8,364 matches
-
alt temei decît în realitățile satului. Și iată cum societatea românească a fost redusă la o singură realitate economică, socială, culturală cea rurală. Nu este, poate, lipsit de interes și faptul că toți cei care au aspirat spre constituirea unei pedagogii românești proveneau ei înșiși din lumea satelor. Orientarea spre sat constituie nota comună a încercării lor de elaborare a unei pedagogii românești. Ei nu și-au conjugat însă eforturile spre adîncirea investigațiilor, ci au exprimat mai mult un deziderat, care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cea rurală. Nu este, poate, lipsit de interes și faptul că toți cei care au aspirat spre constituirea unei pedagogii românești proveneau ei înșiși din lumea satelor. Orientarea spre sat constituie nota comună a încercării lor de elaborare a unei pedagogii românești. Ei nu și-au conjugat însă eforturile spre adîncirea investigațiilor, ci au exprimat mai mult un deziderat, care însemna chemarea la o mai strînsă legare a școlii de viața poporului român și, în consecință, legarea mai strînsă a cercetării
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ci au exprimat mai mult un deziderat, care însemna chemarea la o mai strînsă legare a școlii de viața poporului român și, în consecință, legarea mai strînsă a cercetării pedagogice de trebuințele acestei școli. Chiar dacă încercările de a crea o ,,pedagogie românească" n-au dus la rezultatele spre care aspirau entuziaștii ei sprijinitori, ele au avut darul de a înviora cercetarea pedagogică, de a stimula efortul spre căutarea unor soluții proprii. Totodată, aceste încercări, prin unele din ideile lor, oferă sugestii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedagogice din fiecare țară să-i surprindă atît problemele comune, cît și pe cele particulare și, pe de o parte, să indice soluțiile puse la dispoziție de știința educației, iar, pe de alta, să caute noi rezolvări pentru probleme specifice. Pedagogia pe baza investigațiilor empirice și a reflexiilor posedă un număr de idei, principii, teze comune, valabile cel puțin într-o anumită perioadă istorică pentru spații geografice mai largi. Așa, de pildă, efortul pedagogilor se îndreaptă aproape de un secol spre surprinderea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
teze comune, valabile cel puțin într-o anumită perioadă istorică pentru spații geografice mai largi. Așa, de pildă, efortul pedagogilor se îndreaptă aproape de un secol spre surprinderea legităților fenomenului educațional. Evident, nu pot fi atîtea legități cîte țări sînt! Expresiile: pedagogie franceză, pedagogie americană, pedagogie rusă, pedagogie românească ș.a.m.d. nu pot fi luate decît în sensul unor "școli" naționale de cercetare. În acea perioadă, G. G. Antonescu care nu era chiar atît de departe de realitățile școlii românești pe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
valabile cel puțin într-o anumită perioadă istorică pentru spații geografice mai largi. Așa, de pildă, efortul pedagogilor se îndreaptă aproape de un secol spre surprinderea legităților fenomenului educațional. Evident, nu pot fi atîtea legități cîte țări sînt! Expresiile: pedagogie franceză, pedagogie americană, pedagogie rusă, pedagogie românească ș.a.m.d. nu pot fi luate decît în sensul unor "școli" naționale de cercetare. În acea perioadă, G. G. Antonescu care nu era chiar atît de departe de realitățile școlii românești pe cît le
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
puțin într-o anumită perioadă istorică pentru spații geografice mai largi. Așa, de pildă, efortul pedagogilor se îndreaptă aproape de un secol spre surprinderea legităților fenomenului educațional. Evident, nu pot fi atîtea legități cîte țări sînt! Expresiile: pedagogie franceză, pedagogie americană, pedagogie rusă, pedagogie românească ș.a.m.d. nu pot fi luate decît în sensul unor "școli" naționale de cercetare. În acea perioadă, G. G. Antonescu care nu era chiar atît de departe de realitățile școlii românești pe cît le plăcea unora
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o anumită perioadă istorică pentru spații geografice mai largi. Așa, de pildă, efortul pedagogilor se îndreaptă aproape de un secol spre surprinderea legităților fenomenului educațional. Evident, nu pot fi atîtea legități cîte țări sînt! Expresiile: pedagogie franceză, pedagogie americană, pedagogie rusă, pedagogie românească ș.a.m.d. nu pot fi luate decît în sensul unor "școli" naționale de cercetare. În acea perioadă, G. G. Antonescu care nu era chiar atît de departe de realitățile școlii românești pe cît le plăcea unora s-o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unor "școli" naționale de cercetare. În acea perioadă, G. G. Antonescu care nu era chiar atît de departe de realitățile școlii românești pe cît le plăcea unora s-o spună propunea o soluție, credem, foarte realistă, în problema constituirii unei pedagogii românești. Acesteia, arăta el, îi revin trei sarcini principale: 1. de a arăta modul și măsura în care principiile general valabile în știința educației sînt aplicabile în educația de la noi; 2. de a preciza problemele și soluțiile lor specifice școlii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
patrimoniul general al științei educației (74). Nu era deloc vorba deci de a face "teorie pedagogică" numai din ceea ce ne ofereau alții; mai mult, era cuprinsă ideea de a descoperi astfel de soluții care să intre în "patrimoniul general" al pedagogiei! Un astfel de punct de vedere ni se pare a corespunde nevoilor de dezvoltare atît ale pedagogiei ca știință, cît și ale unei școli naționale pedagogice. * * * Referitor la pedagogia românească promovată în perioada interbelică s-a manifestat, nu de puține
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din ceea ce ne ofereau alții; mai mult, era cuprinsă ideea de a descoperi astfel de soluții care să intre în "patrimoniul general" al pedagogiei! Un astfel de punct de vedere ni se pare a corespunde nevoilor de dezvoltare atît ale pedagogiei ca știință, cît și ale unei școli naționale pedagogice. * * * Referitor la pedagogia românească promovată în perioada interbelică s-a manifestat, nu de puține ori, tendința mai mult sau mai puțin deschisă a unora din reprezentanții acesteia sau a discipolilor lor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
descoperi astfel de soluții care să intre în "patrimoniul general" al pedagogiei! Un astfel de punct de vedere ni se pare a corespunde nevoilor de dezvoltare atît ale pedagogiei ca știință, cît și ale unei școli naționale pedagogice. * * * Referitor la pedagogia românească promovată în perioada interbelică s-a manifestat, nu de puține ori, tendința mai mult sau mai puțin deschisă a unora din reprezentanții acesteia sau a discipolilor lor, de a considera că unele orientări de atunci și-au dovedit perenitatea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sau a discipolilor lor, de a considera că unele orientări de atunci și-au dovedit perenitatea eventual cu unele amendamente. Considerăm că o astfel de tendință este de natură să provoace o gravă confuzie. S-a putut constata că în pedagogia universală n-a rezistat nici unul din sistemele elaborate în prima jumătate a acestui secol, chiar dacă ele au fost oficializate cu entuziasm, așa cum a fost cazul cu teoriile lui J. Dewey, M. Montessori și O. Decroly, și chiar dacă uneori sînt prezentate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a rezistat nici unul din sistemele elaborate în prima jumătate a acestui secol, chiar dacă ele au fost oficializate cu entuziasm, așa cum a fost cazul cu teoriile lui J. Dewey, M. Montessori și O. Decroly, și chiar dacă uneori sînt prezentate acum ca... "pedagogii alternative". A încerca să susținem valabilitatea uneia sau a alteia dintre orientările de atunci înseamnă să le golim de conținut, să le reducem la o idee generală, care nici nu mai are atributul originalității. Așa, de pildă, se vorbește de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
A încerca să susținem valabilitatea uneia sau a alteia dintre orientările de atunci înseamnă să le golim de conținut, să le reducem la o idee generală, care nici nu mai are atributul originalității. Așa, de pildă, se vorbește de perenitatea pedagogiei culturii, a localismului și regionalismului educativ. Este recunoscut faptul că idealismul educativ a însemnat un punct de vedere original și valoros în pedagogia românească, în anii '30, cînd el se confrunta cu alte teorii, ce aveau numeroase elemente conservatoare. A
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o idee generală, care nici nu mai are atributul originalității. Așa, de pildă, se vorbește de perenitatea pedagogiei culturii, a localismului și regionalismului educativ. Este recunoscut faptul că idealismul educativ a însemnat un punct de vedere original și valoros în pedagogia românească, în anii '30, cînd el se confrunta cu alte teorii, ce aveau numeroase elemente conservatoare. A vorbi despre perenitatea lui, înseamnă a face abstracție de realitățile economice, sociale și culturale din țara noastră de astăzi, radical diferite de cele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
demnă de acceptat în epoca noastră; s-a constatat că, pe de o parte, elevii repetenți nu învață mai bine, iar, pe de altă parte, repetenția face să crească și mai mult costurile educației. Cîștigă, de aceea, teren așa-numita "pedagogie de sprijin", constituită din ansamblul procedeelor menite să ajute procesul de dezvoltare al copiilor proveniți din medii socio-culturale defavorizate. Astfel, în această direcție se bucură de o apreciere sporită contribuția instituțiilor preșcolare, întrucît ele oferă copiilor un mediu educativ capabil
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acea parte a ei care aborda problemele sociale și pe cele ale omului a cuprins și idei, mai concentrat sau mai amplu expuse, asupra educației. În trecutul mai îndepărtat, ideile pedagogice se aflau mai ales în scrieri filosofice. După desprinderea pedagogiei de filosofie, aceasta din urmă n-a încetat să se intereseze de problema devenirii umane, după cum, mult timp, pedagogia însăși a acordat prioritate problemelor de filosofia educației. În secolul XX, paralel cu procesul de științifizare a pedagogiei, se constată un
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sau mai amplu expuse, asupra educației. În trecutul mai îndepărtat, ideile pedagogice se aflau mai ales în scrieri filosofice. După desprinderea pedagogiei de filosofie, aceasta din urmă n-a încetat să se intereseze de problema devenirii umane, după cum, mult timp, pedagogia însăși a acordat prioritate problemelor de filosofia educației. În secolul XX, paralel cu procesul de științifizare a pedagogiei, se constată un interes deosebit al celor mai de seamă curente filosofice pentru problemele educației; aproape fiecare dintre ele are și o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
filosofice. După desprinderea pedagogiei de filosofie, aceasta din urmă n-a încetat să se intereseze de problema devenirii umane, după cum, mult timp, pedagogia însăși a acordat prioritate problemelor de filosofia educației. În secolul XX, paralel cu procesul de științifizare a pedagogiei, se constată un interes deosebit al celor mai de seamă curente filosofice pentru problemele educației; aproape fiecare dintre ele are și o teorie asupra direcției de devenire a ființei umane și a condițiilor optime ale acestei deveniri. Nu puține sînt
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
secundare și profesionale (se observă că se are în vedere vîrsta cea mai propice pentru formarea concepției despre lume). Au fost create societăți pedagogice neotomiste, ordine călugărești pentru problemele educației, un Centru de studii pedagogice la Paris; apar reviste de pedagogie cu orientare neotomistă ("Educația", în Franța, "Revista catolică a educației", în S.U.A. ș.a.). Au fost scrise lucrări de filosofia educației în spirit neotomist: Éducation à la croisée des chemins, Hummanisme integral, 1938, de J. Maritain; La pedagogia di Tommaso d
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
apar reviste de pedagogie cu orientare neotomistă ("Educația", în Franța, "Revista catolică a educației", în S.U.A. ș.a.). Au fost scrise lucrări de filosofia educației în spirit neotomist: Éducation à la croisée des chemins, Hummanisme integral, 1938, de J. Maritain; La pedagogia di Tommaso d'Aquino, 1931, Pedagogia generale, 1948, de Mario Casotti. Personalitatea reprezentativă a neotomismului nu numai în plan filosofic, ci și pedagogic (evident sub aspect filosofic) rămîne Jacques Maritain. Construcția sa teoretică în acest domeniu pornește de la critica a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
neotomistă ("Educația", în Franța, "Revista catolică a educației", în S.U.A. ș.a.). Au fost scrise lucrări de filosofia educației în spirit neotomist: Éducation à la croisée des chemins, Hummanisme integral, 1938, de J. Maritain; La pedagogia di Tommaso d'Aquino, 1931, Pedagogia generale, 1948, de Mario Casotti. Personalitatea reprezentativă a neotomismului nu numai în plan filosofic, ci și pedagogic (evident sub aspect filosofic) rămîne Jacques Maritain. Construcția sa teoretică în acest domeniu pornește de la critica a două "păcate" ale tradiției pedagogiei laice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1931, Pedagogia generale, 1948, de Mario Casotti. Personalitatea reprezentativă a neotomismului nu numai în plan filosofic, ci și pedagogic (evident sub aspect filosofic) rămîne Jacques Maritain. Construcția sa teoretică în acest domeniu pornește de la critica a două "păcate" ale tradiției pedagogiei laice, care își au originea în scrierile lui Descartes și J.-J. Rousseau. Descartes, afirmă MARITAIN, a supraevaluat rațiunea, făcînd din ea o instanță care se autojustifică și autoconduce, cultivînd oamenilor convingerea că ei pot fi stăpîni ai propriului destin
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pp. 21-22). Fie și numai din această ultimă frază a lui Sartre ne putem da seama de implicațiile filosofiei existențialiste în domeniul educației. Omul autentic tinde să se realizeze printr-un efort personal, prin autorealizare deci. Preocupările existențialiste în domeniul pedagogiei au apărut, în mod explicit, după 1950. Așa au apărut: GEORGE F. KNELLER, Existentialism and Education, 1958; OTTO FR. BOLLNOW, Existenzphilosophie und Pädagogik, 1959; F. GLAESER, Existenzielle Erziehung, 1963; VAN CLEVE MORRIS, Existentialism and Education, 1965 ș.a. Este adevărat, încă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]