KorAP: Find »[drukola/base=poliție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...219 220 221 ...3882 >

97,040 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364

Mi-am închipuit că oamenii vor zice că ne-am luat la bătaie pentru că descoperise că mă întâlneam cu prietena lui. Și, mai ales, eram sigur că Burkhardt ar spune lucruri rele despre mine dacă ar sta de vorbă cu poliția și ar zice că probabil eu l-am omorât. Situația mea n-ar fi fost prea roz. Așa că ne-am hotărât să îngropăm cadavrul și să susținem că nu știm nimic. Știam că în apropiere erau mușuroaie; în partea aia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
o ramură de arbust țepos. Cred că am reușit să acopăr toate urmele deoarece căutătorul de urme pe care l-au adus n-a găsit nimic. În plus a doua zi a plouat, iar asta a contribuit la ștergerea urmelor. Poliția ne-a tot pus întrebări în zilele ce au urmat, apoi au venit și alții să ne ia la întrebări. Le-am zis că nu-l văzusem în seara aceea, iar Carla a afirmat același lucru. Era șocată și nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
Mma Ramotswe. — Ăsta-i adevărul, Mma, zise Ranta. Nu l-am ucis. V-am spus adevărul. Mma Ramotswe dădu din cap a încuviințare. — Știu, îl liniști ea, îmi dau seama că nu mințiți. Făcu o pauză. — N-o să spun nimic poliției. V-am promis asta și nu-mi calc cuvântul. O să-i spun, însă, mamei ce s-a întâmplat, cu condiția să-mi promită că nu se duce la poliție. Cred că o să-și dea acordul. Nu văd motivul pentru care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
seama că nu mințiți. Făcu o pauză. — N-o să spun nimic poliției. V-am promis asta și nu-mi calc cuvântul. O să-i spun, însă, mamei ce s-a întâmplat, cu condiția să-mi promită că nu se duce la poliție. Cred că o să-și dea acordul. Nu văd motivul pentru care polițiștii ar redeschide cazul. Doctorului Ranta i se luase o piatră de pe inimă, se vedea clar. Expresia ostilă i se ștersese de pe chip și încerca să-i smulgă un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
locuit aproape de Molepolole, la ferma condusă de Burkhardt Fischer. Vă aflați acolo când un american pe nume Michael Curtin a dispărut în împrejurări misterioase. Se opri. Carla se holbă la ea cu ochi sticloși. — N-am de-a face cu poliția, se grăbi să adauge Mma Ramotswe. N-am venit aici să vă iau un interogatoriu. Carla rămase impasibilă. Atunci de ce doriți să vorbim despre asta? S-a întâmplat demult. A dispărut și asta-i tot. Nu, o contrazise Mma Ramotswe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312

și-am aruncat pe ea cearșaful, trec ăia mici la școală, să nu vadă... A mai încercat o dată, am înțeles, dar a rămas pe sârmele de rufe și-a tras-o unul dintre copii... Trebuie s-apară de-acum și Poliția, da’ încet se mai mișcă și ăștia... Nici popa n-a venit, am trimis-o pe Mioara să-l aducă. Când e după luat, n-ai grijă, vine repede... Dacă ar mai fi respirat cumva, tot murea până venea Salvarea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
hoc, știu ce e. Cum s-a întâmplat? - Nimeni nu știe cu precizie, îi vine la îndemână clișeul jurnalistic. Se fac presupuneri, se caută urme. S-au auzit urlete în tot centrul orașului, au venit și cei de la secția de Poliție, s-au alarmat cetățenii... Vânătorii din zonă și-au luat puștile și s-au mobilizat și ei, au pornit să scotocească parcurile... - Și ce să caute? - Păi... câinii care au mâncat muflonul... - Eu... - Să vă spun sincer, îl aud din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
pe nepotu-meu care, bou’, nici nu știa ce vrea să fure și nici n-a fugit. L-a pus la pământ și l-a pisat turcu’ până l-a umplut de sânge și i-a scos măselele. A venit și Poliția, ăsta cred că s-a bucurat, da’ l-a bătut și Poliția. Și ce crezi că zice când îl întreabă ce învârtea pe-acolo? - Ce? - Că strânge bani pentru copiii bolnavi de cancer din România, c-așa-i el, milos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
nici n-a fugit. L-a pus la pământ și l-a pisat turcu’ până l-a umplut de sânge și i-a scos măselele. A venit și Poliția, ăsta cred că s-a bucurat, da’ l-a bătut și Poliția. Și ce crezi că zice când îl întreabă ce învârtea pe-acolo? - Ce? - Că strânge bani pentru copiii bolnavi de cancer din România, c-așa-i el, milos, și-a început să fluture și-o legitimație... - Ei, pe mă-sa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Paralele pentru comândare? Moare draculu’ baba și-ți stă pe suflet, scuipă scârbit. Asta nu mai meserie... Sorin și băieții lui au trecut la polaci, mai cântă, ei îs și mai spălați, mai câștigă. Dar la doi le-a luat Poliția acordeoanele, acu’ n-au ce să mai facă, tre’ să se-ntoarcă. Ăilalți, cu cerutu’, cu cartonu’... nu le merge, abia dacă fac vreo cinci sute de zloți pe zi fiecare, două sute e hotelul... N-ajunge... Au încercat ăia de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229

mă ferească de orice suprafață lucioasă, așa cum îi fereau pe sinucigași de cuțite. Pe bețivi de băutură. Lucrul cel mai apropiat de-o oglindă era televizorul, dar ăsta arăta doar cum eram înainte. Dacă ceream să văd pozele făcute de poliție la locul accidentului, infirmiera de zi îmi spunea: — Nu. Țineau pozele într-un dosar în camera infirmierelor și părea că oricine putea cere să le vadă, mai puțin eu. Infirmiera asta spunea mereu: Doctorul crede că ați suferit destul pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
margine cu un albastru de neșters. Mai întâi mi-au făcut morfină, intravenos. Apoi m-au trântit pe-o targă cu roți. Nu-mi amintesc mare lucru din asta, dar infirmiera de zi mi-a vorbit despre pozele făcute de poliție. Poze, poze mari 20x25, lucioase, frumoase ca orice altceva din portofoliul meu. În alb și negru, a zis infirmiera. Dar în acele 20x25 șed pe-o targă cu rotile, cu spatele lipit de peretele camerei de urgențe. Infirmierei de serviciu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
ochii. Am luat pe mine noua rochie provocatoare și abia am așteptat să-ncep să transpir. Toată vara nu văzusem nici o oglindă sau, dacă o văzusem, nu-mi dădusem seama că imaginea aceea era a mea. Nu văzusem pozele de la poliție. Când Evie și sora Katherine au terminat, am zis: — De foil iowa fog geoff. Și Evie zice: — Cu plăcere. Sora Katherine zice: — Dar tocmai ai mâncat de prânz. E cât se poate de clar că nimeni de-aici nu mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
microfoane, ne spune Brandy. Planul e că, dacă trecem granița, mergem spre sud până la Seattle, unde sunt nightcluburi și discoteci în care băieți și fete go-go vor sta la rând să-mi golească buzunarele poșetei. Trebuie să păstrăm tăcerea din cauza poliției, că ei au microfoane de ambele laturi ale graniței, Statele Unite și Canada. În felul ăsta, pot să-i asculte pe oamenii care așteaptă să treacă. Am putea avea trabucuri cubaneze. Fructe proaspete. Diamante. Boli. Hapuri, zice Brandy. Brandy ne zice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
Noaptea nu stă să ne aștepte. Și-l vreau pe Seth mort. Mai rău ca mort, îl vreau gras și umflat cu apă și nesigur și emotiv. Dacă Seth nu mă vrea, eu vreau să nu-l vreau. Dacă apare poliția sau se-ntâmplă orice altceva, îmi zice luna, banii-s toți în cutia mea de machiaj. Cel pe care-l iubesc a ieșit deja să încălzească mașina. Cea care mă va iubi mereu zice: — Somn ușor, și închide ușa în urma

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
cânt colinde. Fratele meu, Shane, e tot mort, așa că încerc să nu mă aștept la prea multă atenție, doar la un Crăciun liniștit. În momentul acela, iubitul meu Manus începea să-și facă griji că-și va pierde slujba la poliție, iar mie-mi trebuiau două zile departe de lumina reflectoarelor. Am discutat cu toții, mama, tata și eu, și-am căzut de acord ca anul ăsta să nu cumpărăm cadouri mari unul pentru celălalt. Poate doar din alea mici, zic ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
că oamenii de la serviciul social al spitalului au aruncat o privire la fața lui Shane și au tăbărât pe tata. Suspiciune de abuz asupra minorilor. Neglijență criminală. Intervenție familială. Nimic din toate astea n-a fost vina mea. Declarații la poliție. Un asistent social s-a dus prin cartier să discute cu vecinii noștri, cu prietenii de la școală, cu profesorii, până când toți cunoscuții m-au tratat de sărmană mititică vitează. Șezând aici în dimineața de Crăciun, cu toate cadourile astea pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
toți cunoscuții m-au tratat de sărmană mititică vitează. Șezând aici în dimineața de Crăciun, cu toate cadourile astea pentru care mi-ar trebui un penis să le folosesc, nimeni nu știe nici jumate din adevăr. Chiar și după ce anchetatorul poliției și-a încheiat treaba și nu s-a dovedit nimic, chiar și atunci familia noastră era distrusă. Și toți încă mai cred că eu sunt cea care a aruncat sprayul fixativ. Și dat fiind că eu am început, a fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
și nu s-a dovedit nimic, chiar și atunci familia noastră era distrusă. Și toți încă mai cred că eu sunt cea care a aruncat sprayul fixativ. Și dat fiind că eu am început, a fost numai vina mea. Explozia. Poliția. Fuga lui Shane. Moartea lui. Și n-a fost vina mea. — Sincer, zic, dacă Shane chiar voia să-mi dea un cadou, s-ar întoarce dintre morți și mi-ar cumpăra noua garderobă cu care mi-e dator. Așa aș

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
zi-le tu vreo două. Receptorul ca un saxofon de aur pare greu și artificial, o piesă de recuzită, de parcă apelul ăsta ar avea nevoie să fie mai dramatic. Din dulapul cu haine, Seth țipă: — Te rog. Nu suna la poliție înainte să vorbești cu Evie. Apoi din telefon: — Alo? Și e mama. Lumea e destul de mare să ne putem iubi toți unul pe altul, zice. E loc în sufletul lui Dumnezeu pentru toți copiii Lui. Gay, lesbiene, bisexuali și transsexuali

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
pune telefonul jos. Și eu fac: — Aht! Oahk! Dar tata închide. Inventarul meu de oameni care mă pot salva s-a redus doar la mine. Nu prietena mea cea mai bună. Sau fostul meu iubit. Nu doctorii sau călugărițele. Poate poliția, dar nu încă. N-a venit vremea să strângem toată mizeria asta într-un ordonat pachet legal și să-mi văd mai departe de mai-puțin-decât-viața mea. Hidoasă și pentru totdeauna invizibilă și ocupată să strâng rămășițele. Lucrurile sunt încă o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
eu zic: — Nu. Capitolul 15 Sari în jurul orei unu dimineața, în casa mare și tăcută a lui Evie, când Manus se oprește din strigat și eu reușesc în sfârșit să gândesc. Evie e în Cancún, așteptând probabil s-o sune poliția și să-i spună: persoana care vă îngrijea casa, un monstru fără mandibulă, ei bine, v-a împușcat mortal iubitul secret când acesta a intrat prin efracție înarmat cu un cuțit de măcelărie, asta-i teoria noastră cea mai plauzibilă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
familiei Joad, numai că pe dos. Lăsând o dâră de accesorii aruncate, pantofi și mănuși și gulere scrobite și pălării, pentru a ușura povara așa încât să poată trece Munții Stâncoși, ăștia am fi noi. Asta-i după ce-a venit poliția, fără-ndoială pentru că managerul hotelului a sunat și-a spus că o psihopată mutilată amenința cu pușca pe toată lumea de la etajul patru. Asta-i după ce surorile Rhea au dus toate bagajele lui Brandy pe scările de incendiu în jos. Asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
mână și lungește gâtul ca să vadă traficul. Zice: — Trebuie să trăiesc pe hormoni un an întreg în noul meu rol sexual înaintea vaginoplastiei. Îi spun Training pentru Viața Reală. Brandy țâșnește pe stradă și aproape am scăpat. Echipele SWAT ale poliției, cu elegante accesorii negre, gaz lacrimogen și arme semiautomate, dau fuga înăuntru, trecând pe lângă portarul cu galoane care ține ușa deschisă. Surorile Rhea fug după noi, fluturând din mâini și trimițându-ne bezele și comportându-se ca niște oribile domnișoare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
târât pe asfalt, prins în portieră. Fața mea, dacă-mi atingi fața spulberată, o uriașă cicatrice, ai jura că atingi bucăți de coajă de portocală și piele. Mergând spre est, nu sunt sigură de ce anume fugim. De Evie sau de poliție sau de domnul Baxter sau de surorile Rhea. Sau de nimeni. Sau de viitor. De soartă. De înaintarea în vârstă, de îmbătrânire. Culegând cioburile. De parcă, fugind, n-ar trebui să ne continuăm viețile. În clipa asta sunt cu Brandy pentru că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]