8,467 matches
-
în cizme, îi arătam eu mistreți ținuți pe păpușoii amărâților...” Au înflorit cireșii amari. Își ridică horbotele albe spre cer prin crânguri de salcâmi. Miroase a verde crud - iarbă și păpădie. „Aici e Valea Călugărului, iar mai jos se vede pârâul Dobrotfor, care curge prin Balotești, un cătun ridicat pe la anul 1900 tot de urmașii răzeșilor din Crăiești. Acolo e Valea Ilenei, dincolo se vede Valea Ruscăi și în stânga e Rotăria. Prin Crăiești curge Zeletinul. Satul e format din trei cătune
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Infanterie, mort la 26 aprilie 1917, din comuna Măceșiu de Sud județul Dolj. Ridicat de fratele său Locotenent Zănescu Ioan Adjutantul Brigăzii 22 Inf”. Când am descoperit aceste documente în piatră era tot într-o primăvară și susurul apei din pârâul Vămășoaia se auzea poate la fel ca atunci când pe sicriele celor doi eroi cădeau primii bulgări de pământ aruncați cu pioșenie de cei rămași să-i plângă. Pentru mine, ei și ceilalți căzuți aici, cărora nu le știu mormintele, sunt
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
se vorbește și într-un document din 27 noiembrie 1607, emis de Constantin Moghila voievod la Hotin: „...Iată domnia mea am dat și am miluit pe credinciosul nostru boier, pan Isac Balica mare vistiernic, cu un sat, anume Iubăneștii, pe pârâul Iubăneasa, cu loc de iazuri și de mori și cu baltă de pești...” Domnitorul Grigore Ghica a transformat Frumoasa în reședință de vară, iar prin 1741 „de dingios de mănăstire” - adică spre sud - s au clădit „în grădină case domnești
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
dintre călugării moldoveni și călugării greci de la Aroneanu, domnitorul le mai dă călugărilor moldoveni stabiliți la Hlincea și 60 de fălci de vie. Găsim apoi acte care vorbesc despre scutirea de dări a unor poslușnici, de locuri pentru moară pe pârâul Miculina, de locuri de prisacă mai sus de mănăstire, iar cel din 31 august 1695 spune că voievodul Constantin Duca a întărit învoiala tatălui său Gheorghe Duca voievod din 1672, cu Dosoftei Patriarhul Ierusalimului ca Mănăstirea Hlincea să rămână sub
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
împânzesc Moldova ca o salbă de nestemate. Iată, însă, că Iașul are norocul să se închine la ultima ctitorie a marelui voievod - Mănăstirea Dobrovăț. În vremea zidirii ei, pe acel loc se afla o poiană în codrii seculari de pe malul pârâului Dobrovăț, unde bătrânul, bunul și înțeleptul Ștefan vodă a rânduit ca înaintea trecerii sale în lumea drepților să se zidească o biserică. Împlinirea dorinței iubitului domn s a făcut între anii 1503-1504. Despre marele voievod, canonizat în 1992, Grigore Ureche
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
aceeași ordine în care am făcut și drumețiile. 1 Bariera Socolei, care se găsea la întâlnirea ulițelor Bariera Veche cu Arapului. Aceasta ședea în calea drumeților care veneau dinspre Vaslui. 2-Bariera Țuțorei, aflată pe „Drumul Mătăsii”. 3-Bariera Nicolina, așezată dincolo de pârâul Nicolina, de unde începe șoseaua Nicolina. 4-Bariera Trei Calici, așezată dincolo de pârâul Nicolina, pe drumul Galatei. 5 Bariera Păcurari, înfiptă pe actuala stradă Canta, stând în calea călătorilor dinspre Pașcani și Hârlău. 6-Bariera Copou, care ocupa un loc din preajma Parcului Copou
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
care se găsea la întâlnirea ulițelor Bariera Veche cu Arapului. Aceasta ședea în calea drumeților care veneau dinspre Vaslui. 2-Bariera Țuțorei, aflată pe „Drumul Mătăsii”. 3-Bariera Nicolina, așezată dincolo de pârâul Nicolina, de unde începe șoseaua Nicolina. 4-Bariera Trei Calici, așezată dincolo de pârâul Nicolina, pe drumul Galatei. 5 Bariera Păcurari, înfiptă pe actuala stradă Canta, stând în calea călătorilor dinspre Pașcani și Hârlău. 6-Bariera Copou, care ocupa un loc din preajma Parcului Copou și primea drumeții dinspre Hârlău. 7 Bariera Sărăriei, care aținea calea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
e situată într-un sat îndepărtat, căldura o înconjură și, începând de prin iulie, nu poți respira cu plăcere decât în primele ore ale dimineții. Și asta doar dacă se mai face simțită și o adiere. Atunci poți sta lîngă pârâu, sub merișori, căci acolo dai de un aer proaspăt, care miroase a apă curgătoare și a frunziș. Eram singur și mă bucuram de această singurătate pe care o răspândea căldura ce mă înconjura 89. "En août, dans nos pays, un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
scriitori, Creangă, Sadoveanu, Eminescu, ni l-au făcut familiar. Sub privirile atente ale părinților și surorilor am crescut, m-am jucat cu copiii de seama mea pe ulițele și toloaca satului, minunându-mă și bucurându-mă de iarba, florile, de pârâul din apropiere, de tot ce mișcau prin ele, provocându mi astfel iubirea de oamenii satului, de natura din care făceam parte. Și în prezent un întreg noian de gânduri și amintiri mă împresoară. Gândurile mă duc, se contopesc cu mine
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
de natura din care făceam parte. Și în prezent un întreg noian de gânduri și amintiri mă împresoară. Gândurile mă duc, se contopesc cu mine în anii din urmă, casa părintească, ulițele satului, pădurea din apropiere, lunca și redea satului, pârâul cu iazul care ducea în cârcă moara satului. Cu alți copii vecini, mă urcam pe dealul Osoi uneori în serile senine, de unde priveam panorama feerică a satului sau luminile strălucitoare care scăldau, se revărsau ca niște nestemate asupra orașului Rădăuți
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
abundentă, nu a avut alta de făcut decât să tot adune neogoita apăraie și să o tot care la vale. Problema nu s-a dovedit, însă, chiar atât de simplă. Unde să încapă atâta amar de apă, că doar acest pârâu nu-i un sac fără fund? Are și el limitele lui. Așa se face că tot ce nu a încăput în acele limite, maluri adică, a dat pe de la-turi. A revărsat, sau a inundat, cum spun specialiștii în astfel
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
cazul când vin apele peste noi. - Ne urcăm la etaj. - E o soluție... PISICA DOAMNEI BERTRAND Într-una din zile, mă plimbam pe malul drept al apei Corrèze, în sensul de curgere al acesteia, cum s-ar spune. În legătură cu acest pârâu, mai exact spus, râu, este absolut necesar să fac unele precizări. În primul rând, de unde izvorăște și unde se varsă. Cu alte cuvinte, de unde vine el și încotro se duce el. Dar și ce ținuturi stră- bate, de-a lungul
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
acolo era al școlii, negru și ascuțit, după moda din provincia Franche-Comté, ridicat spre un cer ca de zăpadă de o colină ale cărei pietre albe apăreau din loc în loc din verdeață asemenea granulațiilor hârtiei într-o acuarelă. Apele unui pârâu cu păstrăvi, ale unui canal străjuit de plopi și ale unui râu larg care învălurea imaginea unui vechi turn în ruină dedublau peisajul... Este locul în care m-am născut. Ar fi trebuit să vin pe lume la Belfort, unde
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
stabiliți părinții mei, dar femeile, care azi vor să nască la oraș, mergeau pe atunci să se elibereze de sarcină la țară, pentru a îndeplini acest act natural cât mai aproape de natură, așa că eu m-am născut pe malul unui pârâu cu păstrăvi, într-o casă mare, pătrată, înconjurată de stupi și pomi fructiferi, la intrarea în acest sat mai potrivit decât oricare altul pentru copii..." VIII.1.1. Copilul pentru care "Dumnezeu nu exista" Trebuie menționat că atât în prezentarea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
15 Duelul face parte dintr-un război religios: așa cum Izabel dăduse ordin să fie masacrați profeții lui lahve, Ilie, după victoria sa, cere poporului să pună mâna pe cei 450 de profeți ai lui Baal. Ilie "i-a dus la pârâul Chișonului și i-a înjunghiat acolo" (III Regi, 18:40). 16 Eșantioane din discursurile lor se găsesc în unii Psalmi (fs. 2, 21; 81; 110; 132) și în cărțile profeților Naum și Avacum. 17 Cf. G. Fohrer, History oflxraelite Religion
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Prin comparație cu zalhanaua, abatorul avea „mai multe despărțituri” și era prevăzut cu scurgeri. „Și sînge cald se scurge pe canal”, scrie poetul. Exact ar fi fost: pe canal și spre canal. în topografia băcăuană, „canalul” era albia sistematizată a pîrîului Negel. Deschis pînă în 1893, cimentat și acoperit din anul următor, canalul întîlnea Bistrița în dreptul abatorului. Iarna, în zilele geroase, acumularea de ape murdare și sînge se prefăcea, pentru copiii și tinerii din acea zonă a orașului, în patinoar („patinor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cît și față de direcția unor curenți, pantele și energia reliefului, iată elementele definitorii ce fac din unele puncte și zone ale Carpaților Meridionali adevărate „Împărății” ale zăpezii și ale sporturilor de iarnă (Sinaia, Predeal, Poiana Brașov, Păltiniș, Bușteni, Poiana Țapului, PÎrîul Rece, Poiana Mărului, Muntele Mic, RÎnca, Voineasa, Fundata, Bran, Straja, Parâng,Vulcani, Șureanu etc. ca și pe crestele și văile unor munți cum ar fi cele din Bucegi, Iezer-Păpușa, Făgăraș, Retezat, Cindrel, Șureanu etc.). De fapt polul românesc al frigului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Nămăiești - Valea Pravăț - climaterică de interes local, (județul Argeș); Bran - climaterică de interes local, Codlea - balneară de interes local, Fundata - climaterică de interes local, Predeal - cliamterică și sporturi de iarnă de interes național, Timișul de Sus - climaterică de interes local, PÎrîul Rece - climaterică de tineret, de interes local, SÎmbăta - climaterică de interes local și Poiana Brașov - stațiune climaterică și de sporturi de iarnă de interes național, (județul Brașov); Herculane - balneară de interes național, Poiana Mărului-Zăvoi - climaterică de interes local, (județul Caraș-Severin
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Iată cum arată această distribuție: Poiana Brașov (34 hoteluri, 14 vile, 17 pensiuni, 1 motel și 2 cabane), Predeal (14 hoteluri, 49 pensiuni, 42 vile, 2 case de vacanță, 2 complexe turistice, 12 apartamente În regim hotelier și 1 cabană), Pârâul Rece (2 vile, 2 pensiuni), Timiș (2 hoteluri și tabără elevi, o vilă și trei pensiuni), Bran (3 hoteluri, 5 vile, 23 pensiuni), Râșnov (12 pensiuni și 2 vile), Sâmbăta de Sus (un hotel, 4 vile, 16 pensiuni, un complex
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
veche tradiție În turismul de odihnă și de tratament din țara noastră și ele continuă să joace Încă un rol principal În calitatea lor, de case de odihnă și de ospeție. Principalele localități cu vile sunt: Codlea, Poiana Brașov, Predeal, PÎrîul Rece județul Brașov; Herculane județul Caraș Severin; Gura Văii județul Mehedinți; Bușteni, Sinaia județul Prahova; Păltiniș județul Sibiu; Călimănești, Căciulata, Costești, Olănești, Voineasa județul VÎlcea. Cabanele, supranumite și „cuiburi de vulturi”, „case de ospeție” etc., joacă unul din cele mai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
stații de autobuze, cabane, stațiuni balneare etc.). Cele mai dense, mai bine executate și mai riguros Întreținute marcaje din Carpați Meridionali (ca și din cei românești) sunt În Munții Bucegi cu principale puncte de acces: Sinaia, Bușteni, Poiana Țapului, Predeal, PÎrîul Rece, Moroeni etc., Făgăraș (Voila, Ucea, Victoria, CÎrțișoara, Fundata de Sus, Avrig, Turnu Roșu, Cumpăna, Lerești - Voina), Postăvarul (Brașov, Predeal, RÎșnov, Timișul de Jos, Poiana Brașov), Retezat (Sălașul de Sus, Nucșoara, Gara CFR Sarmisegetusa, Gura Apei, Câmpul lui Neag, Cabana
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sau de transport al turiștilor la bazele de cazare, și pe traseele turistice etc. Acestea pot fi Întîlnite la Brașov și Poiana Brașov (telecabine, telegondole, telescaune, teleschiuri), Sinaia - VÎrfu cu Dor (telecabine, telescaune și teleschiuri), Bușteni - Valea Ialomiței (telecabină), Predeal - PÎrîul Rece (telescaune, teleschiuri), Parîng - Straja (telescaune, teleschiuri), Păltiniș (telescaun, teleschi), BÎlea - Cascadă (telecabină), Muntele Mic (telescaun și teleschi), pasul Vâlcan (telegondolă) etc. Cu toate că dispun de o capacitate totală de transport destul de mare pe oră, totuși În unele puncte cum ar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Casa Ana, Casa Bota, Casa Olga, Casa Mura, Casa Roditel, Casa Bunicii, Casa Dunărea, Crescent, Dana, Del Monte, Emil Pârtie, Foast, Gabriel, Giurgiuveana, Klass, Kasa Verde, la Vio, Oana, Ochi de Tigru, Medieval, maria, Montien Events & Society resort, Pasul Clăbucetului, Pârâul Ursului, Panorama Muntelui, Speranța, Steluța, Regina, Rustik, Rândunica, Vatra Olăresei, Iris, White Horse, Zytto, Numărul 107; - cabane: Maria; - complexe turistice: Harmonie, Panoramic Holiday. PĂRĂUL RECE. - Vile: Corina, Monica; - Pensiuni: Dor de Munte, La Rotunde. RECEA. - m. arh. - bisercă nefortificată; - loc
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Urlătoarea; - păstrăvărie; - m. m.: Crucea de pe Caraiman, monument al eroilor din primul război mondial; - stațiune climaterică de interes național; - linie de telecabine și de telescaun; - Pârtia de schi Kalinderu cu ski lifturi; - hoteluri: Iri, Mihail, Magic, Ceair (Poiana Țapului), Pârâul Rece, Mărășești, Boutique, Hotel Club-Austria(Poiana Țapului), Mărgăritar (Poiana Țapului), Silva; - pensiuni: El Boerro, Casa Anduțu, Liziera, Biznest, Paradis, Clasic, Păunașul (Poianațapului), Ca la tine acasa, Fadic, Costelo, Marian, Luchiancu, Adela, Casa Magica, Casa Velcu, Casa Albă, Casa Ana, Casa
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
așezările întărite poartă numele generice de cetăți, dar și de horodiști - grădiști. Toponimia, care păstrează memoria colectivităților sătești, abundă pentru zona Obcinilor Bucovinei în denumiri de tipul: Valea Cetățuia (comuna Breaza), Dealul Cetății (la est de Gura Humorului), Runcu Cetății, Pârâul Cetă ții, Cetatea de pe valea Boului (comuna Vatra Moldoviței), Pădurea Cetate (pe teritoriul satului Frătăuții noi), Poiana Cetății (comuna Ilișești), Pârârul Cetățel (Cetățele, la Frasin) și La Cetățel (comuna Humoreni), toate în județul Suceava, ar putea ascunde, unele dintre ele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]