5,814 matches
-
dezvoltată și confomă cu îndrumările Sfintei Biserici"409. Publicația și-a propus încă de la început să prezinte în paginile sale "orice manifestare a vieții sociale catolice parohiale, a tineretului și a celor adulți, să expună activitatea organizațiilor catolice, să-i puncteze exemplele înălțătoare din toate părțile lumii catolice, pentru a arăta puterea de muncă a Sfintei Biserici, binefacerile ei și influența ei culturală și moralizatoare de pretutindeni, spulberând astfel prejudicii, neadevăruri, insinuări răutăcioase, acuze nemeritate sau chiar învinuri sau calomnii copiate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
erau reviste franciscane. În rândurile de mai sus am realizat un scurt istoric al celor mai importante reviste catolice diecezane și franciscane din Moldova (Lumina creștinului, Sentinela catolică, Viața, Aurora franciscană, Curierul parohiei catolice din Galați și Almanahul Presa Bună), punctând evenimentele esențiale din "viața" acestor publicații, de la înființarea lor până la dispariție. Articolele menționate au surprins problematica și specificul revistelor publicate în arhidieceza de București și dieceza de Iași. Tematica articolelor a fost diferită de la o publicație la alta, la fel
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ale Americii, din 53 de ținuturi ale Asiei, Africei și ale Oceaniei, veniți să desfășurați steagurile voastre stindarde și arme ale adevărului aici unde, prin voința dumnezeiască, este veșnic vie și grăitoare învățătura adevărului"867. În continuarea discursului, Papa a punctat absența Germaniei și Rusiei de la această importantă manifestație, cauzată fiind de regimurile politice existente în aceste state; tot el i-a felicitat pe organizatorii Expoziției, a prezentat problemele importante existente în societate, a criticat comunismul (pe care l-a identificat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
axă factorială, evidențiind, în același timp profilul de dezvoltare al fiecărui județ în raport cu celelalte județe din România. Aplicarea regulii 3σ presupune găsirea județelor care se află în afara intervalelor și, respectiv, , corespunzătoare celor două axe și marcate pe grafic cu ajutorul liniilor punctate Asistența financiară europeană acordată României în sprijinul dezvoltării regionale durabile este de un real folos dacă accesarea fondurilor se face în strictă concordanță cu nevoile de dezvoltare ale județului, respectiv ale regiunii. Astfel, Tabelul nr. 4.6 prezintă o ierarhizare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
naște poemul: Să fie doar trecutul? Florile, poarta Parcuri încețoșate, motoare, sfâșie Doar fiindcă s-au dus; tu Îmi strângi inima fiindcă a trecut vremea peste tine. Propozițiile curg natural, făcute parcă pentru muzică. Ritmul e atent modelat: curgerea e punctată de întreruperi fulgerătoare. Poetul se deconspiră ca personaj: Eu, a cărui copilărie E un plictis uitat... E uitat și Eliot. Larkin se concentrează asupra unei intimități sondate cu precizie. Ideea e veche pentru noii Desperado, dar în anii '50 era
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
veseliei și bunei dispoziții de vacanță [...] Extrem de mobil și volubil, își sprijinea vorbirea abundentă cu o tot atât de abundentă gestică, mâinile zbătându-i-se, pur și simplu, în momentele discuțiilor prelungite, ca niște aripi grele de pelican. Umorul și ironia îi punctau orice intervenție verbală, creând astfel parcă un aer de securitate a întâlnirii, după cum nu-i erau defel străine clipele de tăcere melancolică sau reverie solitară.” SCRIERI: Turnul înclinat, București, 1966; Antù, București, 1968; 13 iluzii, Cluj, 1971; Vine istoria (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
Makarios: exilat cândva de Londra ca terorist armat și violent, el era acum respectabilul purtător de cuvânt al unor ambiții greco-cipriote „rezonabile”. Între timp, comunitățile greacă și turcă continuau să trăiască În proximitate, Într-o atmosferă de disconfort și suspiciune punctată de izbucniri sporadice de violență intercomunitară. Guvernele de la Atena și Ankara se erijau În protectoarele compatrioților lor, amenințând ocazional cu intervenția. Dar prudența (și presiunea internațională) le-au reținut, chiar și atunci când atacurile din 1963 asupra turcilor ciprioți au determinat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
micromonografii, cuprinzând date succinte despre istoricul periodicului, lista colaboratorilor principali și a textelor esențiale, aprecieri asupra orientării și valorii publicației în epocă și în perspectiva timpului, precum și, uneori, o bibliografie de referință. O atenție deosebită este acordată debuturilor, astfel încât se punctează sistematic intrarea pe scena literară a multor scriitori. Întrucâtva înrudite ca sferă de preocupări cu istoricul presei române sunt și lucrările Societăți și asociații în știința românească (1981) și Centenarul concursurilor școlare. De la „Tinerimea Română” la Concursul „M. Eminescu”. 1885-1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
Danilovitz reproșează decoratorilor norvegieni tocmai această rătăcire, afirmată prin înclinarea acestor decoratori către arta secesionistă nemțească"167. Întâmplător sau nu, decorarea cortinei teatrului Național din Praga de către Hynais, artist educat în Franța la Școala de Belle Arte din Paris, eveniment punctat de numeroase dificultăți și obstacole constituia punctul de inflexiune pentru introducerea unui decorativism afin Art Nouveau-lui. Hynais oferea o soluție ingenioasă de transfer a neobarocului care-și avea tradiția prestigioasă într-o pictură de factură decorativă. "Acceptarea sa a reprezentat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în luna decembrie a aceluiași an, apare și prima ediție a poeziilor sale, sub îngrijirea criticului Titu Maiorescu. În iunie 1883, poetul suportă o criză din care nu-și va mai reveni decât pentru câteva intermezzouri de luciditate care-i punctează agonia, poetul încetând din viață în 1889. Din acest moment, confruntarea omului cu opera inițiază configurarea unei matrici culturale. Moartea sa în condiții meschine, ultimii ani din viață trăiți în condiții extrem de modeste, ca și o iubire neîmplinită care-l
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rezultatul unui moment de confuzie, de criză chiar, care coincide cu un moment de decantare estetică survenind întoarcerii pictorului de la Paris și marcată de recluziunea sa timp de șase luni undeva la țară. Pictorul traversează "o criză romantică de conștiință", punctată de "tatonări, confuzii, reveniri în urmă, a unor elanuri reprimate [...]. Și când personalitatea sa a început să se definească, Luchian, fiu credincios al sfârșitului de secol (care a devenit "la belle époque"), a trebuit să plătească tribut efemerului, modei zilei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fluturele, pretins de Greuze, de un derivat cu parfum de Jugendstil al rococoului în Nimfă de Mirea, fragment din tabloul acestuia, Vârful cu Dor. Pereții sunt decorați în simil și pergament galben, culoarea preferată de către Mișcarea Estetică din Anglia; desene punctează spațiile interstițiale alături de sculpturi "din mai toți sculptorii noștri". Obiectele decorative, vaze, stofe, covoare orientale, suveniruri cu caracter estetic își au locul lor în economia simbolică a interiorului care configurează un spațiu deschis prin sugestie unui evazionism delectabil pentru care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru o preocupare distinctă relativ târziu, cunoscând o tematică aflată încă în cristalizare. Eu cred că putem vorbi de o nouă paradigmă în știință, conținând concepte, teorii, instrumente de cercetare și de construcție de acțiune socială. Aici voi încerca să punctez componentele importante ale acestei paradigme. Este important ca de la început să determinăm cu claritate sensul conceptului de dezvoltare socială. Dezvoltarea socială se referă la orientarea unei țări/regiuni/comunități/instituții spre realizarea unei stări dezirabile, stabilită ca obiectiv printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și importanța perspectivei sociale a dezvoltării pentru evitarea perpetuării și accentuării celor dintâi. Prima parte abordează sumar balansul dintre economic și social, ca și contextul în care aspectele sociale s-au impus ca repere ale dezvoltării. O a doua parte punctează condițiile inegale sau contextele diferite în care are loc procesul globalizării. Provocările pe care inegalitățile contemporane le pun în calea reformării statului bunăstării fac obiectul unei a treia părți, pentru a încheia cu o sinteză a evoluției inegalităților în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale și, în cadrul ei, la creșterea importanței sistemelor de măsurare a dezvoltării. Studiul intenționează să analizeze critic diferitele metodologii de măsurare a dezvoltării sociale, integrând și preocupările particulare în acest sens din literatura de specialitate românească. În prima secțiune, sunt punctate câteva dintre cele mai importante reuniuni internaționale din ultimul timp pe tematica dezvoltării sociale, consecvent cu ideea promovată în acest capitol că agenda politică internațională modelează cercetările privind măsurarea dezvoltării sociale. Ulterior, se prezintă câteva dintre cele mai cunoscute sisteme
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societal al memoriei colective este alcătuit din i) cadrul politic; ii) sistemul educațional; iii) concepția despre naționalitate. Sunt urmărite apoi "efectele de interacțiune" dintre cele trei cadre societale și evoluția memoriei istorice românești, pe baza cărora este reconstituit traseul evolutiv, punctat de momente de torsiune, al memoriei naționale. Pe plan metodologic, obiectivul final al lucrării acela de a decela procesul de construire și reconstruire discursivă a memoriei istorice românești este urmărit prin analiza discursivă a unei colecții de aproximativ o sută
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gestiune politică a trecutului. Manualele de istorie națională pot fi privite, astfel, ca principalele cărămizi textuale cu care a fost construită și reconstruită memoria colectivă ca fundament suportiv al formulei identitare promovată de autoritățile statele. O ultimă constatare, menită să puncteze epilogal acest capitol introductiv. În pofida respectării practicii devoalante a prezentării sinopsisului, care dezvăluie din capul locului tainele teoretico-metodologice ale lucrării de față, păstrăm speranța că cititorul care se va încumeta să pătrundă în hățișul textual care se întinde înaintea lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din Transilvania era aceea de națiune tolerată, deprivată de drepturi politice, de care beneficiau doar națiunile nobililor (maghiari), sașilor și secuilor. O succintă trecere în revistă a principalelor momente istorice care au dus la crearea acestei situații merită a fi punctate: Transilvania a fost cucerită de ungurii stabiliți în Câmpia Panonică în multiple stadii, începând cu sfârșitul secolului al IX-lea și prelungindu-se până spre anul 1200. Mărimea suprafeței teritoriului transilvan, pe fondul deficitului demografic al ungurilor, a determinat regalitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Gellner. Unitatea politică a întregii etnii române (dispersate în numeroasele provincii istorice: Banat, Ardeal, Bucovina, Țara Românească și Moldova) nu își găsea încă loc în imaginarul și gândirea politică ale vremii. Iată observația făcută de V. Georgescu, prin care istoricul punctează caracterul strict național, nu și naționalist, al eforturilor emancipatorii depuse de membrii Școlii Ardelene: Elita intelectuală a Transilvaniei a atins, fără îndoială, un nivel cultural mai ridicat decât confrații lor din Țara Românească sau Moldova, fiind de asemenea, și mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
operat instituționalizarea identității naționale și configurarea unei concepții specifice despre trecutul colectiv. Într-o capodoperă a genului sociologiei istorice, în care educației școlare îi este atribuit un rol important în procesul de transformare a țăranilor în francezi, E. Weber (1976) punctează că "nu existau instrumente de îndoctrinare și condiționare patriotică mai bune decât istoria și geografia Franței, în special istoria" (p. 333). Asumpția pe baza căreia este clădit întregul nostru demers este că teza emisă de E. Weber are o jurisdicție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și colectivă) ca o masă amorfă. Sistemele de periodizare a trecutului sunt cele care îi conferă conștiinței istorice eșafodajul de care are nevoie pentru a reuși să dea sens trecutului. Ca mijloace de structurare a timpului istoric, sistemele de periodizare punctează momentele cheie, definitorii, a căror contribuție este decisivă la evoluția în decursul timpului a colectivității sociale. Introducând rupturi în continuitatea timpului istoric prin care sunt create "insule [omogene] de semnificație" istorică (Zerubavel, 1998, p. 318), periodizarea constituie scheletul structural al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
menținerea clăcii și șerbiei au fost contestate cu ocazia mișcărilor revoluționare declanșate de generația pașoptistă. Simbolizând "triumful ideii de națiune" pentru intelectualii români (Hitchins, 1998, p. 285), anul 1848 constituie un moment de răscruce în cristalizarea naționalismului politic românesc. După cum punctează și K. Hitchins, în toate cele trei Țări Române, revoluționarii pașoptiști și-au justificat revendicările de autonomie politică și independență națională fundamentându-le pe baza ideii "drepturile inerente ale comunității etnice la autodeterminare" (p. 285). Fragmentarea statală a Țărilor Române
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sociale se încheie prin detalierea datoriile fiecărui om către patria sa, aceasta din urmă fiind definită drept "locul sau țara aceea unde cineva s-a născut, unde trăiește, unde își are averea și unde își petrece viața" (pp. 97-98). Aaron punctează un fapt deosebit de important: inescapabilitatea obligațiilor față de patrie, către care toți oamenii sunt îndatorați. Aceasta deoarece patria este "muma de obște" a tuturor, de la dânsa obținând toți locuitorii săi averile pe care le posedă, cinstea de care se bucură și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost supuse apoi acelorași prefaceri (Budai-Deleanu, 1991, p. 2, subl. n.). Am reprodus in extenso acest paragraf pentru a evidenția dimensiunile multiple ale noțiunii de unitate, care într-o conjuncție completă se găsesc doar la Budai-Deleanu. În primul rând, Budai-Deleanu punctează unitatea teritorial- geografică a Transilvaniei, Țării Românești și Moldovei. Este indicată apoi unitatea politico-istorică a provinciilor românești, care în trecut au fost prinse laolaltă în regatul Daciei. De asemenea, Budai-Deleanu arată unitatea etnică a românilor, singularitatea unui aceluiași popor răsfirat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Bucuvina, pentru a căror alipire politică "ori că nu s-a făcut nici o mișcare, ori că nu s-a putut din pricina națiilor barbare ce au mai stăruit pe acele locuri până spre anul 1359" (Aaron, 1835, p. 29), Aaron punctează antecedentele istorice care nu trebuie repetate. Într-adevăr, unirea principatelor danubiene din 1859 își are propulsia ideologică în laboratorul ideatic ce se va crea în climatul intelectual al istoriografiei pașoptiste. Iar Florian Aaron s-a aflat, din acest punct de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]