19,544 matches
-
justificare.“72 Wittgenstein se apropia cu dragoste și venerație de acele opere artistice și lucrări religioase prin care valorile fundamentale ce dau sens vieții se arată în mod direct și firesc, fără nici o ostentație. Atât Engelmann, cât și Malcolm amintesc preferința lui pentru filme naive, cum sunt westernurile, al căror mesaj moral este simplu și transparent, în contrast cu cele în care sunt etalate ambițiile intelectuale și artistice ale regizorului. Lui Wittgenstein îi plăcea să citească prietenilor basme populare pentru copii, de exemplu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lui Wittgenstein, ci „acea mulțime de probleme și argumente pe care eu personal le-am degajat citindu-l pe Wittgenstein“. Kripke admite că dacă în scrierile lui Wittgenstein lipsesc „argumentele organizate și concluzile“, aceasta nu reprezintă pur și simplu o preferință stilistică, cuplată cu o înclinație spre obscuritate, ci „derivă din natura subiectului“. Cel care încearcă să dea ideilor lui Wittgenstein o formulare precisă riscă într-o anumită măsură „să le falsifice“, să facă ceva ce Wittgenstein însuși nu ar fi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în sine, nu impun o plăsmuire a minții omenești drept contribuție în filozofie. Impresionante prin anvergura lor sau mai modeste, rezultatele cercetării filozofice urmează să fie valorizate la capătul confruntării lor cu standarde care impun concluzii independente de interesele, înclinațiile, preferințele și gusturile celor care le-au produs. Presupozițiile care susțin o asemenea ruptură cu tradiția sunt simple. Problemele specific filozofice, în contrast cu cele științifice, sunt de natură conceptuală. Ele vor putea fi identificate, formulate corect și apoi soluționate prin analiză logică
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
selecție la nivelul sistemului, în sensul că unele dintre posibilitățile lui sînt actualizate și altele trecute în categoria virtualităților. Actualizarea posibilităților de un anumit tip conduce la determinarea tipului de sistem (care poate fi analitic sau sintetic, de exemplu), iar preferința în a actualiza virtualități sau posibilități nepreferate anterior conduce la schimbarea sistemului (precum trecerea de la sintetic la analitic). Ca chestiune de principiu apare în acest context aspectul uzului avut în vedere, dacă acesta este unul comunitar (sau majoritar) sau unul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
modernă 179. Coșeriu precizează că, dacă aceste două condiții nu sînt întrunite simultan, existînd eventual doar una dintre ele, ritmul evoluției este mult mai lent. Fără îndoială că obsevațiile sînt corecte, căci, ceea ce produce în mod real slăbiciunea tradiției sau preferința pentru unul din tipurile lingvistice, sînt aspecte care particularizează fiecare epocă-salt. Situîndu-se pe altă platformă filozofică, Coșeriu nu aduce în discuție factorii articulatorii pe care îi aveau în vedere neogramaticii, deși în analiza sa vizează în primul rînd limba populară
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sistem și normă, Coșeriu notează, de exemplu, că deși sistemul admite două plurale pentru chibrit (în -e și în -uri) norma "nu este indiferentă" preferînd una dintre cele două forme 219. Se deduce de aici că norma limbii realizează selecția (preferința pentru forma de plural chibrituri), cînd, de fapt, aici acționează norma legiferată a limbii literare. Trebuie admis deci că există o normă a limbii literare (cutumiară sau legiferată) în paralel cu norma lingvistică de la nivelul limbii populare, aceasta fiind însă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de acesta, fiindcă parlelismul nu este niciodată perfect. În general, sistemele de scriere corespund sistemelor fonologice din epoca în care se stabilesc, dar nu se modifică în continuare o dată cu "evoluția" sunetelor 225. O manifestare concretă a voinței, arată Philippide, este preferința limbii scrise pentru conservarea unor forme arhaice și reducerea, pe cale analogică, a multora dintre faptele de limbă care sînt excepții de la regulile generale. Voința trebuie să țină cont de uz, căci, dacă limitele uzului sînt depășite în favoarea unor stadii mai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a putea influența, de a oferi modele pentru a realiza mijloace noi de expresie sau de a oferi asemenea mijloace ca atare. Autorii de texte filozofice au în acest mod libertatea de a selecta, de a doza, potrivit propriilor aptitudini, preferințe și scopuri, mijloacele pe care le oferă limba la un moment dat sau pe care le poate prelua din alte limbi, și posibilitatea de a crea pe baza acestor mijloace altele noi309 sau de a capta în sfera exprimării filozofice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al limbii, devenite limbă de cultură, care impune reguli realizate prin normare (norma-lege sau norma-legiferată). În raport cu această ordine normativă se manifestă libertatea lingvistică, care nu trebuie înțeleasă numaidecît ca o opțiune pentru abaterea de la norma-cutumă sau de la norma-legiferată prin anumite preferințe lexicale, morfologice, sintactice sau stilistice. Se poate întîmpla de multe ori ca prin creație să nu se producă o abatere de la normă, ci numai să se realizeze ceea ce nu a mai fost realizat sau ceea ce a fost uitat. Sub acest
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
literară se manifestă, îndeosebi la nivelul mijloacelor de expresie specializate −aferente domeniilor științific și filozofic−, în forme bine determinate și corelate. Limbajul filozofiei este, în acest cadru, atent selectat și folosit în virtutea unor exigențe generale, dar și pe baza unor preferințe speciale, personale. Cît privește conținutul filozofiei realizate, acesta este în cea mai mare parte tributar concepției creatorului și nu poate decurge liniar din faptele de limbă, în măsura în care se vizează o apropiere de fundamentele existenței cosmice sau umane. Din acest motiv
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în raport cu produsul secundar B realizate în prima țară este mai redus decât același raport realizat în cea de-a două țară: 1 P 2 P Prețurile celor două bunuri (A și B) se formează la echilibrul dintre cerere reprezentată de preferințele și gusturile consumatorilor, evidențiate grafic prin intermediul curbelor de indiferență, și ofertă (nivelul tehnologic, disponibilitatea și modul de alocare a resurselor determină frontiera posibilităților de producție). Astfel, avantajul comparativ al unei țări față de partenerul ei comercial în producția unui bun, exprimat
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Comerț interregional și internațional", 1933). Autorii consideră că, înzestrarea naturală diferită cu factori de producție, împreună cu diferențele relative ale prețurilor acestora în cele două țări, reprezintă factorul determinant al comerțului care are loc între ele (în ipoteza unor tehnologii și preferințe ale consumatorilor similare). Teorema Heckscher-Ohlin (H-O) se referă la faptul că fiecare națiune va exporta bunul care utilizează intensiv factorul de producție relativ mai abundent și mai ieftin și va importa bunul care este relativ mai rar și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
producție ale celor doi parteneri comerciali: SUA și Marea Britanie, proporțional cu factorul abundent specific fiecăruia și utilizat intensiv în realizarea produselor care fac obiectul schimbului. Datorită ipotezelor teoremei H-O, ambele țări se vor situa pe aceeași curbă de indiferență (preferințele și gusturile consumatorilor fiind presupuse aceleași). În autarhie, Marea Britanie va produce și va consuma în punctul A situat pe curba sa de indiferență I, cu P = PSTOFA , iar SUA în punctul A' cu GRAU PA' . Dacă au loc schimburi comerciale
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de acord cu teorema Heckscher-Ohlin doar în cazul comerțului cu produse de bază, respingând-o însă în cazul în care comerțul are ca obiect produsele manufacturate. Teoria lui este aproape exclusiv orientată către cerere și se bazează pe faptul că preferințele consumatorilor sunt puternic condiționate de nivelul veniturilor lor, putând determina anumite trăsături specifice în cadrul consumului dintr-o anumită țară. Aceste preferințe ale consumatorilor reprezentativi se vor reflecta într-o cerere pentru respectivele produse, și implicit vor genera un răspuns din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
are ca obiect produsele manufacturate. Teoria lui este aproape exclusiv orientată către cerere și se bazează pe faptul că preferințele consumatorilor sunt puternic condiționate de nivelul veniturilor lor, putând determina anumite trăsături specifice în cadrul consumului dintr-o anumită țară. Aceste preferințe ale consumatorilor reprezentativi se vor reflecta într-o cerere pentru respectivele produse, și implicit vor genera un răspuns din partea firmelor producătoare. În acest fel, categoriile de bunuri produse într-o țară sunt o imagine fidelă a nivelului venitului pe locuitor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
datorită faptului că ramura aflată în expansiune atrage, în mod evident, un volum sporit de forță de muncă calificată. Concluzia care se desprinde din modelul lui Kemp este că două țări considerate identice, având deci aceleași condiții de producție și preferințe ale consumatorilor, pot ambele să câștige prin practicarea comerțului reciproc, lucru care nu ar fi posibil dacă analiza s-ar realiza prin prisma teoriei tradiționale. Schimbările survenite în structura și dinamica comerțului mondial, care au întărit și mai mult convingerile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
consumului pe locuitor c1 corespunzător pe ordonată unui raport (P/S)1. Considerând țara analizată anterior ca fiind I, în ipoteza participării la comerțul internațional în model este introdusă o a doua țară II, care este identică cu prima în ceea ce privește preferințele consumatorilor, dotarea cu factori de producție și nivelul venitului. Conform teoriei tradiționale, cele două țări evidențiate mai sus nu au nici un motiv să inițieze și dezvolte relații comerciale reciproce. Acest aspect este privit însă într-un mod diferit de Krugman
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în plus față de creșterea salariului real și a cantității produse din fiecare bun, numărul de produse diferențiate disponibile consumatorilor din fiecare țară este sporit element care constituie prin el însuși un câștig important în satisfacerea la un nivel superior a preferințelor și gusturilor extrem de variate ale acestora. În anul 1983, Krugman nota: "dotarea cu factori de producție poate determina sfera generală a bunurilor pe care o țară le va exporta și importa; dar în interiorul acestei sfere, diferențierea produselor și economiile de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și serviciilor. Cel mai important element al acestui determinant este compoziția cererii interne 23. În acest caz, firmele își orientează activitatea de producție și desfacere spre sectoarele cele mai largi de consum, datorită oportunităților pe care le oferă sau în funcție de preferințele consumatorilor. Avantajul competitiv va fi favorizat, numai în cazul în care aceste particularități interne sunt similare sau anticipează 23 M. Porter, Op. cit., p. 86 cerințele externe 24. Dimensiunea mare a pieței interne poate fi un punct forte în specializarea internațională
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
se găsesc în cantități fixe, au o calitate constantă pentru toate țările, sunt utilizate în întregime, iar factorii de producție sunt imobili pe plan internațional; tehnologia de producție este aceeași sau similară și disponibilă în mod liber pentru toate țările; preferințele consumatorilor sunt fixate și nu pot fi influențate de către producători; în interiorul granițelor fiecărei țări factorii de producție se deplasează liber între diferitele activități productive, iar economia în ansamblul său este caracterizată prin existența unei concurențe perfecte; guvernele naționale nu joacă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
al țării noastre cuprinde, pe lângă taxele vamale convenționale și o serie de taxe vamale preferențiale, pentru importurile din: Uniunea Europeană (UE), Asociația Economică a Liberului Schimb (AELS), Turcia, țările semnatare ale Protocolului celor 16 (P16), statele membre ale Sistemului Global de Preferințe Comerciale (SGPC), țările aparținând Acordului Central European de Comerț Liber (CEFTA), Israel și Lituania. Republica Moldova nu apare în Tariful vamal de import al României, datorită faptului că cele două țări au semnat un acord de liber schimb în anul 1994
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
tarifar de 60000 hectolitri, iar în anul 2000 s-a aplicat o taxă vamală preferențială de 10%. unele specii de pești și produse din pește și consolidarea avantajelor de care beneficiază România pe piața comunitară în baza sistemului generalizat de preferințe. Ținând cont de faptul că sectorul agricol beneficiază de protecția vamală cea mai ridicată 7, eliminarea în totalitate a restricțiilor, care se va realiza în momentul aderării țării noastre la UE, va avea repercusiuni negative asupra producției naționale, în special
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
țările terțe, care va genera o creștere importantă a importurilor. În perspectiva aderării la UE, țara noastră, pe lângă eliminarea completă a taxelor vamale potrivit principiului reciprocității cu țările membre ale Comunității, trebuie să adopte Tariful Vamal Comun precum și acordurile de preferințe vamale care sunt încheiate de UE cu țările terțe. Datorită faptului că România a devenit membră cu drepturi depline a GATT încă de la sfârșitul anului 1971, instrumentele de politică comercială externă utilizate au fost armonizate cu principiile și regulile convenite
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
pe bază de cereale, de făină, de amidon, de cartofi sau lapte, băuturi, lichide alcoolice și oțeturi), Tariful vamal de import al României bazându-se în exclusivitate pe taxe vamale ad valorem; deși în prezent beneficiară a Sistemului Generalizat de Preferințe, în viitor este necesar ca România să acorde preferințe vamale pentru toate țările în curs de dezvoltare beneficiare, în baza acordurilor convenite de către UE. Pe lângă rezolvarea problemelor tehnice legate de conversia dintre tipurile diferite de taxe vamale, adoptarea Tarifului Vamal
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cartofi sau lapte, băuturi, lichide alcoolice și oțeturi), Tariful vamal de import al României bazându-se în exclusivitate pe taxe vamale ad valorem; deși în prezent beneficiară a Sistemului Generalizat de Preferințe, în viitor este necesar ca România să acorde preferințe vamale pentru toate țările în curs de dezvoltare beneficiare, în baza acordurilor convenite de către UE. Pe lângă rezolvarea problemelor tehnice legate de conversia dintre tipurile diferite de taxe vamale, adoptarea Tarifului Vamal Comun al UE mai presupune și alinierea taxelor vamale
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]