6,973 matches
-
-i văruiască și să-i vopsească apartamentul. —Sunt arabi din satul Abu Dis, deci din punctul tău de vedere e strict cușer 1. Asta Îi aminti bătrânului de o anecdotă hasidică nostimă. De ce, conform tradiției noastre, li se permite În rai celor care au trăit cu sfințenie să aleagă Între un ospăț cu carne de balenă și unul cu taur sălbatic 2? Răspunsul este că Întotdeauna se va găsi câte un evreu excesiv de grijuliu care va insista să mănânce pește, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
tată. Ascultă-mă bine. În primul rând, În privința arabilor. Ți-am explicat deja de o mie de ori că În ochii mei nu par chiar niște sfinți. Înțelege odată că disputa noastră nu este Între cușer și spurcat, nici Între rai și iad. E vorba doar de simplul element uman - al lor și al nostru. Baruch fu imediat de acord: Firește, spuse lungind cuvintele ca Într-o psalmodiere talmudică, nimeni nu va tăgădui că și arabul a fost creat după chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Alfons Petzold, scriitorul epocal, avea înșurubat între ghebul spinării și al pieptului, un cap de dumnezeu, fără gât. Părul castaniu îi acoperea o bună parte a frunții, sub care ochii de un albastru pur cercetau întrebători și mirați. Acolo, în raiul Tirolului, trântiți în fânul proaspăt cosit, Alfons Petzold mi-a vorbit despre viața lui zbuciumată. Scăpat, după cele patru clase primare de sub tirania dascălilor, el cutreieră „Otakring-ul” vienez, acel sector de ucigătoare sărăcie în care acum câțiva ani încă, femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
mulțimea de oameni se topise. - Vine cineva - miorlăi piticul cocoșat, cutremurat de tuse seacă. Din josul străzii, venea șontâc, izbindu-și proteza de lemn a piciorului amputat, de asfaltul lustruit al trotuarului, curva bătrână cu perucă roșie, ciocănind cu cheia raiului în butucul care-i sprijinea șoldul retezat și rânjindu-și mizeria din rana gingiilor fără dinți. Și iată că de după cotitura drumului îngust și palid luminat de strâmbul felinar, ne apăru Omul cu ciocul de aramă. Venea spre mine cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
se făcuse mai adânc. Era o beznă de iad. Simțeam totuși cum alunecă oamenii, nu departe de mine și cum se prăvălește în înfiorătoarea adâncime a sufletului meu târfa bătrână cu peruca roșie. Viziunea ei îmi apăru iar cu cheia raiului strânsă în mâna-i scheletică, și iată că, de astă dată, în loc să o ciocănească în proteza cu butuc de lemn a piciorului retezat, mi-o repezi în cap, deasupra urechii, chiar în secunda când se prăbușește. Peruca roșie cobora lent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cu loc destul pentru plimbat de colo-colo, ca și pentru un fotoliu și un șezlong lângă cămin, unde se putea Întinde și reflecta. Era paradisul! Era impresia copleșitoare, făcută În acea primă după-amiază - că găsise cumva drumul Înapoi spre grădina raiului, dincolo de ușa mare și verde, cu ciocănelul de alamă, din West Street - o senzație care Îi revenea des, În special când se plimba prin grădină după o dimineață de lucru intens, cu Tosca pufăind mulțumită la picioarele lui. Dar avusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
că am mai rămas doar noi trei. — Tu, eu și Harry? Exact: tu, eu și Harry. Harry dormea liniștit pe podea, Între cușete. Norman se aplecă, Îi ridică o pleoapă, Îi lumină pupila. Irisul se contractă. Ăsta nu poate fi raiul, spuse Harry. — De ce nu? replică Norman. Îi lumină și cealaltă pupilă: și aceea se contractă. Pentru că ești aici. Psihologii nu au voie să intre În rai. Zâmbi fără vlagă. — Poți să-ți miști degetele de la picioare? Mâinile? — Pot să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Îi ridică o pleoapă, Îi lumină pupila. Irisul se contractă. Ăsta nu poate fi raiul, spuse Harry. — De ce nu? replică Norman. Îi lumină și cealaltă pupilă: și aceea se contractă. Pentru că ești aici. Psihologii nu au voie să intre În rai. Zâmbi fără vlagă. — Poți să-ți miști degetele de la picioare? Mâinile? — Pot să-mi mișc orice. Am urcat aici de jos, din Cilindrul C, Norman. Sunt teafăr și Întreg. — Mă bucur că ești Întreg, Harry. Și chiar așa era. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Bătrâna Elena Marin Alexe fiului meu, Robert... Cobor pe-o potecă, Spre-o gură de rai Și-ntreb o bătrână: - Mata, câți ani ai? S-oprește din cale Cu fruntea plecată, Proptită-n toiag, Cu vorba înceată. - Trec anii ca zorii, Abia dacă-i vezi. Sunt tare bătrănă, De vrei să mă crezi. - Sunt veche, ca
B?tr?na by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83257_a_84582]
-
drumul, înainte!“ Și îmbărbătat, pășește prin teoria morții ca printr-o experiență. Ce-o să se întîmple cu el acolo? În plimbări lungi cu Doctorul reia mereu cele învățate. Apoi, în singurătatea nopților petrecute în fața hîrtiei, trăiește pe rînd aventuri prin raiuri și infernuri extrase din neant. Se vede dezintegrat prin mokșa Upanișadelor, împrăștiat în fiecare atom, sau disperînd pulsatoriu în Samsara reîncarnării. Încă un pas și va deveni zeu căci fiecare privire, dincolo de albeața tavanului înseamnă rituri, sacrificii. Soma. Sau anulează
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
O derogare de la sens. O umbrelă în calea avalanșei. „-Să faci legea e o satisfacție primitivă“-îi răspund. „-Să o descoperi, e altceva. Devii complice cu rostul lumii. Și cît de fericit e primitivul? El păstrează încă atmosfera caldă a raiului murdărit de păcat. N-a ajuns să-l distileze și să-și ascută chinul. Visează încă o întoarcere la gemă. Tot atît de aproape de paradisul pierdut ca și sinucigașul în visul său. Mai ușor de mîntuit căci păcatul amorf n-
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
fi-va torța armei noastre. Cu ea vom porni să cucerim zeii. „-Cumva, spui adevărul”-exclamă prietenul meu. „-Nu știu cum faci dar lîngă tine toate se văd strîmb. E adevărat: fericirea și suferința sînt aceeași lumină privită altfel. Căldura raiului cu sărăcia duhului său ne amintește visul fericit ce-n veghe nu pare decît o prostie. Dar, nu e. E bulbul zemos al gîndului treaz și ne înalță pentru a ne îngenunchea.. Pentru că ne proiectăm înălțimea pe care n-o
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
la eșec și-i lasă astfel speranța că, prin propriile suferințe, se va mîntui. Și o va ignora abia atunci cu desăvîrșire. Privesc în jur: străzi, arbori, oameni. Agitație. Unii vad frunzele din copaci, alții, caldarîmul. E doar amestecul de rai și iad. Cobor din pat, mă îmbrac și trec strada să-mi iau o pîine. De fapt, înot în Styx.” Prietenul meu tace. Sînt nemulțumit. Nu i-am putut transmite echilibrul meu. Pentru că acum sînt încredințat cum că greșeala se
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
sperie. Puternicul se vede măcinat de spaimă pe cînd cel slab a devenit imun. Puternic, tocmai pentru că e slab, a ales singura șansă de libertate. Fără alternativă. Legile lumii nu mai ating omul eliberat. Acesta cade în înălțare... Cădere în rai. 17 „Vom pune capăt acestei povești”-spune Doctorul. Rezerva e iarăși plină de oameni concentrați, îmbrăcați în alb. „-Într-un fel sau altul, ea trebuie să se termine. Să sperăm că vom reuși! Aici va trebui să hotărăști și tu, V.
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
schimba, destine de nopți și LIANE DE ZORI. Poate, așa vei înnota în Oceanul iubirilor neînțelese, cu sufletul rupt din lumini absolute, unde poți deține supremația dragostei, peste CATEDRELE DE DOR, unde ARHITECTURA DESTINULUI, face ca SINELE, să accepte atât RAIUL din fericiri incontestabile ce nu obosesc niciodată, de-a atinge cu OCHII, doar SUFLETUL CERULUI. ÎNTUNERICUL GLACIAL AL DISTANȚELOR Tu ai plecat iubind nopțile din mine și ai ajuns cu dragostea prin șoaptele somnambule unde porțile inimii erau închise. Ai
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
IUBIRE, m-așteaptă să-le dăruiesc stelele Odată cu zorii ce mi-au luat toate durerile dintre lumina lumii și trupul nopților, ce mi-a alungat acele răcnete dezgustătoare venite din vămile infinitului unde doar moartea a sălbăticit în sufletul universului RAIUL IUBIRILOR GLACIALE. Și să știți PRIETENI, Eu, n-am să vreau să mor niciodată, Dar cine poate ști.... decembrie-2007, 2200h PRINȚ DE IUBIRE Tu ai venit în iarnă, cu un suflet de dor, Pe sub ochelarii tăcerilor ochi-ți adormeau printre
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
norocoase, mă gândeam. Cum de poate uita cineva să mănânce? Eu aveam poftă de mâncare - ce chestie rușinoasă și demodată! Pentru că atunci când lumea se va sfârși, iar noi toți ne vom fi lepădat carcasele de muritori și vom fi în rai, când timpul va înceta să mai existe, când vom fi doar spirit în formă pură și vom avea la dispoziție viața veșnică, pe care ne-o vom petrece contemplându-l pe Cel de Sus, eu tot o să am nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
după piftie, caltaboși și alte simboluri ale unei nopți de dragoste adevărată. În varianta modernă a baladei pe-un picior de plai, criticii literari prevăd că oaia va fi Înlocuită cu porcul, ciobanii-i vor face de petrecanie, gura de rai va molfăi, și vine Crăciunul. Am căzut În interior. În exterior, sub influența underground (Kusturica) a Parfumului lui Sskind, declarat neconștientizată, lumea filmului a bifat și o altă capodoperă, Parfum de dragoste, cu Christian Slater și Mary Stuart (așa o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
un mahomedan de-acum 1100 de ani: „Iubirea absolută Între oameni există numai cînd unul se adresează altuia cu vorbele O, eu Însumi!”. Răspuns ro.: Canci. Verosimil de la romani pînă În prezent, cînd am rămas fără Traian și nevinovați În afara Raiului, uitîndu-ne la discuții pe viu și filme compulsive, cum ar fi un thriller canadian din 2000, unde apare pe neașteptate următorul dialog: „Crezi În Dumnezeu? Nu. Nu În sensul obișnuit. Dumnezeu a fost un eveniment. Ca Big-Bang-ul? Da. Începutul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe „Chester“, omul zilei. Jack sună. Nici un răspuns. Urechea lipită de ușă. Ascultă cu atenție: nici un sunet, punct. Cheia În ușă. Bingo! De la prima privire se vedea că Hinton jucase cinstit: hogeacul cu pricina nu fusese părăsit În mare grabă. Raiul perverșilor: rafturi de la tavan pînă-n podea, pline ochi cu bunătăți. Marijuana: frunze și muguri a-ntîia. Pastile - benzedrină, amfetamine, pilule roșii, albastre și galbene. Droguri brevetate - laudanum, amestecuri de codeină - plus nume atrăgătoare, de firmă: Dreamscope, Hollywood Sunrise, Martian Moonglow. Absint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
veniți de obicei cîte doi? — Ai terminat? — Nu. Alibiul meu este avocatul meu, care Încă mai stă o stradă mai Încolo și e foarte bine văzut la Uniunea Americană pentru Libertăți Civice. Bud Îl Împinse În casă și fluieră mirat. Raiul poponarilor pe pămînt: covoare groase, statui de zei greci, pe pereți nuduri de bărbați - picturi pe un suport ce imita catifeaua. Bud spuse: — Drăguț. Gilette arătă spre telefon. — Două secunde, altfel o să-mi chem avocatul. Pescuială la repezeală. — Duke Cathcart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mașina, așa că găsi o zonă cu moteluri și se opri la o bombă care Închiria camere cu ora: Oscar’s Sleepytime Lodge. Plăti pentru o săptămînă, cără sacoșele Înăuntru, făcu un duș și Îmbrăcă la loc hainele murdare. Un adevărat rai al gîndacilor. Pe peretele din spatele patului se vedeau gîngănii și grăsime. El Însuși avea un miros stătut, bătînd spre Împuțit. Încuie ușa și Începu să frunzărească dosarele cu mizerii personale. Numere vechi din Hush-Hush, tăieturi din ziare, documente șterpelite de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Înșira toate posibilitățile... Alec se gîndi la asta, cu lama apropiată de gît. — Nimic, zise el Încet. O să ne stingem, ca luminile. Nu poate fi altceva. Nu poate exista un Dumnezeu. Dumnezeu ar fi oprit războiul! Nu cred că există rai sau iad, sau chestii de genul ăsta. Iadul e aici unde ne aflăm. Dacă există un asemenea loc, o să fim Împreună oricum. Îl țintui pe Duncan cu ochii lui strălucitori și roșii. Cel mai urît lucru ar fi să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ieri colindam străduțele mărginașe ale orașelului în care m-am născut, căutand să ajung cât mai repede acolo unde străduța se pierdea treptat și abia mai făcea loc pașilor mei, spre cărările care dădeau în dealul Spătăreștilor, acest colț de rai binecuvântat de Dumnezeu, unde mi-a înflorit copilăria. Căutam locuri cât mai sălbatice, printre arbuști și iarba înaltă cât mine.Acolo mă simțeam cel mai bine, ascultând freamătul vântului și glasul neobosit al greierilor. În fiecare vară, era o mare
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
a numeroase festivaluri de umor din România și Republica Moldova. Are 6 volume proprii de epigrame și 2 în colaborare. U.E.R l-a nominalizat recent epigramistul anului 2013. Femeia Nu are porți, nici ziduri ferecate, Sub cer aromitor, curgând spre rai, Dar este totuși unica cetate Pe care-o cucerești și...te predai. Neiertătoarea Din câte mândre-avui întruna, În timpul când eram voinic, În veci nu mă mai iartă una... Cu care n-am avut nimic... Ceartă între soți Îi spune soața
GHEORGHE B?LICI by GHEORGHE B?LICI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83931_a_85256]