mergând până la colaborarea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu ar mai fi pe de-a-ntregul europeană”. Dar s-a dovedit curând că era o cauză pierdută, iar intelectualii și politicienii au adoptat o mentalitate de asediu: dacă nu mai era vorbită dincolo de granițele țării, franceza trebuia să aibă monopolul În interiorul lor. O petiție semnată În iulie 1992 de 250 de personalități (printre care Régis Debray, Alain Finkielkraut, Jean Dutourd, Max Gallo și Philippe Sollers) solicita ca guvernul să legifereze utilizarea exclusivă a limbii franceze În conferințele și Întâlnirile organizate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a istoriei În școli, deși În anumite zone din sud-est era și aceasta un motiv de Îngrijorare), cât utilizarea trecutului În scopuri publice. Lucru banal În societățile autoritariste - dar Europa, așa cum se autodefinise, era postautoritaristă. Guvernele nu mai exercitau un monopol asupra cunoașterii, iar istoria nu putea fi prelucrată sumar În folosul politicienilor. și nici nu era, În cea mai mare parte. Istoria era amenințată În Europa nu de distorsionarea deliberată a trecutului În scopuri ascunse, ci tocmai de ceea ce, la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În țări precum Spania, Marea Britanie, Italia și Germania, unde acțiunile politice violente Împotriva civililor neînarmați au fost În ultimii ani frecvente, importanța statului - cu poliția, armata, serviciile de spionaj și aparatul ei judiciar - nu a pălit nicicând. În era „terorismului”, monopolul statului asupra puterii armate este pentru cetățeni o garanție reconfortantă. Siguranța cetățenilor este misiunea statului. și nu existau semne că În viitorul apropiat Bruxelles-ul va dori sau va putea să preia această responsabilitate. În această privință, statul a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și, deși capacitatea statului Începe cu armele, ea nu se sfârșește aici, nici măcar astăzi. Câtă vreme statul (și nu o entitate transstatală) este cel care plătește pensiile, acordă ajutoare de șomaj și asigură educația copiilor, el va continua să dețină monopolul unui anumit tip de legitimitate politică. De-a lungul secolului XX, statul-națiune din Europa și-a asumat responsabilități considerabile cu privire la prosperitatea, siguranța și bunăstarea cetățenilor. În ultimii ani a abandonat rolul de cenzor moral și o parte din inițiativa economică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu minoritatea sârbă 615; regimul ustaș - vezi regimul ustaș; zona sigură ONU 617-618 Croce, Benedetto 189, 197, 210, 368 Crucea cu Săgeți 69 CSI - vezi Comunitatea Statelor Independente (CSI) cultură de elită 708-710 Cunhal, Álvaro 472-474 cunoaștere, putere bazată pe monopolul 440 Curcio, Renato 436 cursa Înarmărilor 230-232, 543 Curtea Europeană de Justiție (CEJ) 574, 668 Curtea Extraordinară cu Juri 56 Curțile Populare din Cehoslovacia 59 D Dachau 65, 87 Dalton, Hugh 94, 124, 255, 701 Danemarca; Constituția 340; opoziția față de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
statelor din Europa de Est 130, 162-163; Întoarcerea cetățenilor din Vest 42; laurii victorei 120; lovitura de stat 598-599; lovitura de stat de la Kremlin (octombrie 1964) 391; „mașină de război” 162; microferme private 390; mișcare disidentă 391-392; mișcarea pentru drepturile omului 462; monopolul asupra deciziilor economice 163; motivele colapsului 601-602; neîncrederea În Occident 107; oameni de știință 527-528; ocuparea Ungariei 275; Operațiunea „Dunărea” 407; oportunități În perioada postbelică 170-171; opoziția poloneză 167; pagube materiale cauzate de ocupația germană 162; Partidul Comunist al Uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cărei nume se spune că i-a fost dat în anul 1534 de către regele Francisc I, cu ocazia unei vizite la mânăstirea Fécamp, unde se fabrica faimoasa licoare din anul 1510. În secolul al XII-lea, ordinul Benedictinilor a pierdut monopolul monahal din Apus, în avantajul călugărilor cistercieni și a călugărilor cartusieni. În anul 1098, în orașul Citeaux aflat la 20 de km spre sud de Dijon, în apropiere de Nuits-Saint-Georges, abatele Robert de Molesme pune bazele unei comunități religioase care
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
direcția creșterii productivității, a profiturilor considerau clienții loiali factori de siguranță pentru Întreprinderile lor. Specialiștii În domeniu au delimitat trei tipuri de loialitate În rândul consumatorilor (Coffman C, Gabriel Gonzalez Molina (2002, p. 147): 1. Loialitatea forțată, impresia de un monopol și care are aceeași durată ca și monopolul respectiv; 2. Loialitatea cumpărată, direcționată către un public captiv un exemplu des Întâlnit sunt fluturașii prin care o comapnie aeriană oferă un serviciu pe care călătorii probabil nu-l vor folosi; 3
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
factori de siguranță pentru Întreprinderile lor. Specialiștii În domeniu au delimitat trei tipuri de loialitate În rândul consumatorilor (Coffman C, Gabriel Gonzalez Molina (2002, p. 147): 1. Loialitatea forțată, impresia de un monopol și care are aceeași durată ca și monopolul respectiv; 2. Loialitatea cumpărată, direcționată către un public captiv un exemplu des Întâlnit sunt fluturașii prin care o comapnie aeriană oferă un serviciu pe care călătorii probabil nu-l vor folosi; 3. Loialitatea emoțională care nu are limite - „dacaă nu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și controlul asupra vieții sociale (Wagner, 1994, p. 75-76). Or, unul dintre cei mai eficienți factori de convenționalizare este statul, împuternicit să impună criterii de clasificare în societate, să definească situații recurgând la instituțiile sale: sistemul de învățământ obligatoriu, legislația, monopolul violenței. Nu se poate imagina modernizarea unei societăți, susțin teoreticienii acestui proces, atât timp cât grupuri relevante de persoane „deviază de la definițiile fenomenelor sociale cruciale” (Wagner, 1994, pp. 75-76). Teoreticienii clasici care au analizat rolul statului național ca factor modernizator sunt Werner
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
face acest lucru numai ca reflectare a expansiunii/dezvoltării celor dintâi” (apud So, 1990, p. 96). Relațiile lor sunt inegale căci unele se dezvoltă pe seama celorlalte. Iată câteva forme ale dependenței, după același autor: colonială (capitala comercială și financiară are monopolul controlului asupra pământului, a minelor, resurselor umane); financiar-industrială; tehnologică-industrială. Teorii spiritualiste asupra dezvoltării. Cazul japonez 1. Teoria lui Bellah: rolul Tokugawa Religion în decolarea capitalistă a Japoniei În Japonia industrializarea a fost promovată nu de industriași, meșteșugari sau comercianți, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost nevoită să acționeze cel mai dur împotriva lor. După ce, în primii doi ani de zile, guvernul PSD s-a străduit să ofere scutiri de taxe și datorii, subvenții ale prețurilor, contracte guvernamentale prioritare, acces preferențial la privatizare și chiar monopoluri, începând cu 2002, guvernul PSD este nevoit să atace însăși infrastructura capitalului național. Legiferează obligativitatea separării afacerilor de politică, acceptă un calendar al renunțării la subvenții, consacră principiul privatizării prin investitor strategic european, declanșează campania anticorupție, realizează macrostabilizarea, susține creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Modelul social european, în accepțiunea sa de politică socială, s-a dezvoltat în contextul creșterii interesului statelor membre pentru cooperare economică în condițiile promovării liberei concurențe. Din acest motiv, Tratatul de la Roma prevede că „trusturile, cartelurile și alte forme de monopol cu poziții dominante pe piață sunt interzise”, la fel ca și sprijinul direct al statului, care poate distruge competiția (Păun, Păun, 2000, p. 88). Prima directivă socială adoptată de statele fondatoare a fost de a asigura libertatea de mișcare a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Banca Națională B.N.R. Banca Națională a României Brigada Cav. Brigada Cavalerie Brig. Cav. Brigada Cavalerie Brig. Cavalerie Brigada Cavalerie Brig. C.F. Brigada Căi Ferate Brig. Fort. Brigada Fortificații Buc. Bucovina Buc. București Bucov. Bucovina C.A. Corp Armată C.A.M. Casa Autonomă a Monopolurilor C.Amiral Contraamiral Cab. Cabinet Cabinetul B.B.T./BBTCabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei Cabinetul C.B.B.T. Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei Cabinetul Civil Militar B.B.T. Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei Cab. Militar Cabinetul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și comerțului românesc. Această exclusivitate contravenea intereselor comerciale americane și Statele Unite doreau lărgirea comerțului, multilateral și fără discriminări. Deși accepta faptul că sovieticii au interese speciale de securitate în România, America se opunea, totuși, înțelegerilor economice preferențiale, care asigurau Moscovei monopolul asupra economiei românești 248. Mai mult decît atît, Washingtonul dorea ca oamenii de afaceri americani să aibă acces nelimitat în România, pentru a efectua diverse operații comerciale și guvernamentale 249. A treia problemă era cea a Transilvaniei. Conform principiului wilsonian
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]