5,550 matches
-
primare” este motivată de dorința utopică de reluare a mersului lumii pe alte căi, ce ar putea conduce la un rezultat mai fericit. Apar și ecouri ale subconștientului ereditar, sub forma unei „melancolii de plumb”, generată, „din vremuri ancestrale”, de plânsul și suferințele strămoșilor, făcându-i „sufletul bolnav și trist”. S. are o percepție foarte concretă a propriului spațiu interior - „stau în mine zăvorât ca-ntr-o chilie”. De obicei el nu se poate dezlipi de mediul proxim, de micile întâmplări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
perplexe o imagine a emasculării. Infirmitatea, care va să zică, îmbracă un fason de carnaval. O figură luminoasă, deși lucrată în trăsături mai convenționale, e Bunica, depozitară a valorilor tradiționale pozitive. Ca să-i scutească pe ceilalți de încă o rușine, bătrîna, înăbușindu-și plînsul, se chinuie să fredoneze un cîntec, după cum au chef "musafirii". Vădind intenția de a construi arhetipal, personajul ne convinge totodată că autorul nu se teme nici de melodramă. Și, dintr-o dată, terorizanții Vecini dispar. În fundul scenei se mai întrezăresc, parcă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
eu am turnat niște colegi... Gh. P. doi: (îi spune la ureche) Gh. P. unu: ...da, și niște prieteni... Gh. P. doi: ... (un fel de scîncet tot la ureche) Gh. P. unu: ...da, și niște rude... Gh. P. doi: (geamăt, plîns) ...eu... despre... niște... din străinătate. Gh. P. unu: (cu revoltă și rușine) ...și eu..., că au fugit din țară... de silă... și ură... și disperare... și frică... Gh. P. doi: (țipînd) ...și despre tine am... Gh. P. unu: (țipînd) ...da
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
există vii așa-ziși morți adică Ovidiu... Marieta: Ei, poftim de înțelege ceva...! În loc să umbli, să-ți faci relații... să... tu ai relații cu morții! Octav: ...Eu vă invit la o porție de rîs... Da repede, pînă nu ne-apucă plînsul...! Hai! Una, două... Și! (rîde singur) Costache: (timid) Octav! Octav! Octav: Spune, tata, dacă ai de spus ceva, dar clar! Costache: (vinovat) Ceva clar... n-am Octav... n-am... tu știi... aș vrea numai..., fii și tu mai... și Marieta
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Dar revolta ta de acum în care reproșezi orice și oricui..., în care biciuiești pe toată lumea... Tu cînd vorbești parcă tragi cu mitraliera! Octav: ...Îmi cer scuze dacă te-am executat... Mona: (cu enervare și disperarea dinaintea unui hohot de plîns) Și eu am visat să fie altceva! Și uite că acum scriu borderouri pentru "Alli En gros"! Și asta pentru că am absolvit engleza! Ca să traduc: chewing gum gumă, cofee cafea, cigarettes țigări...! Dar asta nu-nseamnă să cer cont omenirii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Așa că data viitoare facem și-un număr de supt sînge. (Scoțianul pleacă prăpădindu-se de rîs; Nae e obosit.) Nae: Auzi, Octăviță, tu, de fapt, ce dracu' faci aicea?! Octav: Altul la rînd! Hai, Năică, hai că-i pauză de plîns... Hai! Nae: Tu nu ești întreg! (pleacă pe urmele scoțianului) Octav: Dacă și Năică a observat că nu-s întreg...! Altul la rînd! Mona: (care, împreună cu Groparul, au asistat, deloc indiferenți, la "exercițiul" lui Octav; îl aplaudă) Bravo! Bravo! Probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ambele sufixe, după cum accentul cade, în context, pe schimbarea de stare implicată în eveniment (citirea cărții, venirea la putere) sau pe procesul ce conduce la o schimbare de stare (cititul, venitul acasă târziu); verbele neergative selectează sufixul -t/-s (râsul, plânsul, respiratul); sunt compatibile exclusiv cu sufixul infinitivului lung unele verbe intranzitive inerent reflexive care se referă la schimbări de stare (a se ramoli − ramolirea lui Ion, *ramolitul lui Ion). Stan (2003: 75−76) a verificat această ipoteză pe verbele de la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
28) Ce mi-i vremea când de veacuri, Stele scânteie pe lacuri? (Eminescu) − Ce mi-e cutare lucru "ce-mi pasă de..."; (29) Și-i era numele Plachidas (Dosoftei) − a-i fi cuiva numele X; (30) Se puse pe un plâns de-ți era mai mare jalea de dânsul (Ispirescu) − predicatul se combină cu o stare organică ori sufletească; (31) Nici în pântecele mă-sei nu i-a fost așa (Zanne) − mi-e "mă simt bine, sigur etc."; (32) Dumisale îi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața” (semna Ștefan Stănescu-Buzău), „Curentul magazin”, „Claviaturi”, „Bucovina”. Din 1941 era membru al Societății Scriitorilor Români. În 1942 îi iese de sub tipar ultimul volum antum, Poemul sistemului solar. Avea în pregătire alte câteva culegeri de versuri (Plânsul madonelor, Cântărețul amurgurilor, Înălțimi de odihnă) și o dramă (Izvorul tămăduirii), care au rămas în manuscris. Mort la patruzeci și patru de ani, S. rămâne „poetul tânăr” al generației de lirici în care intrau Andrei Tudor, Simion Stolnicu, Vladimir Cavarnali
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
viață cu adevărat creștină pentru că îi lipsește dorința de a se lupta cu păcatele și de a dobândi virtutea. Mândria se opune harului, fără de care nu există mântuire. Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. (Matei 5, 4). Plânsul exprimă durerea sau tristețea. Înțelesul lui depinde de cauza din care pornește. Astfel, este o mare deosebire între plânsul celui ce-i pare rău pentru un păcat săvârșit și plânsul unui hoț, de necaz că nu i a reușit o
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Mândria se opune harului, fără de care nu există mântuire. Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. (Matei 5, 4). Plânsul exprimă durerea sau tristețea. Înțelesul lui depinde de cauza din care pornește. Astfel, este o mare deosebire între plânsul celui ce-i pare rău pentru un păcat săvârșit și plânsul unui hoț, de necaz că nu i a reușit o încercare de furt sau pentru că a fost prins și pedepsit. De aceea, din această fericire nu trebuie să înțelegem
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ce plâng, că aceia se vor mângâia. (Matei 5, 4). Plânsul exprimă durerea sau tristețea. Înțelesul lui depinde de cauza din care pornește. Astfel, este o mare deosebire între plânsul celui ce-i pare rău pentru un păcat săvârșit și plânsul unui hoț, de necaz că nu i a reușit o încercare de furt sau pentru că a fost prins și pedepsit. De aceea, din această fericire nu trebuie să înțelegem că toți cei ce plâng ar putea dobândi mângâierea. Aici este
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
latin... Și cum scria el frumos, ca de tipar, a scris pe tabla neagră: ,,Vivat România ! Vivat Națiunea Română ! Vivat Alexandru Ioan Întâi, Domnul Românilor !” Și bravul nostru dascăl n-a mai putut stăpâni emoția și s-a pornit pe plâns; a plâns toată lumea, și părinții, și copiii; iar vodă, ținându-se cât 45 putea și ștergându-se la ochi cu batista, a bătut pe umări pe dascăl și i-a zis: Să trăiești ! Cu români ca tine n-am teamă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
întocmai ca un om care fiind lovit cu o piatră arată piatra sau haina însângerată. Va veni pe nori, așa cum S-a înălțat; și semințiile văzând aceasta vor plânge. Nenorocirea lor însă nu se va mărgini numai la plânsete, ci plânsul va fi ca să-și pronunțe ele însele sentința, ca să se osândească singure”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, LXXVI, III, în PSB, vol. 23, p. 866) „Căci va pogorî din cer în cursul nopții, când lumea doarme în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
le cerea masă bogată și scumpă, ci atât cât era de trebuință, hrana cea de nevoie; și le-o cerea în haină de cerșetor. Deci toate sunt în stare să-i pedepsească. Era puțin ce le cerea. O pâine. De plâns era cel ce cerea. Un sărac. Spre milă îi împingea firea celui ce cerea. Era om. De dorit era făgăduința. Făgăduise împărăția cerurilor, înfricoșătoare era pedeapsa. Amenințase cu gheena. Mare era vrednicia Celui Ce primea milostenia. Dumnezeu o primea prin
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cartea conștiinței sale; în care cei ce vor sta de-a dreapta vor primi negrăitele bunătăți făgăduite, iar cei ce vor primi locul de-a stânga, focul veșnic și întunericul cel mai din afară și viermele neadormit și scrâșnirea dinților și plânsul neîncetat și rușinea fără margini, de care va suferi mai mult cel osândit la chinul fără sfârșit decât de toate celelalte feluri de pedeapsă”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 4, în PSB, vol. 81, p. 43) „Să ne
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
neofiți, în vol. Cateheze baptismale, p. 59) „Cu lacrimile ochilor lui, Petru s-a botezat a doua oară (prin pocăință - n.n.). Plângând așa cu amar, și-a șters păcatul său; iar după plânset i s-au încredințat cheile Cerurilor. Dacă plânsul lui Petru a șters un păcat așa de mare, cum nu-ți vei șterge și tu păcatul, de vei plânge? Nu era mic păcatul lepădării sale de Stăpânul, ci mare și cumplit; totuși lacrimile au șters păcatul”. (Sf. Ioan Gură
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sortie”. - Abcesele pulmonare hematogene sunt complicații ale unor septicemii, care la sugari și la copiii mici sunt de obicei stafilococice. Aceste abcese comunică cu bronșii mici cu care formează un mecanism de ventil acționat de hiperpresiunea intrapulmonară din tuse sau plâns. Se formează pneumatocele (bule sau chiste) sub tensiune care fiind situate periferic se rup frecvent în pleură și generează empieme sau piopneumotorace stafilococice. Aceste stafilococii pleuro-pulmonare au o mare variabilitate radiologică, imaginea schimbându-se de la o oră la alta. Septicemiile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
4000/mm3 se numește leucopenie. Leucocitoza masivă cu valori între 30.000 - 50.000/mm3 se numește reacție leucemoidă. Leucocitozele fiziologice apar la naștere, după efort, emoții, postprandial, variații mari de temperatură, în ultimul trimestru de sarcină, la copil după plâns, după administrarea de adrenalină, epinefrină, corticoterapie. Leucocitoza patologică apare în infecții acute, leucemii și limfoame, în anumite forme de anemie. Leucopenia fiziologică apare la bătrâni și persoanele surmenate fizic, în timpul somnului. Leucopenia patologică apare în anumite tipuri de infecție (virale
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de cel obișnuit (cf. infra, pp. 116-117) menținând o putere specială de protecție și înțelepciune, asemănătoare cu cea pe care au avut-o în timpul vieții pământești. La moartea unei persoane se celebrau diferite rituri de doliu; cel mai natural era plânsul și lamentația însoțită de post și îmbrăcarea hainei de doliu (2Sam 1,12; 14,2; 1Reg 13,30; Am 5,16 etc.). Semnificația religioasă a lamentației este dată în 2Sam 18,18: „Absalom luase și ridicase, pe când trăia, o stelă
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
celui mort. Uzanța de a invoca cu voce tare numele propriului strămoș este foarte cunoscută în textele babiloniene, în cetatea Emar și Ugarit (secolul al XIV-lea î.C.), și în cele aramaice (KAI 214, liniile 15 ș.u.). Alături de plâns și lamentație, puteau fi îndeplinite și alte acțiuni precum: a se îmbrăca în sac, sfâșierea hainelor ca semn al durerii (Gen 37,34-35), scoaterea sandalelor și încetarea de a se spăla. În afară de acestea, adesea bărbații își făceau tăieturi și își
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Kakuttha și se îndreaptă spre Kuśīnagara, capitala tribului Malla, situată la sud-est de Kapilavastu. După o călătorie istovitoare, Buddha se simte epuizat fizic și Ănanda îi pregătește un culcuș sub un tufiș de săla. Discipolul preferat izbucnește în hohote de plâns, dar muribundul, cu o privire liniștită, îl consolează, așa cum făcuse și Socrate înainte de moarte cu discipolii săi: „Destul, Ănanda; încetează să te chinui și să jelești. Nu-ți spuneam eu că suntem despărțiți, separați, rupți de tot ce ne e
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
își termine rugăciunea, ca să o ajut cumva. Am chemat un slujitor de-al ei căruia i-am spus: <<Cheam-o aici pe stăpâna ta>>. Când s-a apropiat de mine i-am spus ceea ce am gândit. Femeia a izbucnit iarăși în plâns și a spus: Nu știi, părinte, care e problema mea? M-a părăsit Dumnezeu și nu m-a cercetat. Sau împlinit trei ani și nu m-am îmbolnăvit nici eu, nici vreunul dintre slujitorii mei, nici vreunul din casa mea
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
Sfinte firi vizionare, Chișinău, 1995; O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Chișinău, 1996; ed. 2, Chișinău, 1997; ed. 3, București, 2002; Lucian Blaga, paradisiacul, lucifericul, mioriticul, Cluj-Napoca, 1997; Mărul de aur. Valori românești în perspectivă europeană, București, 1998; Plânsul demiurgului, Iași, 1999; Cumpăna cu două ciuturi, Timișoara, 2000; Brâncuși, poet al ne-sfârșirii, Chișinău, 2001; Critice, I-III, Craiova, 2001-2003; La Pomme d’or, Chișinău, 2001; Duiliu Zamfirescu între Natură și Idee, Focșani, 2002; Zeul ascuns, Chișinău, 2002; Esența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
deznădăjduit care îl grăbește pe Isus spre casa sa: „Ajungând la casa înaltului funcționar și văzând cântăreții din fluier și mulțimea zgomotoasă” (Mt 9,23). După cum se vede, când au ajuns, fetița deja murise și pregătirile funerare, împreună cu muzica și plânsul, erau în toi. După moarte, trupul era spălat și înfășurat cu o pânză. Această uzanță se găsește în câteva episoade din evanghelii și din alte mărturii. O întâlnim în istoria lui Lazăr, care a fost legat și înfășurat în pânze
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]