12,660 matches
-
toate acestea, ar putea părea ciudat să sugerăm că influența religiei în lumea modernă este în declin." (Giddens, 2000, p. 501). Rămânând în sfera aceasta a influenței religiei asupra vieții sociale și chiar asupra vieții politice, Michele Dillon, profesor de sociologie, menționează un lucru destul de interesant că religia este cheia vieții sociale contemporane ca și exemplu în America, dar și în alte state ale lumii. Religia ar trebui să-i intereseze pe sociologi pentru că: a) ajută la înțelegerea experiențelor zilnice a
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
dacă o mare parte din dezbaterile despre religie în viața publică date de rațiunile religioase sunt suficiente în democrația liberală sau dacă dezbaterea poate să apară ca rațiuni accesibile oricui (Audi, Wolterstorff, 1997). Folosind cuvintele lui Peter Berger (1963, 18), sociologii sunt "în profunzime fără margini, fără rușine" interesați de oameni, de viața lor, de comportamentul lor, de viața publică etc. "De la comportamentul oamenilor în lift până la cursele de lame, de la băutul berii până la implantul de sân, de la cursa relațiilor la
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
oameni, de viața lor, de comportamentul lor, de viața publică etc. "De la comportamentul oamenilor în lift până la cursele de lame, de la băutul berii până la implantul de sân, de la cursa relațiilor la confecționarea preșurilor dacă aceasta implică oameni, sociologii sunt interesați. Sociologia se distinge prin subiect (ce studiază de fapt sociologii) și perspectivă (cum privesc sociologii lumea)." (Zuckerman, 2003, p. 17). Fără atenția către practica socială este puțin probabil ca atenția să fie acordată interacțiunii sociale dintre religie și societate și acesta
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
publică etc. "De la comportamentul oamenilor în lift până la cursele de lame, de la băutul berii până la implantul de sân, de la cursa relațiilor la confecționarea preșurilor dacă aceasta implică oameni, sociologii sunt interesați. Sociologia se distinge prin subiect (ce studiază de fapt sociologii) și perspectivă (cum privesc sociologii lumea)." (Zuckerman, 2003, p. 17). Fără atenția către practica socială este puțin probabil ca atenția să fie acordată interacțiunii sociale dintre religie și societate și acesta este precis cazul sociologiei spiritualității, care este interesată doar
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
subiect (ce studiază de fapt sociologii) și perspectivă (cum privesc sociologii lumea)." (Zuckerman, 2003, p. 17). Fără atenția către practica socială este puțin probabil ca atenția să fie acordată interacțiunii sociale dintre religie și societate și acesta este precis cazul sociologiei spiritualității, care este interesată doar de individ. Oamenii interacționează cu multiple autorități ce relaționează una cu alta: în loc să implice un angajament exclusiv față de un grup, tradiție sau practică (sau unui set obișnuit al acestora), ducând spre o socializare religioasă specifică
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
cercetării sociologice religia și religiozitatea au un cuvânt de spus pentru că ele sunt extrem de prezente în viața oamenilor și chiar în societate indiferent dacă aceasta a devenit una laicizată. În mare parte din toate cele prezentate mai sus, vedem că sociologia ca știință este preocupată de orice activitate care se desfășoară într-o societate, de la aspecte extrem de importante cum sunt studiul unor instituții vitale pentru viață până la simplul consum de bere. Dacă ducem acest studiu către o sferă de problematici de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
se desfășoară într-o societate, de la aspecte extrem de importante cum sunt studiul unor instituții vitale pentru viață până la simplul consum de bere. Dacă ducem acest studiu către o sferă de problematici de care se ocupă în principal un domeniu al sociologiei și, anume, asistența socială, vedem că aici, la acest domeniu, Biserica începe să aibă un rol important chiar și privită ca simplă instituție. Oricum studierea empirică și mai sistematică a experienței sacrului, a vieții pe care credincioșii o trăiesc în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a intensificat spre sfârșitul secolului trecut, dar astăzi, cercetările sociologice arată că mulți oameni se identifică cu valori religioase care încep să fie percepute ca motive care dau sens vieții. Psihologia religiei a început să analizeze comportamentul religios al individului. Sociologia studia rolul religiei în societate, viața comunităților religioase și modul în care sacrul se manifestă în colectivități. Cu toate exagerările din primii ani, psihologia religiei a avut un rol important în explicarea specificului fenomenului religios și înțelegerea sacrului. Dar faptele
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
lui Leon al XII-lea, Pius al XI-lea și Pius al XII-lea au lărgit orizonturile doctrinei sociale: Biserica era în stare să ofere comunității un "model" de organizare socială și politică, întemeiată rațional și universal valabilă, asemenea unei "sociologii catolice". Conciliul Vatican II și papa Paul al VI-lea (mai ales prin Octogesima Adveniens, 1971) au înțeles doctrina socială nu ca un corpus rigid de doctrine, ci ca pe un set de valori și de orientări, pe care creștinii
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
iar pe de altă parte, promovarea unor concepții și ideologii arbitrare garnisite sociologic. În această a doua categorie se încadrează și diferitele sisteme sociologice înregimentate, care au influențat semnificativ istoria contemporană. Pentru înlăturarea acestei situații dilematice s-a propus asocierea sociologiei cu morala. (Remy, 1982, p. 79). În enciclica sa Sollicitudo rei socialis, Ioan Paul II specifică poziția doctrinei sociale creștine în următorii termeni: " Doctrina socială creștină nu este o "a treia cale" între capitalismul liberalist și colectivismul marxist, nici o posibilă
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
mai devreme sau mai târziu, s-au rupt totalmente de influențele sau poate chiar de legăturile simbiotice cu Biserica pe care le afișau în perioadele anterioare nașterii iluminismului (perioada secolelor al XVII-lea al XIX-lea). August Comte, părintele termenului "sociologie"11, susținea că singura și cea mai înaltă formă de cunoaștere este descrierea fenomenelor senzoriale. "Comte a susținut că există trei stadii ale credinței umane: cel teologic, cel metafizic și în cele din urmă cel pozitiv, denumit astfel deoarece se
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
prim plan religia. În sfârșit, asistența socială înseamnă capacitatea de a satisface relațiile cu alții." (Prelici, 2001, pp. 8-9). În domeniul asistenței sociale își găsesc aplicare o serie de teorii care provin în principal din științele sociale, și anume: din sociologie, din psihologie, din economie, din antropologie, din politici sociale etc. și care se constituie în fundamente disciplinare ale profesiei. Cu timpul, pe măsura dezvoltării ei, Asistența Socială și-a creat o serie de teorii proprii, devenind limpede că a acționa
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
socială modernă din țara noastră." (Zamfir, 1999, pp. 238-239). După această perioadă, la începutul secolului al XX-lea, avem școala gustiană și tot ceea ce s-a realizat până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial în privința asistenței sociale. "Cercetările de sociologie urbană ale Școlii sociologice de la București au fost realizate în cadrul Institutului Social Român, care a jucat un rol însemnat în dezvoltarea asistenței sociale în România. Acest institut, transformat mai târziu în Institutul de Cercetări Sociale al României, și-a constituit
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
forma de întrajutorare, ci chiar vorbim de practicarea asistenței sociale profesionalizate. Tot demersul nostru științific "nu bifează" ideea că e bine ca Biserica să rămână angrenată în societate așa cum e acuma. Sociologii care s-au apropiat foarte mult de domeniul sociologiei religiilor (un domeniu foarte intens abordat de către sociologi în ultimele decenii), sunt de păreri diferite: cei mai mulți vorbesc de o separare între religie și societate, în schimb sunt și dintre cei ce văd o importantă majoră în revitalizarea religioasă a societății
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
The Sacred Cannopy: Element of a Sociological Theory of Religion, Anchor Books, New York. 18. Borgatta, E.F.; Montgomery, R.J.V. (2000), Encyclopedia of Sociology, 2nd ed., Gale Grup, New York, Detroit, San Francisco, London, Boston, Woodbridge CT. 19. Boudon, R. (2006), Tratat de sociologie, ediția a II-a, Ed. Humanitas, București. 20. Boudon, R. (1973), L'inégalité des chances, Hachette, Paris. 21. Blackburn, S. (1999), Dicționar de filosofie (Oxford) Ed. Univers Enciclopedic, București. 22. Bonțeanu, T. (2007), Dezbaterile Convenției privind viitorul Europei cu privire la religie
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
to Sociology of Religion, Blackwell Publishing Ltd, Malden, Oxford, Berlin, Melbourne, 249-263. 24. Buzducea, D. (2009), Sisteme moderne de asistență socială / Tendințe globale și practici locale, Ed. Polirom, Iași. 25. Baechler, J. (2006), Religia, în Boudon, R. (coord.), Tratat de sociologie, ediția a II-a, Ed. Humanitas, București, pp. 501-545. 26. Bellah, R. (ed.) (1973), Emile Durkheim on Morality and Society, University of Chicago Press, Chicago. 27. Borlandi, M.; Boudon, R.; Cherkaoui, M.; Valade, B. (coord.) (2009), Dicționar al gândirii sociologice
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
phénomene bureaucratique, Le Seuil, Paris. 39. Cherkaoui, M. (1982), Les changements du systeme éducatifen France, 1950-1980, PUF Paris. 40. Chadwick, O. (1976), The Secularization of the European Mind in the Nineteenth Century, Cambridge University Press, Cambridge. 41. Cuciuc, C. (1996), Sociologia religiilor, Ed. Gnosis, București. 42. Davie, G. (1994), Religion in Britain since 1945, Blackwell, Oxford. 43. Davie, G. (2003), Patterns of Religion in Western Europe: An Exceptional Case, in Fenn, R. K. (ed.), The Blackwell Companion to Sociology of Religion
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Press, Chicago. 64. Gellner, E. (1992), Post Modernism, Reason and Religion, Routledge, New York and London. 65. Greeley, A. M. (1996), The New American Paradigm: A Modest Critique, Paper read at the German Sociological Association annual meetings, Cologne. 66. Giddens, A. (2000), Sociologie, Ed. ALL, București. 67. Giddens, A. (1985), The Nation-state and Violence, vol. 2 din A contemporary Critique of Historical Materialism, Polity Press, Cambridge. 68. Gavreliuc, A. (2011), Psihologie interculturală, Ed. Polirom, Iași. 69. Gavreliuc, A. (2011), Româniile din România / Individualism
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Integrarea României în Uniunea Europeană, Ed. Institutul European, Iași, pp. 23-56. 85. Ingelhart, R. (2000), Culture and democracy, in Harrison, L.E.; Huntington, S.P. (ed.), Culture matters. Human values shape human progress, Basic Books, New York. 86. Johnson, A. G. (2007), Dicționarul Blackwell de sociologie, Ed. Humanitas, București. 87. Jung, C. (1933), Modern Man in Search of a Soul, Harcourt Brace Jovanovich, New York.. 88. Kuhn, T. (1962), The structure ofscientific revolutions, University of Chicago Press, Chicago. 89. Lambert, Y.; Michelat G. (1992), Crépuscule des religions
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
in der modernen Gesellschaft, Rombach, Freiburg. 93. Luckmann, T. [1967] (1991), Die unsichtbare Religion, a. M, Frankfurt. 94. Loughlin, J. (2001), Subnational democracy in the European Union. Challenges and Opportunities, Oxford University Press. 95. Marshall, G. (coord.) (2003), Dicționar de sociologie, Ed. Univers Enciclopedic, București. 96. Magnette, P. (2004), La Grand Europe, Éditions de l`Université de Bruxelles, Bruxelles. 97. Martini, C.M., Les devoirs de l`Eglise dans l`Europe en marche vers l`unite" în Objectif Europe, nr. 17, 1992
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în managementul organizațiilor /Motivație și performanță în organizațiile moderne, suport curs. 115. Popescu, V. (2007), Valori ale familiei în România sau Europa, în B. Voicu, M. Voicu (coord.), Valori ale românilor, Institutul European, Iași, pp. 181-204. 116. Remy, J. (1982), Sociologie de la morale, în "Recherches de Sciences Religieuses", nr. 70. 117. Remond, R. (2003), Religie și societate în Europa, Ed. Polirom, Iași. 118. Roof, W.C.; McKinney, W. (1987), American mainline religion, Rutgers Univ. Press, Londra. 119. Roccas, S. (2005), Religion and
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Încrederea instituțională victimă a tranziției postcomuniste, în B. Voicu, M. Voicu (coord.), Valori ale românilor, Institutul European, Iași, pp. 117-149. 133. Voicu, M. (2007), România religioasă, Ed. Institutul european, Iași. 134. Voicu, M. (2001), Modernitate religioasă în societatea românească, în Sociologie Românească, nr. 1-4, pp. 70-98. 135. Voicu, B.; Voicu, M. (coord) (2007), Valori ale Românilor 1993-2006 / O perspectivă sociologică, Ed. Institutul european, Iași. 136. Weber, M. (2003), Etica protestantă și spiritul capitalist, Ed. Incitatus, București. 137. Weber, M. (1998), Sociologia
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Sociologie Românească, nr. 1-4, pp. 70-98. 135. Voicu, B.; Voicu, M. (coord) (2007), Valori ale Românilor 1993-2006 / O perspectivă sociologică, Ed. Institutul european, Iași. 136. Weber, M. (2003), Etica protestantă și spiritul capitalist, Ed. Incitatus, București. 137. Weber, M. (1998), Sociologia religiei, Ed. Universitas, București. 138. Weber, M. (2001), Introducere în sociologia religiei / confucianism și taoism, Ed. Institutul european, Iași. 139. Wach, J. (1955), Sociologie de la religion, Payot, Paris. 140. Warner, R. S. (1993), Work in Progress towards a New Paradigm
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
coord) (2007), Valori ale Românilor 1993-2006 / O perspectivă sociologică, Ed. Institutul european, Iași. 136. Weber, M. (2003), Etica protestantă și spiritul capitalist, Ed. Incitatus, București. 137. Weber, M. (1998), Sociologia religiei, Ed. Universitas, București. 138. Weber, M. (2001), Introducere în sociologia religiei / confucianism și taoism, Ed. Institutul european, Iași. 139. Wach, J. (1955), Sociologie de la religion, Payot, Paris. 140. Warner, R. S. (1993), Work in Progress towards a New Paradigm for the Sociological Study of Religion in the United States, in
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
136. Weber, M. (2003), Etica protestantă și spiritul capitalist, Ed. Incitatus, București. 137. Weber, M. (1998), Sociologia religiei, Ed. Universitas, București. 138. Weber, M. (2001), Introducere în sociologia religiei / confucianism și taoism, Ed. Institutul european, Iași. 139. Wach, J. (1955), Sociologie de la religion, Payot, Paris. 140. Warner, R. S. (1993), Work in Progress towards a New Paradigm for the Sociological Study of Religion in the United States, in American Journal of Sociology 98:1044-1093. 141. Willaime, J. P. (1995), Sociologie des
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]