7,856 matches
-
decedat (director) 7. Prof. Tibu Gavril Limba latină decedat 8. Prof. Pitic Gheorghe Limba latină decedat 9. Prof. Vișan Ilie Limba română decedat (director) 8. Prof. Andreescu Aurelia Limba română decedată 9. Prof. Moloci Dumitru Limba română decedat 10. Prof. Scântei Arcadie Limba română decedat 11. Prof. Grămadă Ion Limba română decedat (director) 12. Prof. Prelipcean Aurel Limba franceză decedat 13. Prof. Precul Vasile Limba rusă decedat 14. Prof. Iurasoc Vera Limba rusă decedată 15. Prof. Hamburger Klara Limba germană decedat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93277]
-
Lahn, până ce numele râului Lala a ajuns ca un cântec și l-am simțit răcoros precum apa în cerul gurii. Prundișul din râu nu era așezat adânc, parcul însă era de-un verde adânc, iar casa atât de albă încât scânteia. Totul era de-o înfricoșătoare splendoare pentru una ca mine cu nervii zdruncinați, care aterizase aici venind dintr-o țară amărâtă. De aceea voiam, în singurătate, să iau Lala un picuț în râs, să găsesc ac de cojocul acestui loc
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
să bea în stil teuton: Bruderschaft! S-au grupat doi câte doi într-o riguroasă disciplină prusacă, îndeplinind tipicul ritual arhicunoscut. "Temperatura" crescând într-un ritm vizibil accelerat, frații noștri maghiari au întors-o pe un ceardaș îndrăcit încât ieșeau scântei din cizmele lor. În final, pentru ca armonia și echilibrul prestațiilor artistice să fie desăvârșite, a intrat în funcțiune "Perinița" noastră, iar dansul acesta irezistibil a pecetluit definitiv și pentru totdeauna prietenia de nezdruncinat româno-maghiară și mai puțin invers. Sfântă reconciliere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Bumbăcari, n-am văzut niciun ziar. Pentru prima dată am avut unul în mână la Timișoara, când, fiind arestați și închiși în vagonul de transportat animale, soții Sabina și Sandu ne-au oferit o plasă cu alimente ambalate în ziarul "Scânteia". Eram asemenea naufragiaților care-și drămuiau cu maximă zgârcenie puținele resurse vitale în speranța unei salvări miraculoase. Chestiunea e că nici nu prea aveam după ce bea apă. Ultimul pospai de mălai (făină de porumb) fusese epuizat, așa că mama, cu chiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
este un fel de "doctor" în exil pentru mine !) scrie că în primii ani ai exilului american, cea mai bună soluție de a anihila dorul de casă era lectura, timp de 10 minute pe zi, la biblioteca Universității a ziarului Scînteia. După aproape 30 de ani, am impresia că în afară de regim, nimic nu s-a schimbat. Lectura abjectei prese românești te vindecă de orice dor de casă. Vulgaritate, violență, rufe spălate în public, lipsă de măsură, scuipat, spurcăciune. Lichide biologice etalate
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
unul din cele mai mari focuri de artificii ale Europei, pentru care primăria Genevei cheltuie de altfel sume colosale, invitând maeștri artificieri din Germania și China. Oare de ce din aceste două țări, care s-au jucat mereu în Istorie cu scânteia ? Cei mai vizibili sunt bogații din Arabia Saudită și din Emirate, petrec vara în Elveția și par a suferi cel mai puțin de pe urma căldurii. Au minim trei-patru neveste, uneori mai multe, îmbrobodite până în vârful nasului, o droaie de copii, și inevitabila
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
este o experiență constitutivă, o poruncă divină. A te defini ca evreu înseamnă a accepta firesc exilul și a începe astfel să crezi în salvarea omenirii. 2. Ajungem astfel la un alt sens al exilului iudaic: salvarea celorlalte națiuni, prin scântei ale Divinității răspândite peste tot în lumea largă. Responsabilitate morală, teologică și metafizică pentru salvarea întregii lumi. 3. Sfârșitul exilului nu este doar o acțiune umană. Sfârșitul exilului nu trebuie forțat, pentru a nu nega salvarea. Căința desăvârșită este cea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
să nu cedați spre publicare scrisorile acestea? Ce v-ar putea convinge s-o faceți totuși? Știu de la dum neavoastră că textele ca atare nu oferă un răsfăț intelectual, un festin de idei. Sunt destul de simple, sunt banale, sunt fără scânteie. Mă gândesc însă că au o valoare documentară peste care ar fi nedrept să trecem cu vederea. A.R. Scrisorile sunt simple. Iris, la rândul ei, era o fe meie simplă, așa cum sunt toți oamenii mari. M-am convins cu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Stalin, pe Gheorghiu-Dej, pe Ceaușescu - de fapt, mai mult pe madam Ceaușescu. Și am urât o colegă care mă turna tot timpul la Cadre. M-a turnat odată, cu mare tam-tam, pentru că, aflând eu că la cantina tipografilor de la Casa Scânteii se servea și mâncare de regim, ceea ce la cantina noastră, a ministerului, nu exista, l-am rugat pe un coleg, fost tipograf, care nu mânca la cantină, să-mi scoată o cartelă pe numele lui. Nu pot să vă spun
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
să-mi pierd slujba. Din punct de vedere profesional, eram foarte apreciată. Pe de altă parte, din punct de vedere politic, eram plină de bube și reclamată mereu la Cadre. Am fost discutată și aspru criticată nu pentru că nu citeam Scânteia, ci pentru că nu mi-o luam acasă și o lăsam la birou. Am explicat că și soțul meu era abonat la Scânteia, că aveam doar o singură cameră mică și că nu puteam face colecție. Degeaba. Un coleg al meu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
plină de bube și reclamată mereu la Cadre. Am fost discutată și aspru criticată nu pentru că nu citeam Scânteia, ci pentru că nu mi-o luam acasă și o lăsam la birou. Am explicat că și soțul meu era abonat la Scânteia, că aveam doar o singură cameră mică și că nu puteam face colecție. Degeaba. Un coleg al meu, membru de partid, a fost cât pe ce să-și piardă slujba fiindcă a fost văzut ducându-se cu Scânteia la closet
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
abonat la Scânteia, că aveam doar o singură cameră mică și că nu puteam face colecție. Degeaba. Un coleg al meu, membru de partid, a fost cât pe ce să-și piardă slujba fiindcă a fost văzut ducându-se cu Scânteia la closet - pe timpul, bineînțeles, când nu exista hârtie igienică. Așa cum la școala primară, în fiecare dimineață, rosteam în cor Tatăl nostru, la minister, tovarășul Mihăilă, un coleg - fost tipograf, fuseseră angajați mulți tipografi pe post de redactori - ne citea, semiagramat, tot
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
igienică. Așa cum la școala primară, în fiecare dimineață, rosteam în cor Tatăl nostru, la minister, tovarășul Mihăilă, un coleg - fost tipograf, fuseseră angajați mulți tipografi pe post de redactori - ne citea, semiagramat, tot în fie care dimineață, articolul de fond din Scânteia. Iar noi trebuia să-l comentăm extaziați. Dintre chemările mele la Cadre, una a rămas de pomină. Aveam și eu ceva fru mos în mine: niște gene lungi și în toarse. Îmi aduc aminte odată, când am făcut cunoștință cu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
văzut că accidentase pe cineva, a dat mașina înapoi și i-a strivit complet femurul. A zăcut multă vreme în spital și a suferit șase operații. În vremea aceea, eu alergam cu sufletul la gură, la șapte dimineața, la Casa Scânteii. La ora trei, nemâncată, fugeam cu două autobuze de la Casa Scânteii la Spitalul Panduri, încărcată cu oale-termos în care-i duceam mân care specială soțului meu. Dacă întârziam să ajung la spital, îl găseam în mare panică. Stăteam toată după-masa
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
a strivit complet femurul. A zăcut multă vreme în spital și a suferit șase operații. În vremea aceea, eu alergam cu sufletul la gură, la șapte dimineața, la Casa Scânteii. La ora trei, nemâncată, fugeam cu două autobuze de la Casa Scânteii la Spitalul Panduri, încărcată cu oale-termos în care-i duceam mân care specială soțului meu. Dacă întârziam să ajung la spital, îl găseam în mare panică. Stăteam toată după-masa cu el, mă hrăneam cu ce li se dădea lor să
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
mâinile până la coate în colecțiile de reviste ale lumii și le cunosc până la știrile de două rânduri, până la mâlul fertil din care se înalță neîncetat aburul vieții pe pământ. Îmi place să stau la coadă pentru ziare. Caut Sportul și Scânteia, și Contemporanul, și Lumea, la prima oră; spre prânz nu mai au același farmec, le cunosc prea mulți - și mă simt ca un bărbat în serie cu alți o sută în jurul aceleiași femei. Caut Le Monde-ul de la gară până la Piața
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
o punte, aici conflictul uman și artistic e și mai dramatic, pentru că niciodată unul nu va păși spre celălalt, rămânând fiecare de o parte și de alta a prăpastiei, în contemplare. Dar vine o clipă - unică, probabil - de grație, de scântei, de soare, când nimic din ceea ce-i opune nu mai contează, când tot ce-i literatură dispare odată cu vanitățile, religiile și antipatiile. Toți trei vor semna o cerere adresată președintelui Boliviei pentru a-l grația pe Regis Debray, „scriitor și
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
îngrijorat de întârzierea mea - ieșise în stradă și mă auzise țipând „Babi Yar!”. „Poate Bubi, iar?” - l-am întrebat, dar am auzit limpede că ochii lui îmi spun: „N-avem timp de glume!”. Mă trimise la spețpoliclinica cu mașina corespondentului Scânteii, însoțit de fetița acestuia care, la 14 ani câți avea, știa nu numai rusa, dar și Moscova pe dinafară; avea o tristețe imediată, care mă făcu s-o numesc, în gând, „Netocika Nezvanova” și s-o rog să stea lângă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
sunt prezenți cu texte pentru care Virgil Ierunca a omis să facă trimiterea la sursă. Le am prezentat ca atare. Din motive lesne de înțeles, am păstrat vechea ortografie în cazul unor nume sau în cazul denumirilor publicațiilor (de exemplu, Scînteia, Săptămîna etc). În cazul textelor, însă, am folosit noile reguli de ortografie. De asemenea, am transcris respectând noile reguli de ortografie unele forme vechi prezente în edițiile din România Muncitoare (de exemplu, „estraordinar“, „desvoltat“, „îndrăsneală“, „masse“, „desbătut“, „putsch“, „avantsat“ etc.
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fac tot mai actuală ideea asigurării unui «fond» de activiști culturali cu o bună pregătire politico ideologică și metodologică, cu un larg orizont de cultură, capabili să transpună cu eficiență în practică obiectivele politicii culturale a partidului.“ („Constructori de conștiințe“, Scînteia, 21 iunie 1987) ADOC Gh. „Președintele republicii noastre, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a exprimat aceste nobile cuvinte pe care îmi permit să le citez: «Nu se poate vorbi de educație patriotică socialistă fără cunoașterea și cinstirea trecutului, a luptei înaintașilor noștri
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sunt un îndemn pentru creatori, care, manifestându-și liber talentul, folosind stiluri și maniere diferite, pot da opere de artă de înaltă ținută artistică, cu un limbaj accesibil, caracterizate de forța artistului de a exprima realitatea.“ („Cea mai prețioasă moștenire“, Scînteia, 22 iulie 1982) AGÂRBICEANU Ion, Părinte Urare răspopită (nota V. I.) „Tineret al Republicii Populare Române! Bucură-te că toate porțile muncii îți sunt deschise, în măsură neajunsă până acumă Să știi că rodul muncii tale nu va mai fi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și a fi. În spiritul orientărilor partidului, ale secretarului său general, concepem conștiința ca un factor activ, o forță creatoare, revoluționară, ca pe o nevoie vitală, ca pe o propulsare spre viitorul cel mai bun, mai fericit.“ („Trepte spre viitor“, Scînteia, 26 august 1989) ALMĂȘANU Virgil „Îmi stăruie în minte îndemnul pe care, în vara acestui an, cu prilejul vizitei la expoziția ce încununa prima ediție a festivalului național «Cântarea României», tovarășul Nicolae Ceaușescu îl adresa creatorilor. Este un îndemn de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în miezul fenomenelor și ne-a trezit responsabilitatea civică.“ (România literară, 15 iulie 1972) „Căci tuturor ne ești în veci mândria Și conștiința trează luminând Partidul, Ceaușescu, România E tot ce-avem mai scump pe-acest pământ.“ („Partidul, Ceaușescu, România“, Scînteia, 27 ianuarie 1973) „Partidul meu, lumina lui zenită Cuprinsu-mi-te-au ca în cerc de foc Drept care n tine țara mea palpită Un sânge cu luceafăr la mijloc.“ („Cântând în august“, Familia, august 1975) „Este meritul acestor ani de renaștere națională și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
istoria a fost repusă în matca adevărurilor ei. Este firesc, așadar, ca, respectându-i structurile, să privim, azi, Unirea cu Țara din punctul nostru de vedere comunist și să tragem concluziile valabile epocii noastre creatoare.“ („Pecețile de lumină ale continuității“, Scînteia, 21 octombrie 1983) „Conducător iubit, doream să vii, Chemat de țară și chemat de vreme În fruntea scumpei noastre Românii Ca soarele în fruntea unei steme.“ („Partidul, Ceaușescu, România“, Scînteia, 8 mai 1986) „Apoi, începând cu dreapta așezare în pagina
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
concluziile valabile epocii noastre creatoare.“ („Pecețile de lumină ale continuității“, Scînteia, 21 octombrie 1983) „Conducător iubit, doream să vii, Chemat de țară și chemat de vreme În fruntea scumpei noastre Românii Ca soarele în fruntea unei steme.“ („Partidul, Ceaușescu, România“, Scînteia, 8 mai 1986) „Apoi, începând cu dreapta așezare în pagina istoriei a actului revoluționar de la 23 August 1944 și a suitei de evenimente care i-au urmat, vedem astăzi cu totul altfel proclamarea republicii decât pe vremea romantismului revoluționar. Istoricii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]