5,976 matches
-
Văcarea și Huluba. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reședință a plășii Râurile, având 1171 de locuitori în satele Călceasa, Furnicoși, Geabelea, Mihăești și Valea Bradului. Comuna Drăghici avea 1772 de locuitori în unicul ei sat, iar comuna Valea Popii avea 1275 de locuitori în satele Huluba și Valea Popii. În 1950, comunele au fost transferate raionului Muscel din regiunea Argeș, iar in 1968 au trecut la județul Argeș. La acea dată, comuna Valea Popii dispăruse, iar comuna Drăghici a
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
reședință a plășii Râurile, având 1171 de locuitori în satele Călceasa, Furnicoși, Geabelea, Mihăești și Valea Bradului. Comuna Drăghici avea 1772 de locuitori în unicul ei sat, iar comuna Valea Popii avea 1275 de locuitori în satele Huluba și Valea Popii. În 1950, comunele au fost transferate raionului Muscel din regiunea Argeș, iar in 1968 au trecut la județul Argeș. La acea dată, comuna Valea Popii dispăruse, iar comuna Drăghici a fost desființată cu acea ocazie, satele lor trecând la comuna
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
ei sat, iar comuna Valea Popii avea 1275 de locuitori în satele Huluba și Valea Popii. În 1950, comunele au fost transferate raionului Muscel din regiunea Argeș, iar in 1968 au trecut la județul Argeș. La acea dată, comuna Valea Popii dispăruse, iar comuna Drăghici a fost desființată cu acea ocazie, satele lor trecând la comuna Mihăești. În comuna Mihăești se găsesc bisericile „Sfântul Ioan Botezătorul” din Furnicoși (datând din 1810) și „Sfântul Nicolae” (1767) din Valea Bradului, ambele monumente istorice
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
de pârâul Curița. Acesta izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Este clădită din lemn de stejar tăiată de pe terenul din jurul ei. Construcția este făcută în 1777 de către preotul Neculai Sbârcea, după cum dovedește următorul document: " Cuvioșiei Cat. Egumen Kir Kirile, Cu părintească Blagoslovire „Pentru biserica ce
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
Popești); iar satul Unguri a luat denumirea de "Arini". Patru obiective din comuna Găiceana sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice așezarea de la Arini din punctul „Dealul Popii”, aparținând culturii Foltești din Epoca Bronzului, și așezarea eneolitică de la „Pietroasa”, la 600 m sud-est de satul Găiceana, aparținând culturii Cucuteni A. Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1908) și biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
faptului că obiceiurile și credințele dacice erau cunoscute și aplicate în cazuri de forță majoră, atunci când celelalte metode de apărare se dovedeau ineficace (Olărescu, 2008). În prezent, în acest sat funcționează următoarele instituții: Biserica Primul preot din istoria bisericii satului „popa Vasilie din Stroești” este menționat la 8 aprilie 1644, ca martor la o învoială între frați (Leonăchescu, 2001). Pe harta Țării Românești întocmită în anul 1700 de stolnicul Constatin Cantacuzino, transcrisă în latină și tipărită de către Anton Maria Del Chiaro
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Valea Șoșii, Luca Mariș fiind locuitor din Valea Șoșii . Recensământul populației Moldovei, din anii 1772-1773 și din 1774, efectuat de către armata rusă condusă de generalul Rumianțev, care ocupase Moldova, consemnează satul ""Podurile-Răzășești"", toată suma caselor fiind de 101, cu trei popi (Preotul Gligoraș, Popa Sandul, Popa Ifrim), 10 diaconi (Dumitrașco diacon, Ioniță diacon, Antohi diacon, Toader diacon,Pavel diacon, Ion diacon, Timofi diacon, Moiseiu diacon, Ștefan diacon, Pinteleiu diacon), 4 ruptași Vasile Tătaru ruptaș, Iftimi Bujor ruptaș, Ștefan Profir ruptaș, Ștefan
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
în jur. Pârâul Curița izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Comuna Cașin, fiind situată la ieșirea din munți pe o vale larg deschisă către E, N-E, și la 260 metri altitudine, totuși, aceasta iarna este ferită de crivățul aspru iar vara nu simte foarte
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Sub Ciuceti, La Vale, Omezău. (Frentiu Titus) Satul: Sat de forma pătrată , cca 150 x 150 m, cu biserică în centru, orientat cu colțurile spre cele partu puncte cardinale . Vâlceaua la sud, Colțul la vest, Ciuceti la nord și Calea Popii la est Paralel cu latura N E mai apare în timp o ulița Bujacul, legată de sat prin două coridoare paralele, unul cu construcții, ulița Școlii(a Popii) și celălalt fără, Satul este situat pe coama unui deal , si toate
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
cardinale . Vâlceaua la sud, Colțul la vest, Ciuceti la nord și Calea Popii la est Paralel cu latura N E mai apare în timp o ulița Bujacul, legată de sat prin două coridoare paralele, unul cu construcții, ulița Școlii(a Popii) și celălalt fără, Satul este situat pe coama unui deal , si toate intrările în sat sunt în pantă Familii de baștină: Vesa, Laza, Lala, Bulc, Leuca, Popovici, Faur (acum dispărută), Macavei, Frent, Sala, Lala, Totoi, Alte nume de familie: Ile
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
a lui Țițic(Frentiu Titus) Soluri: . Zona dealurilor se caracterizează prin soluri brune de pădure și soluri brune de pădure podzolite. Apă: Apă se gaseste la o adâncime de 10-12 m, în sat, singurul izvor natural este sub “Piatră”, izvorul Popii, săpat în buza dealului, care se vede din localitatea Pocola și Feneris. Există un izvor sub grădină lui Gavrișu Toadii și a Miculaii Ții. Există și o cărare și un pârleaz care ducea la el între Gavrișu Toadii și Mironea
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
în buza dealului, se zice că s-ar afla o piatră îngropată în pământ care nu se poate mișca, trasă de doi boi. În valea Bicilor ( a taurului communal ), pe versantul cultivat, s-ar afla un izvor, simetric cu izvorul Popii (Laza Miron, a Vuchii) Ocupații: Agricultură, cultivarea cerealelor: grâu și porumb. Cultivarea cânepii pentru producerea firelor necesare țesăturilor din cânepă(trama) și a celor din cânepă și bumbac (misir) Creșterea animalelor: vite cornute, pentru tracțiune, carne și lapte și caii
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
fost la toate slujbele, sîrguitor împlinitor-Dat-am în Bălnaca 2 zile februarie 1839 Nicolae Lascovici paroh în Bălnaca și administrator paroh în Bratca de lege greacă neunită” (ortodoxă). 3.)Cazanie - tipărită în vremea lui Alexandru Scarlat Ghica voievod. -„ Scris-am eu popa Mihai parohul Bălnăcii când au fost foarte mare sușigu un căbel de tentiu cu 8 zloți, de grâu cu 12 și cu 14 zloți. 1806”. 4.) Triodion - tipărită la Blaj, în anul 1771 -„ Această carte ce se cheamă Triod este
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Vadului. -„ Această carte anume Mineiu ce se cheamă, o cumpărat săteni din Bălnaca cu 30 de florinți vonași de la un dascăl ce se cheamă Toma din varmeghia Bălgradului. Omul era de stat din satul Teiuș aproape de Blaj. Scris-am eu popa Coste din Bălnaca în luna lui iulie în 30 de zile 1791. Mâna ce au scris va putrezi și în pământ se va duce iară sufletul va merge la cer. Constantin Antonovici Bălnăcanul”.
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
exterioare și ridicării monumentului eroilor, ridicat în curtea bisericii pentru cinstirea celor 90 de eroi ostași căzuți în primul și al doilea război mondial. În decursul timpului în documentele parohiei sunt consemnați următorii preoți: 1705 la Ocnița păstoreau doi preoți "popa Nichita" și "popa Leonte". Aceștia au păstorit satul vreme de 28 de ani. În anul 1773 erau "popa Gligor" și "popa Toader". Acestora le-au urmat "popa Dobra, Lup, Nechita, Ioan Pop și Ioan August". Au urmat apoi în ordine
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
monumentului eroilor, ridicat în curtea bisericii pentru cinstirea celor 90 de eroi ostași căzuți în primul și al doilea război mondial. În decursul timpului în documentele parohiei sunt consemnați următorii preoți: 1705 la Ocnița păstoreau doi preoți "popa Nichita" și "popa Leonte". Aceștia au păstorit satul vreme de 28 de ani. În anul 1773 erau "popa Gligor" și "popa Toader". Acestora le-au urmat "popa Dobra, Lup, Nechita, Ioan Pop și Ioan August". Au urmat apoi în ordine: Simion August ( 1870-1888
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
primul și al doilea război mondial. În decursul timpului în documentele parohiei sunt consemnați următorii preoți: 1705 la Ocnița păstoreau doi preoți "popa Nichita" și "popa Leonte". Aceștia au păstorit satul vreme de 28 de ani. În anul 1773 erau "popa Gligor" și "popa Toader". Acestora le-au urmat "popa Dobra, Lup, Nechita, Ioan Pop și Ioan August". Au urmat apoi în ordine: Simion August ( 1870-1888), Vasile Brătfălean ( 1889- 1904), Simion Pintea (1906-1910), Valeriu P. Maior (1911-1930), Ioan Oprinca(1931-1939), Avram
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
doilea război mondial. În decursul timpului în documentele parohiei sunt consemnați următorii preoți: 1705 la Ocnița păstoreau doi preoți "popa Nichita" și "popa Leonte". Aceștia au păstorit satul vreme de 28 de ani. În anul 1773 erau "popa Gligor" și "popa Toader". Acestora le-au urmat "popa Dobra, Lup, Nechita, Ioan Pop și Ioan August". Au urmat apoi în ordine: Simion August ( 1870-1888), Vasile Brătfălean ( 1889- 1904), Simion Pintea (1906-1910), Valeriu P. Maior (1911-1930), Ioan Oprinca(1931-1939), Avram Ignat (1940-1944), Pop
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
în documentele parohiei sunt consemnați următorii preoți: 1705 la Ocnița păstoreau doi preoți "popa Nichita" și "popa Leonte". Aceștia au păstorit satul vreme de 28 de ani. În anul 1773 erau "popa Gligor" și "popa Toader". Acestora le-au urmat "popa Dobra, Lup, Nechita, Ioan Pop și Ioan August". Au urmat apoi în ordine: Simion August ( 1870-1888), Vasile Brătfălean ( 1889- 1904), Simion Pintea (1906-1910), Valeriu P. Maior (1911-1930), Ioan Oprinca(1931-1939), Avram Ignat (1940-1944), Pop Augustin (1945-1977), Vasile Dragan( din 1978
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
include Valea Rodnei la orașul Bistrița. În registrele asupra contribuției strânse de orașul Bistrița din satele Văii Rodnei figurează "Rebre minor" însemnând „Rebrișoara” sau „Klain - Rebre” (1577). Într-o scrisoare a șoltuzului Sucevei din anul 1638 este amintit Grigore, feciorul popii din Rebrișoara. La 1642 satul avea 43 de gospodării dintre care 8 familii cu câte două perechi de boi, 16 cu câte o pereche de boi, iar 12 fără animale de tracțiune. În anul 1691 "Popa Toma și Toader și
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
Botoșani, Moldova, România, formată din satele Blândești (reședința), Cerchejeni și Șoldănești. 5 martie 1638, dar ca vechime se ia data de 4 august 1632 legată de satul Talpa (azi Blândești), dată desprinsă dintr-un zapis de vânzare prin care nepoții popei Lupșe și ai Lupului Coșciug au vândut cu 90 zloți părțile lor de moșie de la Bălușeni. Plata s-a făcut în prezența mai multor martori, printre care și „Dronea ot Blândești” Comune învecinate: la S Sulița, la N-E Gorbănești
Comuna Blândești, Botoșani () [Corola-website/Science/300892_a_302221]
-
Dealul Staniște (711 m)) și altele mai mici. O enumerare a dealurilor și văilor Comunei Telciu se găsește în cartea lui Simion Retegan, „Satele năsăudene la mijlocul secolului al XIX-lea” (2002). Ele sunt prezentate astfel: „10. Ridu: Pe Cruci; Sdiabu Popii; Staniștea; Între Ponoare; Ratu Stagarului (azi, al Stejarului, n.n.). 11. Ridu Trestea: Pe Față și În Fund. 12. Ridu Valia Stagarului (azi a Stejarului, n.n.): Ceita. 13. Ridu Capu Câmpului: Lunca lui Niag, Coasta Stagarului (azi a Stejarului, n.n.), Sdiabu
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
22 moldoveni semtiți, un vornic, un vatman, un bejenar sosit în acest an, care încă nu-i supus la bir”. Catografia din anul 1774 înregistrează satul Costești cu cătunul Buda, cu 26 de case, 20 birnici și șase sufleturi (un popă și cinci scutelnici). În anul 1775, Maria Jituiceroaia, văduva Jituicerului Gheorghe Cănănău, cu fii ei Șerban și Ioniță face schimb de moșii. Ea dă mănăstirea Solca, munții Cocoșul, Găina, Valea Porcescul, Mestecănișul, Petrișul, Fața Câmpulungului (Dea)și Muncelul la Strajă
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
ha din care 70,9 ha teren arabil, 7,2ha pășuni, 24,87 ha vii, 2,53 ha livezi, 18,36 ha drumuri și 25,90 ha construcții. Cele mai mari înălțimi le au dealurile “ La podiș”-176m și “Dealul Popii” - 179,2 m, iar cea mai mica înălțime este înregistrată în Lunca Jijiei, fiind de cca. 60 m. Satul a luat ființă în anul 1920, numele fiindu-i dat în cinstea victoriei armatelor române care au luptat împotriva Germaniei în timpul
Victoria (Hlipiceni), Botoșani () [Corola-website/Science/300930_a_302259]
-
cariera locală de pe dealul Măgura. De asemenea agricultura și creșterea animalelor sunt o sursă importantă de venit. Pământurile Cuciulății sunt fertile, majoritatea terenului arabil aflându-se în lunca Oltului. Creșterea animalelor este facilitată de numeroasele pășuni din zona deluroasă, "Poiana Popii" și "După Pleașă" fiind două din cele mai importante. Apa potabilă este furnizată de pârâul Lupșa. Cuciulata are potențial turistic dar deocamdată activitățile turistice nu sunt promovate de autoritatea locală. Conform recensământului din 2002 satul Cuciulata era locuit de 1335
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]