5,690 matches
-
piață, socialismul de stat și ideologia statului-națiune. Modernitatea, argumentau gânditorii postmoderniști, este profund eronată În Însăși esența sa. În special noțiunile de realitate obiectivă care poate fi cunoscută, progres liniar ireversibil și perfecționare umană erau concepute prea rigid, sufereau de prejudecăți istorice și nu luau În considerare alte perspective și puncte de vedere ale condiției umane și sfârșitului istoriei. Noua generație de studioși se temea de metanarațiunile atotcuprinzătoare și viziunile utopice care Încercau să creeze o imagine unificată a comportamentului uman
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Analiștii americani de politică externă nu sunt de acord că se poate discuta rațional cu personaje negative și Întreabă cum ar trata domnul Patten cu regimuri falimentare, cum ar fi Coreea de Nord și Irak sau regimuri cu probleme În care vechi prejudecăți și animozități sunt atât de adânc Înrădăcinate Încât par imposibil de depășit, cum este cazul conflictului israeliano-palestinian. Patten raspunde folosind experiența europeană drept exemplu. Argumentul său destul de convingător este că „integrarea europeană ne arată că reconcilierea și compromisul sunt posibile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atât de adânc Înrădăcinate Încât par imposibil de depășit, cum este cazul conflictului israeliano-palestinian. Patten raspunde folosind experiența europeană drept exemplu. Argumentul său destul de convingător este că „integrarea europeană ne arată că reconcilierea și compromisul sunt posibile după generații de prejudecăți, război și suferință”44. Profesorul Joseph Nye Jr. de la universitatea Harvard, descrie noua abordare europeană În domeniul politicii externe și de securitate comună ca un exemplu al „puterii benigne” pe care o definește drept cooptarea oamenilor și nu constrângerea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
aceste spitale urmează a se face nu numai la dispoziția unei autorități, ci și la cererea directă a celui interesat sau a familiei. Mi se pare foarte evoluat acest punct de vedere, care implică o viziune mai largă, lipsită de prejudecata care plana asupra bolnavului psihic, considerat, prin însăși boala sa, ca incurabil. Este o anticipare are o lumină nouă asupra bolnavilor, judecați în funcție de dinamica tulburărilor, tulburări care nu lasă totdeauna urmări inteligibile. Dintr-o optic predominant socială se trece astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Popescu, aduc în teatrul românesc tipologia și problematica unui cuplu alienat la fața locului. Mecanismul dramatic al trecerii de la criza de început pînă la catastrofa finală funcționează necruțător, ca un motor în trei timpi: I. Dezangajîndu-se în viață (prin arsenalul prejudecăților și al locurilor comune, al oportunismului veleitar, al muncii mecanice și bigote) personajul e deviat pe linia moartă a vidului interior; la prima ciocnire cu obstacolul real (șeful-lepră, șleahta de "impostori și de farsori"), lipsit de sprijinul convingerilor morale, cade
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
adevăratul său debut se produce prin includerea primei sale piese "de rezistență" în repertoriul teatrului din Iași includere care, dat fiind prestigiul instituției, echivalează, pentru un autor dornic de afirmare, cu un certificat de existență literară. Lăsînd la o parte prejudecățile și reticențele pe care fiecare dintre noi le avem față de etichete, aș spune despre Calul verde că este o "farsă tragică". Ilie Popescu, eroul piesei, e un "om fără însușiri", un funcționar onest și chiar zelos, manifestînd o neașteptată pasiune
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în tipologia pe care tinde să o configureze acest teatru își manifestă dezamăgirea încolțindu-l în învinuiri pe vanitosul șef de familie. Omul în care crezuse, cu nevoia de modele a adolescenței, nu-i decît un ghem de ipocrizii, lașități, prejudecăți. În intervențiile abrupte ale "ereticului" în blugi e și indignare și amărăciune. Exploziile lui verbale mărturiseau o sfîșiere adîncă, de unde stă să izbucnească un strigăt de deznădejde. Cearta sporește în intensitate, iritarea crește, cînd, deodată, se aud în perete ciocănituri
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
adevărurilor creștine. Pornind de la astfel de considerații, Sfântul Augustin elabora „programul unui umanism creștin fondat pe credința în unitatea întregului adevăr pentru că întregul adevăr are o origine divină. Artele liberale sunt utile cu condiția să se dezică de erorile morale, prejudecățile filosofice și, mai mult, să primească o semnificație pedagogică pozitivă inspirată de idealul creștin. Puternic marcat de cultura antică, Augustin nu putea respinge cu desăvârșire studiile clasice. El recunoaște valoarea formativă, la fel ca și alți părinți bisericești, dar pentru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
o asemenea ipoteză ar trebui și ea să fie verificată empiric. Verificarea empirică este în mod special importantă în primele faze ale dezvoltării științelor sociale, caracterizate printr-un corp teoretic amorf, în care formulările vagi și imprecise se amestecă cu prejudecățile. Verificarea empirică a diferitelor ipoteze ce par plauzibile, „rezonabile”, curăță terenul teoretic, eliminând cele mai multe dintre presupozițiile eronate și întărind rivalele lor. Dificultățile stabilirii cauzalitățiitc "Dificultățile stabilirii cauzalității" Practica sociologică a scos la iveală faptul că explicația cauzală, atât de simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alte societăți clasa socială nu este în mod efectiv un factor determinant al natalității. Relația caracteristici personale-sărăcie. De multe ori, presupunerea unor cauze eronate nu se datorează în primul rând unor relații empirice care pot induce în eroare, ci ideologiei, prejudecăților colective ce se sprijină pe unele evidențe empirice, dar tendențios interpretate. Tom Burns (1970) oferă un exemplu clardin acest punct de vedere. Teoria sărăciei, curentă la începutul secolului în Anglia, parte a ideologiei burgheze tradiționale, afirmă că aceasta este cauzată
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
întâmplării. Din mulțimea soluțiilor posibile poate fi descoperită întâmplător o soluție sau alta; dintre soluțiile formulate, în condițiile în care nu există criterii clare de evaluare, poate fi aleasă una sau alta, în funcție de criterii întâmplătoare, inclusiv de preferințele subiective și prejudecățile persoanelor antrenate în actul deciziei. Rolul factorilor exteriori este mare în acest caz. Dezvoltarea științelor este ilustrativă pentru această idee. Se pare că în primele faze ale dezvoltării științelor, rolul „întâmplărilor fericite” este mult mai mare decât în fazele de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Fiecare dintre ele, deși ar putea explica unele aspecte sau cazuri, este departe de a fi satisfăcătoare. În primul rând, teoria erorii-prejudecată. Aceste proceduri sau mentalități exprimă un nivel scăzut de cunoaștere care face posibilă imaginarea a tot felul de prejudecăți. Teoria poziției de clasă arată caracterul ideologic al învestirii cu plusvaloare. Pentru a-și promova interesele, grupurile și clasele sociale le conferă o aură de autoritate absolută pentru a le face acceptabile de către celelalte clase și grupuri. Teoria privilegiului autoinstituit
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
implică, totodată, angajarea sociologului în favoarea unui grup socioprofesional sau a altuia. Sociologul (el însuși intelectual, cu un grad ridicat de școlaritate) poate fi tentat spre o opțiune care să avantajeze propriul său grup. Pentru a se detașa de o eventuală prejudecată ideologică de această natură, sociologul trebuie să examineze toate punctele de vedere teoretice și practice posibile în această privință și să le supună unei examinări critice deschise, atât teoretice, cât și empirice. O asemenea trecere în revistă constituie baza unei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și modifică neîncetat realitatea socială. Opusă integrării difuze, nespecificate este integrarea sociologiei într-un anumit punct al activității sistemelor sociale, în vederea realizării unui obiectiv anumit, a rezolvării unei probleme specifice: combaterea criminalității, facilitarea integrării sociale și profesionale a tineretului, eliminarea prejudecăților rasiale, promovarea tehnicilor democratice de conducere, soluționarea conflictelor dintre două sisteme sociale sau din cadrul unui sistem, promovarea unui climat pozitiv și stimulativ de muncă în întreprinderi etc. În această din urmă calitate, sociologul se angajează în cercetări particulare sau secondează
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în ciclul complet al activității acestuia. De calitatea unei asemenea analize depinde fundamental reușita ultimă a efortului sociologului de integrare socială. Ea este însă o fază extrem de dificilă, pentru că presupune, adesea, o schimbare aorientării sistemelor sociale, renunțarea la „mituri” și „prejudecăți”, adoptarea unei noi viziuni asupra lor înseși și a rolurilor lor în cadrul societății globale, adoptarea de noi moduri de organizare. Evaluarea eficienței și a consecințelor lateraletc "Evaluarea eficienței și a consecințelor laterale" Rein și Miller (1970) observă că simpla solicitare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mare măsură, comună. Socioterapia nondirectivă merge și ea pe cultivarea capacităților normale, flexibile, creative, raționale de funcționare, și nu pe promovarea unuianumit mod de organizare a sistemelor, pe sugerarea unor soluții. Sistemele, făcând față rațional, deschis problemelor lor, caută, fără prejudecăți, soluțiile cele mai adecvate. Specialistul nu încearcă să orienteze sistemul într-o direcție sau alta, să pună diagnoze, să stabilească obiective de atins și mijloace de adoptat. El este un facilitator al comunicării interne, al autoanalizei și al experimentării, al
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
necesară o precizare. Pentru omul modelat de societatea modernă, foarte dinamică, cu un simț ascuțit al istoriei, mentalitatea anistorică tinde să aibă o conotație negativă, fiind asociată cu ceva primitiv, neevoluat. Este necesar însă să ne detașăm de o asemenea prejudecată. În sine, o astfel de mentalitate nu este nici bună, nici rea, nici evoluată, nici neevoluată. Ea este mentalitatea normală a unei societăți stabile. Și dacă societatea umană, în viitor, va intra într-o fază de stabilitate, ne vom aștepta
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alegerilor operate de el însuși. Marea problemă a practicianului este adesea să aleagă între experți cu puncte de vedere diferite. În această situație, soluția cea mai simplă și comună este de a alege un expert care să confirme credințele și prejudecățile pe care decidentul le are deja constituie. Granița dintre utilizarea științei ca instrument cognitiv de decizie sau ca mijloc de reducere artificială a incertitudinii este foarte fină. Ea poate fi însă trasată cu precizie destul de ridicată dacă se ia în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca țară organizatoare Coreea de Sud. Mihai Pascaru Emilia Ivancu RECENZII Cătălin Zamfir O analiză critică a tranziției. Ce va fi ,,după”, Iași, Editura Polirom, 2004 (195 p.) Cartea profesorului Cătălin Zamfir este, probabil, cea mai completă și cea mai lipsită de prejudecăți lucrare care s-a scris despre România de după 1989. Este o ,,dare de seamă” asupra tranziției românești, făcută În stilul rapoartelor tehnice occidentale, adresată Întregii societăți românești, dar mai ales intelectualității și oamenilor politici. Este, de asemenea, una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cercetătorul adoptă poziția obsevatorului participant, pericolul este empatiazarea cu subiectul. Unde se găsește calea de mijloc? Declarațiile despre obiectivarea observatorului sunt adesea simple etichete dogmatice, imposibil de pus În practică. Soluția, cred cei doi autori, este suspendarea Înclinațiilor personale, a prejudecăților, a supozițiilor teoretice ale cercetătorului. O soluție complementară este participarea completă la viața unei colectivități opace (partid extremist, ghetou, instituție Închisă), simpla Întrevedere dovedindu-se imperfectă În unele cazuri. Aceste dileme se amplifică În cazul cercetărilor asupra claselor superioare. Poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fenomen conturează un transfer de bogăție ca echivalent al unei moșteniri anticipate, care nu corespunde nevoilor copiilor. Mai multe anchete sociale, Întreprinse de Knipschgeer (1995), Chapell și Blandford (1991), Daatland (1992) și Attias-Donfut (1996), relevă că, de fapt, contrar unei prejudecăți frecvente, extinderea ajutorului profesional se Îmbină, cel mai adesea, cu un nivel mai ridicat al ajutorului privat (din cadrul intragenerațional). Pentru detalii, recomandăm: Chapell și Blandford (1991); Daatland (1992); Knipschgeer (1995). Facem observația că, În general, atunci când se face trecerea de la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a contactelor obligatorii pentru care popoarele nu sînt nici psihic, nici spiritual pregătite Dacă cei în stare să acționeze ca interpreți își vor face munca, vom constata poate într-o generație sau două, sau chiar mai curînd, că aversiunea și prejudecățile vor fi dispărut. René Guénon, interpret al tradițiilor în convergență polară, nu a dat oare unei doctrine calificate ca străveche, atemporală (Tradiție primordială, Sanathana Dharma) o tematizare nouă, inteligibilă pentru europeanul modern? Nu a produs el astfel noutate metafizică? Noutate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a confirma existența acestora sunt diverse: - reliefarea conținutului tematic al visurilor; - examinarea unor asocieri libere; - răspunsuri la unele teste psihologice; - observarea modalităților obișnuite de structurare a experiențelor utilizate de către un individ; - interogări directe ale pacientului în legătură cu așteptările sale, convingerile sale, prejudecățile și atitudinile sale. Schema permite persoanei să trieze, să codifice și să evalueze diferiții stimuli interni și externi, apoi să decidă răspunsul pe care trebuie să-l emită. Schema realizează un efort de abstractizare și de transformare a datelor brute
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
individuală și apoi în grup, pe experiența mea de unsprezece ani în mediul asociativ al pacienților, și pe funcția mea de fondator și președinte al asociației persoanelor suferind de tulburări anxioase și fobice, MȘdiagora Paris. 1. Accesul la terapie Numeroase prejudecăți, rețineri, idei preconcepute, temeri iraționale și colective împiedică persoanele în suferință, cele care ar avea nevoie de ajutor să apeleze la psihoterapie. Psihiatria păstrează încă, în ochii marelui public, partea sa de umbre și de mistere. Stigmatizarea suferinței psihice rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să apară. Acest lucru trebuie făcut de la cea mai fragedă vârstă, În prima experiență a vieții ”de grup” la care participă copiii prin modificarea modalităților de lucru și prin schimbarea normelor, a regulilor, printr-o nouă strategie, prin lipsă de prejudecăți sau stereotipuri, pentru a facilita participarea deplină la activități a tuturor copiilor.
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]