7,841 matches
-
În relația cu structurile statului. Între 1997 și 2000, FSD a alocat În jur de 2 milioane de dolari pentru Întărirea societății civile rome (Cace și Ionescu, 2006, p. 108). În acest fel, structurile statului nu mai aveau posibilitatea să reclame că din partea organizațiilor de romi nu există structuri de reprezentare legitime, așa cum o făcuse În perioada anterioară. Astfel, principalii actori ce au negociat varianta finală a strategiei guvernamentale pentru Îmbunătățirea situației romilor erau: a) reprezentanții societății civile rome, care doreau
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În vedere, e drept, pe “autonomiștii ficțiunii”, Queneau, Vian și, Yourcenar, Albert Cohen și, desigur, Julien Gracq, unul din marii singuratici ai literelor franceze. Lor le repugnă ideologia, ei sînt cei care cred În valoarea impusă prin stil individual, se reclamă de la clasici precum Stendhal, Flaubert, Chateaubriand, Breton. Iar dacă e să fie polemici, o fac, discret, condescendenți, avîndu-i În vedere pe prea avîntații contemporani adepți ai Noului Roman. PÎnă la capitolul care-l are În vedere, Viart Îi trece În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
aventura tinerilor patricieni răpiți de turci după asediul Caffei (1475), salvați apoi, și navigând pe mare până la Chilia, unde sunt luați sub protecție de Ștefan. Domnul Moldovei îi tratează ca pe oaspeți la Suceava și, în pofida presiunii Porții ce își reclamă insistent captivii, îi ajută să se repatrieze, călăuzindu-i cu prudență „prin Țara Ungurească”. Ediții: Cronica scrisă pe scurt a lui Ștefan, din mila lui Dumnezeu voievod al Țărilor Moldovei și Valahiei, tr. Irmertraud Briebrecher și Emil Biedrzycki, în Olgierd
CRONICA MOLDO-GERMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286525_a_287854]
-
destinat unor uimitoare gesta, hotărât să înlăture „glodul”, să opună ezitantului „poate” pe imperativul „trebuie”. Un drum, o „cărăruie” cu „troscoțel” și „nalbe”, un „tren negru” gonind pe „șesul nesfârșit al gândului” orientează, aparent, spre contemplație; programul etic al poetului reclamă însă verbul ofensiv, strigătul în crescendo, apt să spargă „veacuri de zid”. Câtă vreme Copacul (întocmai invocat într-un sonet barbian) vrea să atingă cerul, omului-om, bătut de „toate ploile”, mușcat de „toate vânturile”, îi stau bine sfidarea, cutezanța
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
se ocupă de droguri, prostituție, guvernanții sau oamenii care nu au nimic sfânt în ei. Noi, cei care suntem creștini, nu putem”. (barbat, 34 ani); viabilitatea pieței muncii din țara de destinație, comparativ cu cea din țara de origine. Migranții reclamă veniturile scăzute, atitudinea lipsită de profesionalism a managerilor față de angajați, nerespectarea sărbătorilor legale sau a altor drepturi care revin angajaților conform legii, birocrația, nepotismul. Există binențeles o serie de neregularități și pe piața muncii în țara de destinație, dar acestea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sau Sanepidul, sau cei de la fisc.” (emigrantă, 33 ani) Strategiile folosite pentru a emigra Nyberg-Sorensen, Van Hear, Engberg-Pederson (2002, 4) subliniază faptul că mobilitatea capitalurilor, mărfurilor și a informației a precedat mobilitatea populației. De-a lungul anilor, multe voci au reclamat faptul că Europa s-a transformat într-o adevărată fortăreață 6. (Avci, McDonald, 2000, 193) Recesiunea economică, rata mare a șomajului din țările industrializate 7 (Symes, 1997) au susținut presiunea restrictivă asupra legislației țărilor europene în domeniul migrației. Aceleași voci
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
marcant, apt să se erijeze într-o veritabilă instituție culturală, a apărut în literatura română într-o vreme când, atingând o maximă maturitate, canonul dominant la acea dată începuse să își vădească epuizarea, să suscite replici și să solicite alternative, reclamând necesare înnoiri. Cele mai marcante c.l. românești, cele care s-au aflat în avangarda ideilor, au impulsionat dezvoltarea literaturii și i-au accelerat sincronizarea cu marile curente și tendințe europene, dobândind o valoare de revelatori, îi pot astfel developa
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
e vorba însă de tălmăciri impersonale, ci de compoziții în care tradiția iudaică primește o aromă de folclor românesc, idee subliniată de Al. Mirodan, care observă coexistența dintre „poezia patrimoniului iudaic” și „expresivitatea românească”. Pitorescul lingvistic, savoarea limbajului, ce se reclamă, parcă, de la Anton Pann și de la Ion Creangă, fac din cele două scrieri o sinteză culturală insolită. Expresii idiomatice, umor al zicerilor, lexic arhaic-pastoral, univers fantastic, cu diavoli din poveștile românești, rime răsărite dintr-un fel de balet stilistic, uneori
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
în patru); - feedbackul este imediat; - învățarea este motivată pozitiv; în același timp, așa cum remarcă Sprinthall, Sprinthall și Oja (1994), principala problemă a instruirii programate este că unii cursanți se plictisesc: „Dacă mi se mai pune o dată aceeași întrebare, o să țip!”, reclama unul dintre aceștia. 1.7. Grupul de aprofundare profesională (GAP)tc "1.7. Grupul de aprofundare profesională (GAP)" Metoda grupului de aprofundare profesională presupune o modalitate sistemică de dezvoltare a unor teme abordate de diferite persoane în cadrul unui grup. Distingem
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
jucate simultan, în anumite momente ele susținându-se unele pe celelalte, alteori neintersectându-se, iar alteori aflându-se chiar în conflict (vezi, spre exemplu, conflictele de rol). Este însă important de reținut că, oricare ar fi situația pe care o reclamă, ele influențează modul în care noi comunicăm cu ceilalți. Rolurile sunt percepute diferit de către diferite persoane, lucru care afectează de asemenea comunicarea. Spre exemplu, unele persoane pot considera anumite roluri de putere (de manager, de profesor, de părinte) ca trebuind
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
poliției, rapoarte de specialitate, oficiale, observații la nivelul simțului comun) reliefează faptul că, în anumite regiuni, există un mare impact al fenomenelor infracționale. O parte dintre acestea sunt comise de persoane ce nu aparțin rezidențial de locurile în care sunt reclamate anumite infracțiuni (sunt cunoscute multe cazuri de infracțiuni comise pe teritoriile altor state). V. Preda (1998, 10) comentează observațiile sociologului I. Jaszinski (1969) potrivit cărora infracționalitatea, și mai ales cea juvenilă, se intensifică în cazul în care mobilitatea teritorială a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
tot așa cum un pământ așteaptă să fie descoperit”. Cert este că în această ipostază nu e vorba deci doar de anexarea unui prefix, cel de psiho, deoarece remedierile sunt de fond, fiind vorba de un domeniu prin excelență transdisciplinar, care reclamă cooperarea dintre psihologie, medicină, antropologie, epidemiologie și pedagogie. Rămânând fideli poziției vehiculate de Donovan (1991, apud Reidesser, Fischer, 2007), obiectul de studiu al acestui nou câmp disciplinar se referă la traumele naturale (cutremure, inundații, incendii etc.) și cele provocate deliberat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lucrarea de față nu se vrea un tratat de psihoterapie), vom poposi totuși asupra coordonatelor majore ale problemei. Desigur, se începe cu o evaluare primară a persoanei, care pentru o mai bună rigurozitate a demersului, alături de solicitudinea și empatia clinicianului, reclamă și combinarea unui interviu clinic structurat cu un inventar de autoevaluare. Administrarea de probe care să permită și obținerea unor date de natură psihofiziologică, sporește acuratețea diagnosticului. Cert este că înaintea demarării terapiei propriu-zise, specialistul trebuie să cunoască: istoricul traumelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
semene cu o întâlnire de gradul III este nevoie de un preambul limpezitor, cu lansarea unor explicații mai ample. Breșa cauzată în cunoaștere de științele de avangardă (mecanica relativistă, fizica cuantică, epigenetica, geometria fractală, studiul novator al formelor conștiinței etc.) reclamă imperios schimbarea de paradigmă, căci avalanșa descoperirilor revoluționare 185TRAUMA ȘI SUFERINȚA nu mai pot fi ignorate și „măturate sub covor”, din fidelitate confortabilă și mioapă față de vechea paradigmă, cea newtoniano-carteziană. Ofensiva pentru detronarea materialismului obtuz și simplificator este cu atât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o propune îndeosebi psihologia prenatală și psihologia transpersonală. Unii exploratori aritmici și cutezători ai condiției umane, lansează încă o idee surprinzătoare, aceea că momentul concepției unui copil nu trebuie bagatelizat de către viitorii părinți. Dincolo de inflexiunile biologice ale problemei și care reclamă din partea lor ca, în prealabil, să adopte un stil de viață sanogen (cu toate aspectele subordonate), contează și statusul psihologic din timpul așa numitei „imprimări genomice”(Surani, 2001). La rândul lor, Th. Verny și P. Weintraub (2002) atrag atenția asupra
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asemenea responsabilitate, teama că își va prejudicia cariera, neliniștea față de transformările pe care le va traversa trupul ei, frica de naștere etc. Ideea care se profilează în legătură cu această stare de lucruri este aceea că asistența prenatală, în afară de dimensiunea ei medicală, reclamă și una psihologică. Un moment de cotitură pentru mamă (dar și pentru tată) este prima întâlnire cu imaginea virtuală a copilului, așa cum apare ea prin intermediul ecografului. E un miraj insolit, de emoție, uimire, dar și de angoasă, pe care M.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
plângă mereu. Avortul spontan, care survine într-un cuplu pregătit să-și asume cu bucurie și responsabilitate parentalitatea, este de regulă destabilizator, de unde și posibilitatea instalării, îndeosebi la mamă, în aproximativ trei luni a unui sindrom de stres posttraumatic ce reclamă o terapie complexă pe măsură. Evitarea acestei suite de suferințe implică o informare și o educație prenatală complexă, pertinentă și realizată în timp util, care să fie completată de programe special destinate pentru a oferi asistență psihomedicală persoanelor care s-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
educația unui copil, este indispensabilă deoarece, în absența lui nu se poate configura triada. Mai apoi, diversificarea atribuțiilor paterne din ultimii ani, în contextul restructurărilor pe care le-a înregistrat partajarea servituților domestice și conceptul însăși de autoritate în familie, reclamă imperativ transformarea lui într-un autentic coautor. Direcționându-ne, în continuare, analiza spre accesarea potențialelor experiențe traumatizante ale copilului în perioada prenatală, vom observa că acceptarea psihismului prenatal a devenit din ce în ce mai credibilă pentru comunitatea științifică actuală datorită unor contribuții novatoare repurtate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
feerice. E o suită de emoții elixirante, care alungă toate tenebrele celui care își retrăiește nașterea, pentru că această trăire înaltă să se dilate imens, învăluind restul ființelor, lumea, întregul univers. Descrierea rezumativă a celor patru matrici prenatale, descoperite de Grof, reclamă restructurarea imaginii și atitudinii noastre față de naștere. Raportându-ne permanent la dezideratul central al cărții de față, este nevoie să reținem potențialul său traumatizant major. Spunem aceasta întrucât nașterea se plasează în topul experiențelor proeminente ale vieții umane, având un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
antrenament prealabil. Concomitent, este necesar să se asigure experiențelor aferente matricilor I și IV, alura lor pozitivă, solară și securizantă care ar trebui să le fie funciară. Prin urmare, decriptarea profundă și subtilă a cauzalității unor afecțiuni psihiatrice și psihosomatice reclamă adesea accesarea nu doar a psihismului biografic (așa cum procedează știința convențională), ci și a palierului perinatal și chiar a celui transpersonal (Grof, 2002). Spre exemplificare, în consens cu descoperirile epocale grofiene, menționăm că multe cazuri de claustrofobii, depresii inhibate, fobii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care fac posibilă surprinderea de către copil a unui raport sexual între ei (așa numita scenă „originară” sau „primitivă”, în terminologie freudiană); marginalizarea și subnutriția afectivă a copilului în familie, de îndată ce se naște un nou frate (soră). Situația problematică a onaniei reclamă din partea părinților două tipuri de conduite: una preventivă, de asumare responsabilă a unor interdicții (așa cum derivă din cele expuse anterior) și alta de acțiune efectivă, atunci când aceasta s-a instalat deja. înainte de a aprofunda chestiunea, trebuie să atenționăm asupra faptului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
efectivă, atunci când aceasta s-a instalat deja. înainte de a aprofunda chestiunea, trebuie să atenționăm asupra faptului că prezența masturbației în palierul de vârstă menționat este firească, ceea ce înseamnă că un asemenea obicei nu frizează patologicul. Identificarea corectă a fenomenului masturbator reclamă elucidarea unor aspecte (Dolto, 1993) și anume putem suspecta o doză de patologie dacă practica respectivă devine o trebuință obsesivă și dacă se realizează și în public. Mai apoi, când am amintit de valența preventivă a intervenției parentale ne-am
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din însăși dialectica de ființare a oricărui fenomen, căci totdeauna reversul are și față, așa cum boala nu este doar o traumă, deoarece tezaurizează latent germenele unui viraj, al unui salt, al unui nou echilibru. Altfel spus, dacă inițial o maladie reclamă doar un eroism de rezistență, ulterior ea permite și desfășurarea unui eroism de cucerire. Poposind asupra cauzelor care provoacă patologia umană, vom reafirma fidelitatea noastră față de orientarea transpersonală, care a cucerit spații tot mai extinse în medicina contemporană. Cota sa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
important, motiv pentru care este indicat ca medicul, dacă preferă totuși cifrele statistice să uziteze de cele pozitive; metoda centrată pe pacient respectă dimensiunea umană a acestuia prin încercarea medicului de a se plia la caracteristicile lui de personalitate. Strategia reclamă cooptarea, în acest demers, și a unui psiholog care prin diverse probe adecvate, poate avansa în dezvăluirea adevărului despre statusul lui medical și, mai ales, cum să o facă. Desigur, această metodă din urmă, deși mai complexă și cronofagă, reunește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unor boli cotate ca incurabile (cancer, SIDA etc.). Cert este că derularea procesului de pregătire a copilului pentru șiragul de procedee chinuitoare ce urmează este indispensabilă, chiar dacă va fi mai laconică decât în cazul pacienților adulți. Eficiența derulării secvenței respective, reclamă o bună colaborare între echipa medicală și familie, psihologul fiind în acest caz un specialist important. Așa cum reiterează T.B. Brazelton (2008), pentru a estompa contururile dure ale spitalizării copilului, prezența părinților se dovedește indispensabilă deoarece, în caz contrar, pot surveni
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]