14,398 matches
-
București, 1928; Limpezimi, Craiova, 1928; Caietul verde, București, 1932; ed. București, 1936; Scutul Minervei, București, 1933; Pasărea de lut, București, 1934; Poeme într-un vers, București, 1936; Portrete lirice, București, 1936; ed. îngr. și pref. Virgil Nemoianu, București, 1969; Țărm pierdut, București, 1937; George Coșbuc, București, 1938; Balcic, cu acuarele de Maria Pillat-Brateș, Craiova, 1940; Umbra timpului, București, 1940; Împlinire, București, 1942; Mărturisiri, București, 1942; Asfodela, pref. N.I. Herescu, București, 1943; Tradiție și literatură, București, 1943; Poezii, I-III, București, 1944
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
sa, București, 1956; Mărturiile unui scriitor, București, 1957; Însemnări de călător, reflecții de scriitor, București, 1958; Cele dintâi povestiri, București, 1959; Drumul cu plopi, București, 1961; Moara de la Cotul Dracului, îngr. și pref. Mihai Gafița, București, 1961; Vladim sau Drumul pierdut, București, 1962; Evocări și aspecte literare, îngr. și pref. Mircea Popa, Timișoara, 1974; Nuvele, București, 1978; Opere, I, îngr. Mihai Dascal, introd. Al. Piru, București, 1985; Corespondența lui Cezar Petrescu, îngr. și introd. Șt. Ionescu, Cluj-Napoca, 1986; Proză fantastică, postfață
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Daniel Cristea-Enache, O carte perversă, ALA, 1999, 483; Bogdan Popescu, Gloria postumă, CC, 2000, 4-8; Gheorghe Grigurcu, Duplicitatea lui Titus Popovici, RL, 2000, 47; Dicț. scriit. rom., III, 855-858; Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, În căutarea comunismului pierdut, Pitești, 2001, 213-227; Popa, Ist. lit., 1022-1025; Dicț. analitic, III, 86-89, IV, 129-133; Negrici, Lit. rom., 133-138. D.Mc.
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
Un sentiment al zădărniciei învăluie suflul existențial al ființării. Aceleași mâhniri ale unei însingurări voite se degajă și din ciclul de catrene Efulgurații, în care poetul, retras dintr-o lume ce-i este străină, sentimentalizează romanțios pe pragul unor iubiri pierdute. De o limpezime cristalină, lirica lui R. aduce miresmele pure ale unor spații agreste sacre, nealterate de surogate ale vieții moderne. Dar poetul însuși e un solitar, un sihăstrit în felul său, rezonanța în actualitate a versului asigurându-i-o
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
în care își regăsea atmosfera din țară” (Octavian Bârlea). Precaritatea acestei existențe indică și starea de provizorat pe care R. înțelege să și-o asume, viețuind numai între parametrii spirituali ai românității și preocupat doar de realitățile politice ale patriei pierdute, față de care se simte obligat să adopte o atitudine militantă, un statut de soldat incapabil să accepte înfrângerea. Este punctul de vedere exprimat de el însuși în noiembrie 1948, în „Foaie volantă”, sub titlul Dreptul de a hotărî în numele națiunii
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
Radu Mocanu, Cazarma scriitorilor, București, 1998; Liviu Teghiu, Fenomenul proletcultist în literatura română, Timișoara, 2000; Alexandru Ștefan, Politici culturale în câmpul literar românesc între 1944-1948, „Sfera politicii”, 2001, 89; Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, În căutarea comunismului pierdut, Pitești, 2001; Vasile Pistolea, Generația ’60 și redescoperirea modernității / modernismului, pref. Iosif Cheie-Pantea, postfață Gheorghe Glodeanu, Reșița, 2001, 45-72, 113-120; Popa, Ist. lit., I-II, passim; Sanda Cordoș, Literatura între revoluție și reacțiune, ed. 2, Cluj-Napoca, 2002; Florin Mihăilescu, De la
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
Miller, pref. Sorin Alexandrescu, București, 1968, O coardă prea întinsă, București, 1991; Katherine Mansfield, Preludiu, București, 1969, Garden Party, București, 2002; Nathaniel Hawthorne, Casa cu șapte frontoane, pref. trad., București, 1969; D. H. Lawrence, Fii și îndrăgostiți, București, 1971, Fata pierdută, București, 1978, Șarpele cu pene, București, 1989, Amantul doamnei Chatterley, București, 1991; Virginia Woolf, Spre far, pref. Vera Călin, București, 1972; John Galsworthy, Sfârșit de capitol, I-III, București, 1972-1973; Edgar Rice Burroughs, Tarzan, București, 1973; Charles Dickens, Poveste despre
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
agitație și propagandă, îngr. și introd. Eugen Negrici, București, 1995; Nițescu, Proletcultismul, passim; Marin Radu Mocanu, Cazarma scriitorilor, București, 1998; Michel Aucouturier, Realismul socialist, tr. Lucia Flonta, Cluj-Napoca, 2001; Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, În căutarea comunismului pierdut, Pitești, 2001; Vasile Pistolea, Generația ’60 și redescoperirea modernității/modernismului, Reșița, 2001, 73-108; Popa, Ist. lit., I-II, passim; Sanda Cordoș, Literatura între revoluție și reacțiune, ed. 2, Cluj-Napoca, 2002; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, passim; Eugen
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
și comentarii de critică și istorie literară, profiluri de scriitori din literatura română și universală, prezentări de reviste literare din țară și străinătate, studii de teorie literară și estetică. E. Lovinescu publică articole despre Dimitrie Anghel, despre piesa O scrisoare pierdută a lui I.L. Caragiale, despre Panait Istrati, comentariile Sămănătorismul, Localul și universalul, Importanța studiului prozei lui Eminescu, Literatura moldoveană. În numărul 2045/1924, Lucian Blaga semnează articolul Din viața culturală românească. Prozatorii de după război, unde remarcă în pagina literară „gesturi
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
1996), alcătuit de prietenii poetului, incluzând versuri din perioada 1972-1979. Se remarcă aceeași litanie/confesiune a unui exclus nostalgic și, pe lângă obsesia Banatului natal, cu ale sale loca periucunda, poate fi detectat alt topos, într-o poezie-reportaj evocând un timp pierdut și, totodată, iubirea: „Banat, Brabant românesc cu miriști și țărani/ care chiar dacă nu mai sunt țărani/ fac totul să-și pârlească porcul cu paie” (Banat, Brabant românesc...). Senzația apăsătoare a artificialului („Anesteziate/ sau niște secțiuni/ demontabile/ liberate/ cad frunzele/ și
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
și a semnat prefețe sau postfețe la ediții sau traduceri din operele scriitorilor ruși (cărți de Valentin Kataev, Vera Panova, poemul Poltava de Pușkin, Arta și realitatea de Cernâșevski ș.a.), dar și la ale unor clasici din alte literaturi (Iluzii pierdute de Balzac ș.a.). Textele „critice” ale lui M. sunt ilustrative în cel mai înalt grad pentru discursul ideologizat, marxist-leninist-stalinist, al primilor ani de regim comunist: un determinism grosier, fără nuanțe, manipulat pentru a servi „luptei de clasă”, o încercare abuzivă
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
proprii („Scriu toate acestea de-a valma, așa cum îmi vin în gând, fără să încerc să transform povestirea în proză beletristică”), senzația de ficțiune stăruie peste tot. Regretul pentru vremurile trecute revine mereu și Galațiul devine un fel de Arcadie pierdută. Alt volum memorialistic, Amintiri din război. 1941-1944 (1998), păstrează același timbru discret, dar aici istorisirea este mai înnegurată. Războiul este văzut ca o nenorocire ce mutilează fizic și psihic, legând în același timp oamenii sub semnul solidarității. Autorul-narator, medic pe
MUSEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288330_a_289659]
-
dunărene, a cărei imagine este apropiată de cea a cetății grecești antice (Agora, Triptic). Metaforic, câmpia este asociată limbii: „E-o câmpie necuprinsă limba română / pas cu pas o străbatem până la moarte” (Limba română). Ciclul Nopțile disperării din volumul Corăbii pierdute (1994) abordează lirica de dragoste, creându-se un spațiu halucinant, în care poetul, asemenea lui Orfeu, pendulează între certitudine și suferința pierderii iubitei. SCRIERI: Un fluviu cu nume sfânt, Galați, 1990; Dropii în amiază, Galați, 1993; Corăbii pierdute, Galați, 1994
MUSTAŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288333_a_289662]
-
volumul Corăbii pierdute (1994) abordează lirica de dragoste, creându-se un spațiu halucinant, în care poetul, asemenea lui Orfeu, pendulează între certitudine și suferința pierderii iubitei. SCRIERI: Un fluviu cu nume sfânt, Galați, 1990; Dropii în amiază, Galați, 1993; Corăbii pierdute, Galați, 1994; Singurătatea țărmului, Galați, 1995; Intrarea în singurătate, Galați, 1996; Viscol de toamnă, Galați, 1997; Umbra lui Terente, Galați, 1998; Sub lacrima nopții, Brăila, 1998; Evadare din Babilon, București, 2000; Melancolia cuvintelor, Brăila, 2000; Sărbătorile câmpiei, București, 2001. M.Dr.
MUSTAŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288333_a_289662]
-
nerușinaților” (Viață distrusă de poezie). Singurul mod de eliberare de sub teroarea harului, a frumuseții constă în „a-i săvârși faptele”. M. o face - cum remarca Eugen Simion - într-un limbaj „lipsit de poezie în sensul tradițional”. În eseurile din Cartea pierdută (o poetică a urmei) (1998), autorul recitește „basmele românilor” dintr-o perspectivă interferentă viziunii care îi structurează poezia. E o lectură incitantă, inventivă, simultan ludică și gravă, mereu atentă la simboluri. SCRIERI: Cartea de iarnă, București, 1981; Poemul care nu
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
basmele românilor” dintr-o perspectivă interferentă viziunii care îi structurează poezia. E o lectură incitantă, inventivă, simultan ludică și gravă, mereu atentă la simboluri. SCRIERI: Cartea de iarnă, București, 1981; Poemul care nu poate fi înțeles, Târgu Mureș, 1993; Cartea pierdută (o poetică a urmei), Bistrița, 1998. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Cartea de iarnă”, RL, 1981, 38; Voicu Bugariu, „Supărarea” poetului, LCF, 1981,40; Ion Cristofor, Volume de poezie, ST, 1981, 10; Nicolae Prelipceanu, Exercițiul spiritual al poetului, VR, 1982, 5
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
întâi, din perspectiva adolescentului Deni, cartea e o pledoarie pentru respectul față de puritate și candoare fiindcă, în pofida tuturor aparențelor, Deni, deși condamnat de două ori, este un simbol al curăției morale, pe care o maculează ceilalți. Roman al tuturor „iluziilor pierdute”, Caii de la bicicletă transcrie o resemnare tragică în fața unei lumi ostile și a unei societăți bolnave. M. este și autorul câtorva piese de teatru reprezentate - Răscrucea (Teatrul Național din Timișoara), Poveste de dragoste (Teatrul Național din Iași), Orașul (Teatrul de
MUNŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288303_a_289632]
-
N. la „Vieața nouă” și la „Sburătorul” nu vine probabil dintr-o adeziune deplină la simbolism. Climatul frecvent în versurile sale este, ce-i drept, vagul sufletesc, prins în sugestii împrumutate din domeniul muzicii, obișnuite fiind „cutremurările sfioase” și „armoniile pierdute”, „cântecele de toamnă” ori „conturările fantastice”, cum se intitulează câteva din ciclurile cuprinse în placheta Ispite și biruinți. În fond, acest climat e produs de o sensibilitate în care dominanta este o molcomă melancolie, tipic moldovenească, colorată și individualizată de
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
final chiar câștigă lupta electorală, faptul subliniind absurditatea și caracterul absolut întâmplător al actului politic. Șarjarea arivismului politic, cât și anumite virtuți ale construcției dramatice și tipologice îl situează pe M. în descendența lui I.L. Caragiale, dar, spre deosebire de O scrisoare pierdută, în Titanic Vals lupta politică este înfățișată indirect. Faimosul discurs în care Spirache le spune sincer alegătorilor: „Să nu mă votați fiindcă eu nu merit să intru în Parlament, pentru că eu n-am făcut nimic pentru voi și nici n-
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
Visuri înstelate, București, 1909; Ludwig Fulda, Prostul, București, 1910; Prosper Mérimée, Don Juan, București, 1911; Maxim Gorki, Omorul, București, 1912; Leonid Andreev, Prăpastia, București, 1912; Matilde Serao, Visul unei nopți de dragoste, București, 1915, Idila paiaței. Ciccotto, București, f.a., Iubire pierdută, București, 1921; Edmondo de Amicis, Cuore, București, 1916; Karl May, Saiwa-Tjalem, București, 1926. Repere bibliografice: Iorga, Pagini, I, 254-255; Izabela Sadoveanu-Evan, Impresii literare, București, 1908, 201-212; Dimitrie Anghel, Fantome, București, 1911, 69-80; Dafin, Figuri, 293-298; Miller - Săndulescu, Evoluția, 185-196; Călinescu
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
după V. Voiculescu). Încă din poeziile de tinerețe cuprinse în placheta Teama de păsări se fac simțite înclinația lui N. spre meditația asupra condiției intelectualului și preferința pentru limbajul esopic și ironia moralizatoare („Spre Atlantide ce nu sunt/ ne îndreptau pierdute hărți,/ au ars cele mai bune cărți/ în Alexandria, demult.../ Stă lumea-ntreagă adeseori,/ iubito, fără nici o știre/ pe mari coloane de valori/ abstracte sau de amintire...”). Piesele de teatru datând din anii ’70 sunt în mare măsură ceea ce dramaturgul
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
sau cateter central (de preferință, plasat în vena jugulară internă) inserat prin tehnica Seldinger. • Rata perfuziilor trebuie să fie maximală (dependentă de diametrul accesului venos). • Soluțiile utilizate trebuie să rămână în spațiul intravascular și să fie apropiate de compoziția fluidelor pierdute (care au determinat deshidratarea); se vor utiliza în acest sens: soluții cu putere coloid-osmotică mare (sânge, plasmă, albumină umană) sau soluții izotonice (clorură de sodiu, 0,9 %, sau bicarbonat, 1,4 %); sângele se va administra întotdeauna când Hb < 10 g
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
mai sofisticat, pe când textul străin rămâne prizonierul unor poncife critice (comparația dintre Negruzzi și Flaubert); fie scrierea autohtonă e prezentată ca excepție ireductibilă în opoziție cu opera străină, mereu raliată la o tipologie anume (e cazul lecturii la O scrisoare pierdută, unde eseistul exagerează importanța Cetățeanului turmentat). Astfel, deși cuprinde și interpretări plauzibile, cartea este alterată în esența ei de caracterul tezist. Din păcate, lucrurile nu se opresc aici, pentru că protocronismul lui P. va fi adoptat și transformat într-o armă
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
semantice ale textului. Dintre ele, cu precădere Eros și Thanatos, această asociere bipolară, fundamentală pentru poezia lui P., se manifestă ca o figură de sursă expresionistă. SCRIERI: Lebede ale puterii, București, 1972; Obelisc, Timișoara, 1974; Neînceputa mireasmă, Timișoara, 1975; Obiecte pierdute, Timișoara, 1980; Clima temperată, București, 1981; Autobiografie ermetică, pref. Șerban Foarță, Timișoara, 1992; Erotica hermetică - Die hermetische Erotik, ed. bilingvă, tr. Balthasar Waitz, Timișoara, 1994; Zaruri de apă, cu desene de Dan Ursachi, Timișoara, 1999; Nopți westfalice, Timișoara, 2003. Traduceri
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
1975, 49; Nicolae Prelipceanu, Dimensiuni ce ne încântă. Poezia lui Dușan Petrovici, TR, 1975, 50; Alexandra Indrieș, Topos și expresie inedită la Dușan Petrovici, O, 1976, 15; Felea, Aspecte, I, 203-209; Alexiu, Ideografii, 131-134; Ruja, Valori, 115-117; Lucian Alexiu, „Obiecte pierdute”, O, 1980, 31; Șerban Foarță, O poezie a substanței feminine, O, 1980, 35; Marcel Corniș-Pop, Elegiile obiectelor pierdute, O, 1980, 35; Lucian Raicu, Senzații și imagini, RL, 1980, 37; Cornel Ungureanu, „Clima temperată”, O, 1982, 9; Șerban Foarță, Preambul, O
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]