11,123 matches
-
Spre deosebire de tipologiile tradiționale, în secolul XX nu se pornea predominant de la principii generale sau principial-teoretice de ordonare și clasificare a tipurilor, ci de la cât mai multe date empirice, care, supuse etichetării lingvistice, erau reduse apoi la un număr cât mai restrâns de trăsături, factori sau categorii. Catell (Feist, 1985Ă, unul dintre principalii pionieri ai acestei orientări, distinge trei surse principale de informații și culegere a datelor: 1. Înregistrarea informațiilor despre om așa cum se manifestă el în viața de zi cu zi
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
coping și crearea sentimentului de siguranță; teamă de pierdere sau separare de figurile de atașament; 4. dispreț în relațiile interpersonale; 5. probleme de intimitate; 6. narcisism; 7. opoziție pasivă: stil de coping pasiv; 8. distorsiuni perceptual-cognitive; 9. rejecție; 10. expresii restrânse; 11. automutilare; 12. evitare socială; 13. căutare de stimuli; 14. suspiciozitate; 15. submisivitate; 16. anxietate; 17. labilitate afectivă; 18. compulsivitate. Fiecare dimensiune bazală constă, în varianta inițială a demersului lui Livesley, din mai multe dimensiuni subordonate sau fațete - în total
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
credințelor, a concepției sale despre lume. Viziunea și metoda lui JASPERS este fenomenologică, antropologică, tinzând spre ideografic și descriere de cazuri tipic exemplare. În personologia americană, Allport (Feist, 1985Ă a încercat să continue această linie. Abordarea lui Cattel este mai restrânsă, ea concentrându-se pe aria de specialitate a psihologului. Dar și acest demers este prea amplu pentru curenta practică psihiatrică, mai ales cea contemporană. O persoană poate fi circumscrisă și „diagnosticată” cu atât mai ușor cu cât e mai bine
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
identifică și tipurile: sadic, masochist, depresiv și negativist (pasiv-agresivă. Se identifică și trăsături nepatologice de personalitate. • Minnesota Multiphasic Personality Inventory - Personality Disorders Scale (MMPI-PD; Morey et al., 1985Ă. Din proba MMPI cu 566 de itemi a fost derivată alta mai restrânsă, astfel încât să corespundă celor 11 categorii din DSM-III. Într-o a doua fază, itemii au fost testați. Au fost reținuți 150 de itemi cu răspuns „Adevărat/Fals”. Unii itemi erau comuni pentru două sau mai multe scale, astfel încât s-au
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
precum și în alte localități bucovinene, iar din 1920, consilier consistorial. A fost membru al Comisiunii Centrale din Viena pentru cercetarea și conservarea monumentelor artistice. Devine, în 1904, la propunerea lui I. Bianu, membru corespondent al Academiei Române. Cu o operă mai restrânsă decât a prietenului său S. Fl. Marian, D. vădește aceeași sobrietate și seriozitate în consemnarea aspectelor etnofolclorice. A atras de altfel atenția asupra nevoii imperioase de înregistrare a documentelor folclorice românești autentice, „căci popoarele din împrejurul nostru ne impun pe
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
strategii. 3.4. Modalități de formulare strategicătc " 3.4. Modalități de formulare strategică" Agenții economici rezolvă diferit sarcina formulării strategice. Unii Își elaborează planurile strategice fără a se conforma unei proceduri metodologice. În acest caz, o persoană sau un grup restrâns stabilește opțiunile strategice cheie. Avantajul acestei căi este acela că dă managerului o mai mare flexibilitate În ajustarea la schimbările mediului. Unii manageri cred că sunt strategi mai eficienți când sunt liberi să acționeze neîngrădiți de o procedură de planificare
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
celei mai favorabile; alte noi inițiative tind să fie continuări ale activităților prezente. Mai mult, un mare număr de manageri din subunități cunosc bine detaliile strategice și operaționale ale firmei, astfel Încât participarea la formularea strategiei este mai curând largă decât restrânsă. Managementul corporatist poate fi implicat neoficial În faza elaborării strategiei, exercitând o influență de sus În jos, așa cum a fost strategia asamblată. Acest tip de management așteaptă adeseori ca toate subunitățile să folosească aceeași documentație standardizată pentru a susține strategia
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
regulilor de joc acceptate. Într-un domeniu de activitate dat, firma poate lupta Împotriva concurenței, căutând să acopere o suprafață mai mare sau mai mică. Ea se poate limita la un obiectiv precis al clientelei sau la un teritoriu geografic restrâns - Într-un cuvânt, la căutarea culoarului care-i va permite firmei să se specializeze. Dimpotrivă, ea poate lupta pe ansamblul domeniului de activitate, comercializând o gamă de produse pe un mare număr de piețe. Acest demers implică efectuarea decupării activităților
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
numai datorită marketingului său. În sectorul produselor finite, logica dezvoltării economice elimină puțin câte puțin firmele de mici dimensiuni, ce dețin activități de producție și desfacere ale produselor banale de larg consum. Ele pătrund tot mai mult pe piețe mai restrânse, specializându-se pe realizarea bunurilor ce interesează o categorie redusă de utilizatori. Prin urmare, strategia tip a IMM-urilor inovatoare constă În câștigarea unei poziții solide pe o piață restrânsă, datorită diferențierii produselor lor, ce rezultă dintr-un avans tehnic
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
larg consum. Ele pătrund tot mai mult pe piețe mai restrânse, specializându-se pe realizarea bunurilor ce interesează o categorie redusă de utilizatori. Prin urmare, strategia tip a IMM-urilor inovatoare constă În câștigarea unei poziții solide pe o piață restrânsă, datorită diferențierii produselor lor, ce rezultă dintr-un avans tehnic asupra procedeelor de fabricație; dacă ele Înfruntă concurența celor mari, Își „trag partea” din atuurile lor specifice: flexibilitatea și viteza de reacție. Așadar caracteristicile mediului firmei condiționează structurile acesteia: cu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
un rol mult mai important. Analiza de mai sus arată că tehnologia de transmitere a informației sporește posibilitatea Întreprinderii de a-și modifica structura, de exemplu, prin facilitarea unei intrări limitate pe noi piețe, activitatea fiind centrată pe un domeniu restrâns și specializat. Această reacție poate, la rândul ei, să reducă avantajele investițiilor străine pentru țările-gazdă, avantaje pe care acestea sunt tentate să le recupereze prin impunerea de condiții prealabile. 3.9.9.7. Analiza portofoliului internaționaltc "3.9.9.7
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și se lansează vedete. Fapt relevant pentru lenta maturizare și emancipare a culturii românești, pentru defazările din literatură și societate, deopotrivă, în raport cu Europa Occidentală, în spațiul nostru instituția c.l. apare târziu. Dacă istoria literaturii române reține funcționarea sporadică și restrânsă numeric a saloanelor literare, ea este în orice caz, până la revoluția de la 1848, apanajul exclusiv al aristocrației. Saloane și serate literare frecventează și susțin Gh. Asachi, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, C. Negruzzi, Al. Russo, C. Negri, D. Bolintineanu, N. Bălcescu
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
care el o exprimă modifică și modelează orizontul de așteptări al publicului, dictează gustul care va ajunge, în final, regulă și atrage, direct sau indirect, devalorizarea sau căderea în desuetudine a altuia. De la statutul de lectură apreciată într-un cerc restrâns, de inițiați, căruia pare, în primă instanță, să i se adreseze, și până la stadiul de tipăritură, de carte cu succes de public - marcat prin tiraje și reeditări -, orice valoare născută sub auspiciile unui c.l. cunoaște o evoluție similară cu
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
să nu mai apeleze: „operația reușită” (successful operation). A definit-o astfel încât să-i confere o semnificație „naturală”: „Operația reușită nu poate fi definită în termeni de comportament general fără a ne întoarce într-un circuit, mai larg sau mai restrâns, al autoinsatisfacției”. A spune că „reușită” înseamnă „acțiune normală” și „consecințe normale” ale comportamentului instinctiv ne obligă să definim cuvântul „normal”; vom ajunge, în final, din nou la ideile de „reușită” și „satisfacție” (Thorndike, 1913, p. 124). După Thorndike, „reușită
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Statelor Unite (1964-1966) și Divizia de Cercetări Alocate, Institutul Național al Sănătății (1963-1967); menționăm și activitatea sa în consiliile editoriale a șase prestigioase reviste psihologice. Principala lucrare a lui Bandura, Principles of Behaviour Modification, a apărut în 1969. O scriere mai restrânsă conținând sintetic punctul său de vedere a fost publicată sub titlul Social Learning Theory în 1971; în același an, acesta a editat un volum masiv despre Psychological Modeling: Conflicting Theories. Printre cele mai mult de cincizeci de colaborări se află
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cercetări psihologice, cei mai talentați sunt cel mai probabil cei care vor trage cele mai mari beneficii din observarea modelelor exemplare. Un alt factor negativ în cadrul cercetărilor privind fenomenul modelării a fost utilizarea pe scară largă a unei paradigme experimentale restrânse. În aceste studii, un model dă un set specific de răspunsuri, iar cei observați sunt testați în raport cu adecvarea perfectă a comportamentului în situații similare sau identice. Ca atare, experimentele pot să producă doar imitarea unor răspunsuri specifice modelate. Aceasta i-
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
1971) ale cărei note specifice derivă din faptul că implică deplasări: în afara comunității locale de rezidență; pentru a schimba rezidența sau locul de muncă obișnuit sau atât locul de rezidență, cât și locul de muncă (Sandu, 1984, 20). În sens restrâns, prin mișcare migratorie se înțelege deplasarea populației dintr-o localitate în alta sau dintr-o țară în alta, însoțită de schimbarea statutului rezidențial (domiciliul stabil). Orice persoană care înregistrează evenimentul „migrație” apare într-o dublă poziție: emigrant, pentru localitatea de unde
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fost înțelegerea și reducerea fenomenului infracțional. Astfel, au fost puse în relație mai multe variabile încercându-se stabilirea unor raporturi sau condiționări între ele. La nivel individual, ele s-au referit la tradițiile istorice ale socializării individului (familie extinsă sau restrânsă), acțiunea mijloacelor de comunicare în masă, caracteristicile biologice și psihice ale indivizilor, drogurile, alcoolismul. La nivelul societății s-au urmărit impactul șomajului, al recesiunii sau creșterii economice. Concluziile anchetei au arătat că între cele două niveluri nu se poate vorbi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
o „viziune integrală asupra societății românești în curs de modernizare” (p. 11) sau „un model teoretic național” ce a permis studierea contradicțiilor multiple dintre instituțiile moderne și contextul național (p. 243). Așadar, nu e vorba de o teorie în sensul restrâns al termenului, ce își propune să descrie și să explice un domeniu bine delimitat de fapte, ci de un „model teoretic” original, ce are ca sistem de referință un proces istoric de anvergură, și anume modernizarea României și integrarea ei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dintre carențele semnalate sunt pe cale să fie depășite. În ultimii ani au început să apară și lucrări de sinteză, cu viziuni cuprinzătoare asupra modernității românești, elaborate din perspective comparative, dar care nu sunt cunoscute, din păcate, decât în cercuri academice restrânse. Semnalez, în treacăt, două lucrări de asemenea factură, datorate unor autori de prim rang ai școlii sociologice actuale. Am în vedere cartea lui Ilie Bădescu, Idei politice românești (Editura Mica Valahie, 2004), și pe cea a lui Dan Dungaciu, Elita
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de prisos"9. Iar aceste considerații se refereau, cel mai probabil, la clasa boierilor, mari și mici, a proprietarilor, a celor cât de cât înstăriți. Ceilalți erau oricum departe de orice posibilitate de a citi vreo carte, fie din cauza circulației restrânse a manuscriselor, fie din pricina prețurilor prohibitive ale tipăriturilor 10. Or, tocmai într-un asemenea context, reticent lecturii, de orice fel, scrie Dimitrie Cantemir Istoria ieroglifică, o operă labirintică, complexă, livrescă, într-o limbă care este la antipodul celei spontane, marcată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
avem de a face cu un caz de "simbolism estompat"41. Brehnacea lui Cantemir reține, din tradiția simbolică, trăsăturile pozitive, cu accent pe spiritualitate. Ea intră în opoziție atât cu Vulturul, cât și cu Corbul, înscriindu-se decisiv în clasa restrânsă a personajelor pozitive. 5. Metamorfoza Șoimului Dacă treapta supremă în ierarhia păsărilor este ocupată de vultur, considerat împăratul păsărilor, așa cum leul este cel al animalelor, un loc aparte nu doar în imaginarul antic și medieval (de la Artemidoros la Isidor din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
4) Pompele de insulină sunt dispozitive cu ajutorul cărora injectarea insulinei -numai insuline cu durată scurtă de acțiune sau analogi cu acțiune rapidă-se face continuu, subcutanat (pompe externe). Pompele implantabile, cu cateterul plasat intraperitoneal, continuă să aibă un uz foarte restrâns. Pompele sunt reglabile pentru un anumit debit de insulină bazal, iar bolusurile prandiale sunt reglate de către pacient în funcție de glicemii și de aportul de hidrați de carbon. Dispozitivele de injectare a insulinei transdermic, prin jet de aer, nu oferă avantaje semnificative
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
de indivizi și un comportament fracturat, schizoid, de mistificare a gândurilor și trăirilor reale în spațiul public și de exprimare a lor, adeseori sublimată în bancuri sau în forme ale culturii (literatură, teatru, pictură), în sânul familiei sau în cercurile restrânse „ale prietenilor de încredere”. Cultură e controlată și îndrumată, gândirea cadrelor politice e înrolată, valorile promovate de educație sunt mistificate și centrate pe două aspecte: preamărirea conducătorului și a partidului său și înlăturarea oricăror idei care nu erau conforme cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
imaturității emoționale, face ca provocarea suferinței celuilalt, sacrificarea celuilalt în beneficiul personal să fie o tendință aproape permanentă în diversele grupuri sociale. De-a lungul istoriei această tendință a dat exploatare socială, războaie, crime. în familie și în cadrul unor grupuri restrânse aceasta a condus la raporturi violente între membrii familiei, la maltratarea celor mai slabi: copiii, femeia, bătrânii, membrii bolnavi sau cu deficiențe ai familiei. 1.9.1. Prevenirea abuzului și a neglijării copilului a) Delimitări conceptuale și definiții în Raportul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]