7,041 matches
-
cu prilejul unei inspecții speciale pentru acordarea gradului didactic I, am rămas plăcut impresionat mai întâi de aspectul Liceului, de organizarea activității în interiorul acestui lăcaș de învățământ și, mai apoi, de pregătirea elevilor și de ținuta didactică și științifică a profesoarei inspectate. Se întâmpla acest lucru în mai 1995. Aceste impresii mi-au fost confirmate trei ani mai târziu, când din nou am fost oaspete al Liceului, în cadrul unei alte inspecții speciale. Am aflat atunci că Liceul se găsea în febra
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
școlii care participă la ea. Peste ani, ei își vor aminti cu dragoste și cu mândrie de școala în care au învățat. În cadrul acestei ceremonii, dați-mi voie să felicit colectivul redacțional al revistei, profesori și elevi, în frunte cu profesoara Irina Olaru, care a avut curajul, în aceste vremuri grele pentru școală, să îndrăznească și să reușească editarea unei reviste școlare. Este un exemplu că, atunci când dorim să realizăm ceva, să schimbăm ceva, prin efort, abnegație și sacrificii, reușim. Omul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ajuns, în timp, profesor chiar în liceul pe care l-a absolvit, un profesor de matematică de renume, foarte apreciat și stimat de colegi, dar și de serii întregi de absolvenți ai acestei școli. Îmi amintesc cu respect și de profesoara noastră de istorie, doamna Sanda Rohozneanu. La orele domniei sale nu lipsea niciodată o hartă mare pe care trebuia să localizăm evenimentele prezentate la lecții. Ne impresiona și precizia cu care respecta cele 50 minute ale orei, pentru aceasta ajutându-se
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
o hartă mare pe care trebuia să localizăm evenimentele prezentate la lecții. Ne impresiona și precizia cu care respecta cele 50 minute ale orei, pentru aceasta ajutându-se de un ceas deșteptător care suna de fiecare dată la „fără zece”. Profesoara de geografie, doamna Ecaterina Guceanu, se remarca prin calm și un mod special de a comunica, mai ales cu fetele de care era foarte apropiată. Un gând aparte pentru profesorul de limba rusă, domnul Anton Enachevici. Îmi amintesc faptul că
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
a unor oameni? Sau e toate la un loc? Cred ca ultima variantă e cea mai sigură. De ce oare? Pentru că istoria a fost predată în școala noastră numai de oameni dedicați profesiei și adevărului. Bazele liceului au fost puse de profesoara de istorie și directoarea de atunci Maria Elena Vrabie. O adevărată doamnă, din esența luptătorilor și făuritorilor, care a creat din dragostea ei pentru copii și pentru istorie un loc în care ei să parcurgă toate ciclurile școlarității. De aceea
CATEDRA DE ISTORIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena – Valerica Panaite () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1840]
-
olimpiadelor școlare și a numeroaselor concursuri specifice acestei discipline. Preocuparea pentru știința ce studiază viața se reflectă și în implicarea elevilor în editarea revistelor școlare. Revista „Biologia esența vieții” este realizată de către elevii claselor de liceu și coordonată de către doamna profesoară Prisacaru Pansela, începând cu anul 2003, revistă premiată la concursul județean al revistelor școlare. Revista „Eco-Rev” care este inițiată de doamnele profesoare Agheorghiesei Tatiana și Hadarag-Necoară Marnela începând cu anul 2003 și coordonată în prezent de către doamnele profesoare Hadarag Necoară
CATEDRA DE BIOLOGIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Agheorghiesei Tatiana () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1838]
-
editarea revistelor școlare. Revista „Biologia esența vieții” este realizată de către elevii claselor de liceu și coordonată de către doamna profesoară Prisacaru Pansela, începând cu anul 2003, revistă premiată la concursul județean al revistelor școlare. Revista „Eco-Rev” care este inițiată de doamnele profesoare Agheorghiesei Tatiana și Hadarag-Necoară Marnela începând cu anul 2003 și coordonată în prezent de către doamnele profesoare Hadarag Necoară Marnela și Dumitru Mariana. Revista „În pas cu știința” este realizată de elevi ai claselor de liceu sub coordonarea doamnelor profesoare Condrea
CATEDRA DE BIOLOGIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Agheorghiesei Tatiana () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1838]
-
de către doamna profesoară Prisacaru Pansela, începând cu anul 2003, revistă premiată la concursul județean al revistelor școlare. Revista „Eco-Rev” care este inițiată de doamnele profesoare Agheorghiesei Tatiana și Hadarag-Necoară Marnela începând cu anul 2003 și coordonată în prezent de către doamnele profesoare Hadarag Necoară Marnela și Dumitru Mariana. Revista „În pas cu știința” este realizată de elevi ai claselor de liceu sub coordonarea doamnelor profesoare Condrea Adriana, Agheorghiesei Tatiana, Roman Marnela, Dobre Viorica, Vulpoi Genovica începând cu anul 2004. Această revistă a
CATEDRA DE BIOLOGIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Agheorghiesei Tatiana () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1838]
-
doamnele profesoare Agheorghiesei Tatiana și Hadarag-Necoară Marnela începând cu anul 2003 și coordonată în prezent de către doamnele profesoare Hadarag Necoară Marnela și Dumitru Mariana. Revista „În pas cu știința” este realizată de elevi ai claselor de liceu sub coordonarea doamnelor profesoare Condrea Adriana, Agheorghiesei Tatiana, Roman Marnela, Dobre Viorica, Vulpoi Genovica începând cu anul 2004. Această revistă a obținut în anul 2010 locul I la faza județeană a concursului de reviste școlare participând și la faza națională a aceluiași concurs. Revista
CATEDRA DE BIOLOGIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Agheorghiesei Tatiana () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1838]
-
Genovica începând cu anul 2004. Această revistă a obținut în anul 2010 locul I la faza județeană a concursului de reviste școlare participând și la faza națională a aceluiași concurs. Revista „Despre natură” - inițiată în anul 2010 sub îndrumarea doamnei profesoare Agheorghiesei Tatiana și coordonată în prezent de către doamnele profesoare Agheorghiesei Tatiana și Prisacaru Pansela Elena a obținut premii la faza județeană a concursului de reviste școlare. Laboratorul de biologie al unității a fost amenajat cu mobilier școlar, 10 microscoape didactice
CATEDRA DE BIOLOGIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Agheorghiesei Tatiana () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1838]
-
în anul 2010 locul I la faza județeană a concursului de reviste școlare participând și la faza națională a aceluiași concurs. Revista „Despre natură” - inițiată în anul 2010 sub îndrumarea doamnei profesoare Agheorghiesei Tatiana și coordonată în prezent de către doamnele profesoare Agheorghiesei Tatiana și Prisacaru Pansela Elena a obținut premii la faza județeană a concursului de reviste școlare. Laboratorul de biologie al unității a fost amenajat cu mobilier școlar, 10 microscoape didactice binoculare pentru uzul elevilor și un microscop de laborator
CATEDRA DE BIOLOGIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Agheorghiesei Tatiana () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1838]
-
în grădina din fața școlii. Profesorii de la catedra de biologie s-au implicat și în organizarea și desfășurarea proiectelor: „Mediul în care trăim, mediul pe care ni-l dorim” - 2003 și „Sănătatea mediului-sănătatea noastră”2011. În anul 2011, sub coordonarea doamnei profesoare Prisacaru Pansela, s-a desfășurat proiectul de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenților ”Fii Conștient, Nu Dependent!” în cadrul căruia au fost alcătuite grupe de elevi formatori în vederea realizării unei campanii de informare educare, pe principiul peer education. Acest
CATEDRA DE BIOLOGIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Agheorghiesei Tatiana () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1838]
-
sau dacă găsești vreunul, trimite-mi-l mie! Te rog! Contam pe Adrian! Dar îmi spune că la P. Neamț nu s-au adus! Și dacă nu s-au adus pînă acum, nu știu zău dacă vor mai aduce! O profesoară prin Satu Mare mi-a scris cu entuziasm ("hai la groapa cu furnici"). Și eu nici nu știu ce-am spus acolo, ce poeme aș putea avea acolo! Deci, poate-mi poți trimite tu un exemplar! Sînt tot mai sătul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Ar fi multe de spus, însă țin mult la ea și n-ar trebui nici de bine s-o vorbesc, cu atît mai mult nu de rău. O vreme nu am avut iar catedră, însă acum țin și orele unei profesoare, așa că am 31 de ore nebunie curată! Abia de mai rezist! Din păcate, Săceanu nu m-a mutat la P. Neamț și eu nu-s mai puțin neînduplecat. Nu mă mai plîng, desigur, însă mi-e tot mai silă! Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
internat. În acest liceu, înființat în 1905, se bucură de o instrucție riguroasă și o îndrumare atentă din partea unui valoros corp didactic. Artemizia Badac, dr. Sidonia Cresan, Lidia Dubău, Felicia Ganin, Constanța Georgescu, Maria Grămadă, Eugenia Reznicec, dr. Ludmila Stretschi, profesoare distinse, devotate meseriei lor, pe care o făceau conștiincios, iau sprijinit formarea în anii adolescenței marcate de "bogate nevoi": seceta, foametea, imensele datorii de război, reforma comunistă din 1948, epurările personalului din instituții și a scriitorilor din programele școlare, prigoana
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
eram studentă la Științe juridice, la Iași și a trebuit să mă retrag, venind la gospodărie, pentru a mă ocupa de mama (operată de peritonită) și de pământ. Mi-am reluat profesia de dascăl, la Costișa, unde am funcționat ca profesoară suplinitoare de limba rusă, până la căsătorie. De la tata și unchiul Nicu am început să înțeleg tâlcul povestirilor, iar pe la șase ani inventam și eu povești, spuneam versuri și tot tata a fost acela care a observat înclinația mea spre literatură
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
detenție de la Jilava și Poarta Albă. În 1956 am avut o fetiță, Anca Elena, care fiind născută prematură (printr-un accident) a rezistat doar trei luni și ne-a părăsit. Actualmente locuiesc împreună cu o nepoată (de la sora mea) care e profesoară în Rădăuți la catedra de limba și literatura franceză. A susținut și ea gradul II. Sora mea, Oltea, căsătorită cu Cepuc Eugen, licențiat în istorie și filozofie, maior în rezervă, a fost contabilă la serviciul-plan din cadrul Întreprinderii de Servicii Comunale
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de admitere la Facultatea de Științe juridice din Iași, adia după doi de la absolvire. Datorită unei sesizări (privind starea materială a familiei) sosită la decanatul facultății, mi-a fost luată bursa. M-am retras și-am intrat în învățământ, ca profesoară suplinitoare, la catedra de limba rusă, la Costișa. Domnul învățător Adrian Ghicioc era directorul școlii. Colegi de breaslă mi-au fost: Eleonora Gherasim (Isopescu), Amalia (Sandi), Viorica Pascari (Cazacu), Ileana Drehuță, Cazacu Aurel și Cazacu Modest, Aurelia Viforeanu, Heracles (Lică
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
urmat, iar proprietățile din Costișa, au fost înstrăinate. Sora și-a urmat soțul, Eugen Cepuc (licențiat în istorie și filosofie) la București, fiind cadru (maior) militar. În prezent mă bucur doar de existența unei strănepoate (după Oltea), Georgeta Brândușa Paulencu, profesoară de limba română și franceză, gr. II, în oraș, clasele V-VIII, care locuiește cu mine în același imobil. Din familie a mai rămas nepoata Brândușa Răduța Paulencu (Cepuc) fiica Oltei, locuind la bloc, în oraș, pensionară (prof. de istorie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
chimie, Rădăuți Isopescu (Hrihor) Cleopatraînvățătoare, Remizău Isopescu Areta învățătoare, Iași Isopescu Grațiela învățătoare, Botușenița Isopescu Lala învățătoare Rădăuți Isopescu (Gherasim) Eleonora învățătoare Costișa Isopescu Maria, învățătoare Cazacu Aurel, învățător Cazacu Modest, învățător Lungu Maria, învățătoare Drehuță Ileana, învățătoare Bujdei Viorica, profesoară Nemțoc Vasile, învățător Nemțoc Magda, prof. Dir. Ursachi Rodica, învățătoare Pascari (Cazacu) Viorica, învățătoare Lavric (Vasilovschi) Răduța, institutor Lungu (Iacoviță) Oltea, asistent medical Iacoviță Luminița, medic Iacoviță Daniel, inginer Lavric (Cepuc) Oltea, contabil Viforeanu Alexandru, inginer Viforeanu Coca, ingineră Viforeanu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Alexandru, inginer Viforeanu Coca, ingineră Viforeanu Aurelia, învățătoare Ili Răduța, inginer Grigoraș Aurel, inginer zootehnist Ilarie Lavric, tehnician, vicepreședinte, Consiliul popular, Fătăuții-Noi (operator chimist) Burciu Gheorghe, tehnician Lungu Dragoș, inginer proiectant Lungu Arcadie, tehnician agricol Cernovschi Arcadie, învățător Grigoraș Elena, profesoară de biologie Grigoraș Margalina, asistentă medicală Vespasian Lungu, pictor Cernovschi Trandafira, învățătoare Drehuță Elena, educatoare Covașă Doina, educatoare Repta Arcadie, preot Repta Octavian (Titi), inginer Cazacu Emanuil, cantor Lavric Chirilă, primar Popescu Pamfil, învățător (primar) Lichian Ion, viceprimar Nastase Gheorghe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fost mereu alături, deși era mai mare decât noi. Nepoata popii lui Coșcodan, avea un prestigiu în sat și datorită serviciului pe care-l presta, cu multă pasiune. Lenuța Grigoraș, licențiată, absolventă a Facultății de Biologie din Cluj, mai târziu profesoară la Costișa și apoi la Târgu-Mureș. Foarte conștiincioasă, nu s-a lăsat, până nu a urmat cursuri superiore, influențând-o mult și pe Viorica, verișoara ei, să se califice pentru învățământ. A fost mereu alături de noi, cu sfaturile și experiența
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
director inginer principal la OCAOTA Suceava (1995-1997); director OSPA Suceava (1997-2000), subprefect jud. Suceava (2001-2003); director prefectură (2003). Laura Lavric îndrăgită interpretă de muzică populară Născută în 1946 la Costișa, jud. Suceava, absolventă a Liceului Agricol Rădăuți, promoția 1969, clasa profesoarei diriginte, Alexandra Dobre. Îndrumată de virtuosul instrumentist Constantin Sofian, Laura Lavric debutează ca interpretă de muzică populară în anul 1964, la Festivalul de folclor de la Târgu Mureș, unde obține diploma "Meritul cultural". Din 1969 devine solistă a Ansamblului "Ciprian Porumbescu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un examen de selecționare. Asta a durat până în 1952 când am absolvit liceul și am susținut examenul de bacalaureat (public). Pentru a mă pregăti mai bine pentru examenul de admitere la facultate, la sfatul tatei am intrat în învățământ, ca profesoară suplinitoare, clasele V-VIII, la Școala Elementară din Costișa. În vară am susținut examenul de admitere la Facultatea de Științe Juridice din Iași, intrând cu medie de bursă. În 11.VI.1954 tata a decedat numai la 53 de ani
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a zis: Bine copii, bine. Acum vom cânta "Tatăl nostru". Fiți atenți! A început să cânte, iar noi o secondam, intonând cea mai cunoscută rugăciune aparținând religiei creștine, din cea mai editată și vândută carte din lume: Biblia. Mama nu era profesoară de muzică și, ca atare, nu avea nicio pregătire în domeniul acesta. Era, în schimb, înzestrată cu o voce minunată și o ureche muzicală absolută. Vocile copiilor, împletite cu cea a mamei, formau o armonie de sunete impresionante, care ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]