7,890 matches
-
ajutor în casa Ioaniu, Vica e observatorul frust, însă autentic, al evoluției marii istorii, dar și al istoriei mărunte, conturată într-un veritabil abis temporal, deschis de o fotografie de familie din casa rece și pustie a Ivonei. Structura de profunzime a romanului reprezintă o dispunere concentrică a unor perioade bine definite din evoluția dramatică a familiei, iar dinamica narativă surprinde personajele în cadre biografice semnificative. Incursiunea spre momentul nuclear al romanului - o zi din anul 1916 - conturează un adevărat labirint
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
intersecta dimensiuni aparent incompatibile ale imaginarului. Dacă Pasiunea, romanul ce precede Sexul cireșilor, este o carte a mutațiilor de gen, textul de față modifică și bulversează relațiile spațio-temporale într-un joc ce rimează cu regimul excesiv al suprarealismului și cu profunzimea perspectivei realismului magic. Dar Winterson refuză etichetele de orice tip, scriindu-și cărțile în singularitatea unei viziuni apropiate de pulsul imaginației. Povestea lui Jordan și a Femeii cu Câini este, în primul rând, o istorie de familie. Uriașa mamă, fascinantă
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
-i celui ce se știe murind șansa de a contempla și înțelege realitatea cu luciditate, semnalând incandescența ultimă a unui spirit înfrânt. Tot spre final se strecoară imperceptibil o melancolie ironică, haosului bolii nemairezistându-i nici măcar umorul macabru. Semnificația de profunzime a acestei confesiuni constă, totuși, în rolul său terapeutic. Straturi succesive ale interiorității se suprapun într-o confesiune ce revelează, pas cu pas, un tragic proces al devenirii, pe care protagonistul alege să-l încheie simbolic, în 31 decembrie 1917
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
faptul că va deveni tată. Scenariul aparent banal, al bărbatului îngrozit de teama paternității, nu se bazează, însă, pe un clișeu. Motivul pentru care Gabriel se retrage (temporar sau definitiv) din această poveste, este unul ce ține de substratul de profunzime al personajului, mai precis de identitatea sa. O călătorie la Budapesta, prilejuită de un colocviu al traducătorilor lui Thomas Mann - în rândul cărora Gabriel ocupă un loc onorabil - îi oferă șansa, de mult așteptată, a întâlnirii cu patria familiei sale
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
decizia furioasă de a-l părăsi - nu reprezintă neapărat un compromis de stil, ci mai degrabă consolidează impresia veridicității. Zonele mai puțin dense ale romanului se conturează în zona articulării cuplului Laura-Gabriel, în încercarea de a conferi măsura justă a profunzimii unei relații aproximativ ideale. Cei doi sunt compatibili și complementari, se presimt și se confundă într-un extaz prelungit al corpului, însă durata compactă a romanului focalizează mai mult metamorfozele protagonistului și nu permite concentrarea coerentă a unei expuneri substanțiale
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
premise pornește Roth când, precum un sceptic lucid, într-o bună dimineață (omagiu lui Kafka), declanșează dezastrul. Efortul lui Philip Roth de a-i conferi Suedezului dimensiunea copleșitoare a unui mare erou pozitiv este pe măsura celui de a da profunzime și substanță adevăratei protagoniste: personajul ce fracturează lumea narativă și o răsucește furios pe după degetul ei mic e, de fapt, Merry Levov, fiica Suedezului și a lui Miss New Jersey, un copil dezaxat și nociv ce aruncă în aer, la
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
estetizate ale Crailor de Curtea Veche. Memoria copilăriei și a adolescenței este strâns legată de prezența unor personaje teribile, ale căror gesturi șocante îi imprimă lui Ramses o viziune atroce asupra vieții. Această viziune rămâne permanent activă în nivelul de profunzime al narațiunii, fiind cu atât mai vizibilă cu cât povestea este generată printr-un fel de mărturie directă, asemănătoare însemnărilor de jurnal sau memoriilor. Existența incertă, rătăcirea perpetuă, sordidul, bizarul și inconsistența identitară sunt elemente ce îl plasează pe H.
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
o încrețire și brunificare a zonei afectate, apoi coaja se încrețește formând cercuri neregulate în zona brunificată și uscată, zonă ce se scufundă. În mediu umed, pe suprafața tuberculului apar pernuțe pufoase albe, gri sau roz și tuberculul putrezește în profunzime. În mediu uscat, tuberculii se întăresc și se secționează cu greutate. Pulpa afectată devine sfărâmicioasă sub coaja intactă. Transmitere-răspândire. Aceste ciuperci rezistă mult timp în pământ, pe resturile de plante, sub forma de spori sau spori de rezistență. Atacul nematozilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vor planta în soluri îngrășate echilibrat, fără lipsă de magneziu, curate de buruieni. Solul serelor și solariilor va fi în prealabil dezinfectat termic sau chimic. Măsurile de igienă culturale obligatorii ca: strângerea și arderea resturilor vegetale sau îngroparea lor în profunzime, limitează atacul ciupercii. Între măsurile agrotehnice, remarcăm asolamentul, în care roșiile și alte solanacee cultivate nu trebuie să revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria, decât după 4 ani. Dintre soiurile omologate, Unirea și Dacia sunt mijlociu de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pot proveni și de la sporii aduși de vânturi din zonele cu ierni blânde, unde aceștia rămân viabili pe vrejii uscați. Prevenire și combatere. Ca o primă măsură de prevenire, se impune arderea resturilor de plante atacate sau îngroparea lor în profunzime. În asolamentul legumicol, bostănoasele vor reveni după cel puțin 4 ani pe aceeași solă. În câmp, irigarea se va face numai prin brazde pentru a nu răspândi sporii. În spații protejate, se va asigura o bună aerisire a culturii, iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
col., 1961. Simptome. Pe ciupercile aflate în diferite stadii de vegetație, apar zone brune, apoi brune-roșiatice sau brune-cafenii, de diferite forme și mărimi. Pe suprafața petelor se observă un lichid mucilaginos constituit din bacterii. În dreptul petelor, țesuturile sunt brunificate în profunzime și miros neplăcut. Transmitere-răspândire. Bacteria poate fi adusă în cultură odată cu substratul prost dezinfectat și apoi este dusă de nematozi și apa de irigație. Dacă ventilația culturii este necorespunzătoare și este umiditate ridicată, există riscul ca ciupercile să fie distruse
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lua un caracter grav. Scoarța prezintă crăpături longitudinale și transversale, se cojește, iar în urma căderii acesteia, lemnul iese în evidență, ceea ce face ca ramura să se usuce în întregime, începând de la vârf. Acest fenomen are loc datorită pătrunderii miceliului în profunzimea țesuturilor scoarței și distrugerii stratului generator (fig. 146). Atacul pe frunzulițele de la baza florilor și pe fructele tinere, duce la pierderi însemnate de recoltă. Fructele atacate sunt deformate, crăpate, cu numeroase pete de culoare măslinie, iar în pulpa acestora se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Petele cresc putând atinge 1,5 cm, devin cenușii, în timp ce marginea lor prezintă un brâu purpuriu. Frunzele parazitate cad de pe pomi, iar aceștia sunt debilitați an de an. Ciuperca parazitează fructele de măr, fără ca pulpa acestora să fie distrusă în profunzime de la început, ca în cazul atacului de monilioză. Boala se manifestă pe fructe, în livezi și în depozite. Pe fructele ajunse aproape de maturitate apar pete gălbui-cafenii care se întind, ocupând aproape jumătate din fruct. Suprafața atacată a fructului se brunifică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
întinde, iar scoarța din dreptul acesteia capătă o colorație negricioasă, crapă și se vede lemnul. Marginile scoarței ce delimitează rănile, se îngroașă foarte mult luând un aspect ca și cum rana s-ar adânci; în realitate, ciuperca nu atacă la lemnul în profunzime. Foarte periculoase sunt foarmele de atac pe pomii tineri ale căror tulpini pot fi înconjurate de răni, care fac ca aceștia să se usuce. Boala produce pierderi mai mari în livezile tinere, până la 15 ani, determinând uscarea pomilor sau distrugerea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acțiunii temperaturilor scăzute sau dacă acestea sunt atacate de insecte, rapăn, monilioză etc. Simptome. Atacul devine evident în perioada de vegetație când ramurile se usucă, scoarța se usucă, iar la nivelul acesteia apar mici pustule miceliene roșiatice. Ciuperca pătrunde în profunzimea țesuturilor (scoarță și lemn) și consumă lignina, ceea ce face ca ramurile atacate să fie mai ușoare, în secțiune prezentând o culoare albicioasă datorită celulozei. Pe pernițele stromatice de 2-3 mm în diametru, ciuperca formează micelii și spori, iar în anul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a fructelor tinere, dar la aceasta fructele cad verzi de pe pom, nu brune ca în cazul moniliozei. În timpul verii, când fructele au ajuns aproape de maturitate, apar pe suprafața lor pete brune ce se întind la suprafață și cuprind pulpa în profunzime. În scurt timp, fructul putrezește aproape în totalitate, deseori căzând de pe pom. Dacă temperatura este ridicată și atmosfera umedă, pe suprafața fructului, în dreptul zonei putrezite, apar fructificațiile ciupercii, sub forma unor pernuțe dispuse în cercuri concentrice. Această formă de atac
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ani. La pomii fructiferi atacați se remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că, la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri, ce poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, ajung la lemn, iar scoarța putrezește și se cojește. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect buretos și capătă o culoare brună. Prin intermediul cordoanelor de miceliu ciuperca trece de la o plantă la alta
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În România, C. Stăncescu și I. Zurini au descris în 1981 boala bacteriană caracterizată prin putrezirea umedă a bulbilor de lalea. Simptome. Pe bulbii bolnavi, apar pete maro-deschis în zona discului central. În timpul evoluției bolii, putrezirea bulbului are loc în profunzime, apărând un mucilagiu alb-cenușiu. Plantele apărute din acești bulbi au tulpini ce rămân mici și nu înfloresc. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin bulbii infectați și prin resturile de plante rămase pe sol. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau pasivă. Faptul că în ucraineană există forme pasive în care obiectul are cazul acuzativ este folosit de Bowers (2002: 212) ca argument pentru ideea că absența Acuzativului nu se corelează cu absența formei pasive. Formele verbale pasive sunt, în profunzime, tot tranzitive, și deci sunt distincte structural de inacuzative. Posibilitatea de pasivizare nu este determinată de Cazul acuzativ în sine, ci de tranzitivitate. Bowers (2002: 214) susține că existența pasivelor inergative demonstrează că proprietatea de tranzitivitate este independentă de prezența
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limba română − implică nu numai o bibliografie străină extrem de bogată, ci și atingerea a numeroase aspecte colaterale. Prima parte a concluziilor este rezervată aspectelor nerezolvate de această carte. Vastitatea domeniului de cercetare a făcut ca, în unele puncte ale lucrării, profunzimea descrierii și a analizei să nu fie cea pe care aș fi dorit-o. Alte aspecte care pot fi puse în relație cu fenomenul inacuzativității (în limba română) au rămas neatinse sau au fost numai menționate în diverse puncte ale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
25-45 de ani. Puseul dureros survine mai ales primăvara și toamna, cu perioade de acalmie În vară și iarnă. Durerile apar la 2-5 ore după mese, uneori noaptea și sunt mai violente decât În cazul ulcerului gastric, intensitatea fiind În funcție de profunzimea ulcerației țesuturilor. Boala evoluează cu crize foarte dureroase, localizate În epigastru și poate da complicații (gastroragie, hematemeză, melenă, perforația peritoneului, stenoză pilorică și duodenală), Întrucât rana pătrunde mai În profunzime, poate produce hemoragii ulceroase, fără a avansa spre cancerizare. Calmarea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
mai violente decât În cazul ulcerului gastric, intensitatea fiind În funcție de profunzimea ulcerației țesuturilor. Boala evoluează cu crize foarte dureroase, localizate În epigastru și poate da complicații (gastroragie, hematemeză, melenă, perforația peritoneului, stenoză pilorică și duodenală), Întrucât rana pătrunde mai În profunzime, poate produce hemoragii ulceroase, fără a avansa spre cancerizare. Calmarea durerilor apar după ingestia de alimente. Tratamentele naturiste Folosirea fitoterapiei are o foarte lungă tradiție, fiind recomandate plante cu principii active slab alcaline, antiinflamatoare, cicatrizante și calmante, cu bune rezultate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
mâncare, cu aversiune față de mâncărurile cu carne, grețuri dimineața și pierderi În greutate fără un motiv evident. Treptat, Într-un organism cu capacitate redusă de apărare, au loc unele modificări cu Înmulțire anarhică a celulelor canceroase care se extind În profunzimea peretelui colonului și fixează tumora de organele vecine. Pe calea circulației sanguine și limfatice, celulele canceroase pot invada În orice parte a corpului, mai Întâi În ganglionii regionali și În teaca nervilor, declanșând metastaza, ajungând la nivelul ficatului, plămânilor, rinichilor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și societate A) Caracterele sistemului tehnic 7 Sistemul tehnic suprimă distincția obiect/subiect. Sistemul, care se vrea neutru, neutralizează tot ce îl înconjoară. Fără să se identifice cu societatea, marcată de rezistențele sale și iraționalitatea sa, el o influențează în profunzime. Totul devine schimbător, socialul devine abstract. Realul și fictivul devin similare. Limbajul pierde din magia sa cînd trece prin sita analizei structurale. Decizia nu mai există, absorbită de complexitatea structurilor. Cetățeanul devine "îndoctrinat"8, și omul politic este victima iluziilor
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ați vrut să spuneți?" În aceste cazuri, sensurile vor putea fi numeroase, și exegeza interminabilă. Presupuneri și subînțelesuri sînt la lucru în sensul comun, și "A spune" se situează în spatele lui "Spus", ca o rezervă polifonică cu multiple întrebuințări. Această profunzime obsedează cuvîntul și programul nu o suportă. Profunzimea care nu are nimic metafizic, dar pe care discursul o are, altfel nu ar putea fi ținut. În liniștea lui a spune, pe care se fondează spusul, putem deci găsi ceva care
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]