5,526 matches
-
Dezvoltarea psihologiei științifice și mai ales impunerea școlii behavioriste care pune pe primul plan comportamentul omului În explicarea vieții psihice a orientat lumea științifică spre studiul comportamentului uman În diferite situații, Începând cu cele de Învățare. Paradigma behavioristă comportament egal stimul implică răspuns, a făcut ca În domeniul economic al producerii de bunuri și servicii să se studieze relația dintre imensa gamă de oferte stimulative pentru activarea comportamentului de consumator al individului. Fiind o abordare din perspectivă psihosocială, În această lucrare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pornire Îl constituie nevoile consumatorului atât cele utilitare cât și cele afective. Acestea determină motivația consumatului de a prelucra informațiile. Variabilele situaționale În care se află marca sau produsul vor afecta de asemenea procesul de formare a atitudinii. Expunerea la stimulii reprezentați de reclamă joacă un rol important În favorizarea proceselor de Învățare și formare a atitudinilor, Însă imboldul principal Îl reprezintă Întotdeauna nevoile consumatorului (I. Berger și A. Mitchell, 1989, 269-279). Consumatorii dobândesc convingeri ferme față de produse. Deoarece sistemul cognitiv
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fi ulterior clasificată Într un anumit mod. Dacă cele trei componente ale atitudinii (cognitivă, afectivă, intențională) sunt În echilibru modificarea atitudinii devine dificilă Întrucât aceasta devine stabilă. Dezechilibrul existent Între cele trei componente ale atitudinii survine la apariția unui nou stimul. Noile informații ar putea influența componenta cognitivă sau intenția subiectului, tot așa cum experiența negativă poate influența componenta afectivă a atitudinii subiectului. Când gradul de dezechilibru manifestat Între cele trei componente va depăși nivelul acceptat, subiectul va fi silit să apeleze
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a atitudinii subiectului. Când gradul de dezechilibru manifestat Între cele trei componente va depăși nivelul acceptat, subiectul va fi silit să apeleze la un anumit tip de reglaj mental pentru redobândirea stabilității. Astfel, există trei mecanisme principale de apărare: respingerea stimulului, atitudinea diferențiată și acomodarea cu o nouă atitudine. Respingerea stimulului se manifestă prin minimalizarea noii influențe de către subiect. Atitudinea diferențiată se traduce prin acceptarea acelei părți a informației care nu provoacă dezechilibru. În acest caz, subiectul poate accepta faptul că
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
trei componente va depăși nivelul acceptat, subiectul va fi silit să apeleze la un anumit tip de reglaj mental pentru redobândirea stabilității. Astfel, există trei mecanisme principale de apărare: respingerea stimulului, atitudinea diferențiată și acomodarea cu o nouă atitudine. Respingerea stimulului se manifestă prin minimalizarea noii influențe de către subiect. Atitudinea diferențiată se traduce prin acceptarea acelei părți a informației care nu provoacă dezechilibru. În acest caz, subiectul poate accepta faptul că informația este În general corectă și numai circumstanțele sunt excepționale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
afective corelate atitudinilor specifice comportamentului consumatorului, cu baze din copilărie. 2. Elaborarea unui comportament selectiv, echilibrat, diversificat prin activități specifice diferitelor vârste și niveluri de pregătire pentru. 3. Abilitarea În realizarea unor strategii creative de prelucrare selectivă a diversității ofertelor, stimulilor orientativi spre bunuri, servicii, activități de divertisment. 4. Abilitarea În formarea unei strategii de reziliență În raport cu tehnicile de persuasiune și manipulare folosite de producători și comercianți. 5. Monitorizarea și supervizarea persoanelor predispuse la comportament adictiv. 1.5. Rolul psihologului de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
suficient de mari) Între modul În care Îi este satisfăcută o nevoie și modul În care el ar dori satisfacerea acelei nevoi, deci deosebire Între starea actuală și starea dorită. Această dorință nesatisfăcută poate să apară ca urmare a unor stimuli interni sau externi, ce pot fi de natură: demoeconomică, psihologică, sociologică etc. Variabilele implicate În apariția necesității, diferă considerabil de la o situație la alta, dar Întotdeauna este prezentă cea motivațională, dacă nu direct prin mobiluri (motive), atunci indirect prin personalitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
strategia depășirii granițelor); revoluția - identificarea regulilor și a presupozițiilor, iar apoi contestarea lor deliberată; randomizarea legăturilor - stabilirea unei conexiuni intenționate cu un element ales aleator. Prospețimea se obține prin eliberarea de limitele impuse de reguli, norme etc., prin folosirea unui stimul nou (stimulul este orice experiență nouă care iese din granițele problemei ce ne provoacă). 2. Pepiniera se referă la acel comportament destinat sp apere ideile noi În faza În care sunt cel mai vulnerabile și să le nutrească pentru a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
granițelor); revoluția - identificarea regulilor și a presupozițiilor, iar apoi contestarea lor deliberată; randomizarea legăturilor - stabilirea unei conexiuni intenționate cu un element ales aleator. Prospețimea se obține prin eliberarea de limitele impuse de reguli, norme etc., prin folosirea unui stimul nou (stimulul este orice experiență nouă care iese din granițele problemei ce ne provoacă). 2. Pepiniera se referă la acel comportament destinat sp apere ideile noi În faza În care sunt cel mai vulnerabile și să le nutrească pentru a le permite
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
probleme este o Însușire a gândirii creatoare pusă În evidență de creatologi. Ea devine, În contextul societății contemporane, o strategie primară a creativității. Prezența ei În comportamentul consumatorului este cerută de varietatea de servicii, oferte, reclame ce se constituie ca stimuli pentru satisfacerea nevoilor sau pentru crearea de noi trebuințe. Consumatorul trebuie să descopere care sunt necesitățile lui reale și interesele ofertanților. 4.3. Shopping-ul sau terapia prin cumpărături. Posibilități și limite Un fenomen inexistent Înainte de 1989, shoppingul, s-a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
formulată Încă din 1943 de Al. Roșca: motivația reprezintă „totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt Înnăscute sau dobândite, conștientizate sau neconștientizate, simple trebuințe fiziologice sau idealuri abstracte”, noi vom Înțelege prin motiv o structură psihică ce determină selecția stimulilor, inițierea, identificarea și orientarea (dirijarea) acțiunilor În direcția unor obiective mai mult sau mai puțin precizate, motivația constituind totalitatea acestor structuri (Caluschi Mariana, 2001) care acționează ca un vector orientativ, energizant al comportamentului. Referitor la adoptarea deciziilor economice privind perspectivele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
facto) Metoda experimentală permite cercetătorului să stabilească relații de tip cauzal între fenomene, prin manipularea unei variabile independente care conduce la modificarea unei variabile dependente, în condițiile în care nu există influențe ale unor variabile externe. Variabilele independente sînt acei stimuli care pot avea o influență relevantă asupra unui comportament sau a unei performanțe (fiind direct manipulați și controlați de cercetător), care constituie variabila dependentă (Radu, 1993; Havârneanu, 2000a). Operaționalizarea variabilei independente este deosebit de importantă și constă în specificarea procedurii exacte
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
trebuie să-l presați moderat timp de câteva secunde. Dacă este dureros, acesta este un semn că partea corespondentă a corpului este slăbită sau are probleme. Dacă o glandă nu funcționează în mod corespunzător, va răspunde la acest tip de stimuli. O mișcare scurtă, circulară, asupra unui punct reflex este suficientă pentru a trimite informația electrică la glanda corespunzătoare, iar energia din jur accelerează procesul de vindecare. Masați punctul reflex cel puțin o dată la două zile atunci când încercați să decongestionați o
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
asupra unui punct reflex este suficientă pentru a trimite informația electrică la glanda corespunzătoare, iar energia din jur accelerează procesul de vindecare. Masați punctul reflex cel puțin o dată la două zile atunci când încercați să decongestionați o anumită glandă disfuncțională. Pentru ca stimulii să ajungă de la punctul reflex la organul respectiv sau la glanda corespondentă, este nevoie doar de câteva secunde, cam tot atât cât i-ar lua unui bec să se încălzească după ce a fost aprins. Așadar, după cum puteți vedea, fortificarea organismului
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
puternice, dar nimeni nu vorbește despre fluxul de energie care le stimulează. Atât părul, cât și unghiile sunt formate din aceeași substanță și trebuie tăiate la intervale regulate. Ele se află în același circuit vindecător de energie care așteaptă ca stimulul potrivit să fie trezit, pentru a ajuta natura să revigoreze activitatea glandelor. Un doctor dezvăluie secretul magic pentru regenerarea păruluitc "Un doctor dezv\luie secretul magic pentru regenerarea p\rului" Vă voi dezvălui un secret pe care mi l-a
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
parte, tributar unui Realpolitik educațional și luând cunoștiință de egoismul național tot mai accentuat al țărilor vecine, Michailescu insistă asupra rostului patriotic al instrucției istorice: "nimenĭ nu póte nega că istoria patrieĭ [...] trebuie să serve institutoruluĭ inteligent ca mijloc de stimul al simțirilor mărețe, [...] ca hrană de întărire a iubiriĭ de țară, mai presus de orĭ-ce" (ibidem, pp. 77-78). Nu fără temei circumstanțial, inspectorul denunță vitriolant propunerile de a dirija educația istorică pe făgașul umanitarismului ca "utopii fanteziste eterate" care, în pofida
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a Partidului este așadar una națională! De la momentul "insurecției naționale" până în 1975, istoria României este cronica realizărilor PCR în edificarea noii orânduiri sociale. Ecourile academice ale injuncțiunile programatice nu au întârziat prea mult să apară. Profesioniștii trecutului au percutat la stimulul partinic, producând o serie de lucrări și tratate cu iz academic pentru a servi ca "întărituri mitoistorice" pentru tezele enunțate de program. În acest sens sunt scrise cărți precum Continuitatea românilor (Stoicescu, 1980) care întocmește un înnoit rechizitoriu al dovezilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2.2. Învățarea, componentă a procesului didactic Problema învățării sub aspectul ei cel mai general, respectiv acela de dobândire de către ființa vie a experimentelor proprii de comportare bazată pe formarea legăturilor condiționate și apoi organizarea unor anumite reacții în raport cu caracterul stimulului, a preocupat de-a lungul timpului atât specialiștii din domeniile psihologiei și pedagogiei dar în aceeași măsură și pe biologi, fiziologi, sociologi și ciberneticieni. Literatura de specialitate din domeniul psihologiei și pedagogiei moderne oferă celor interesați o paletă largă de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de M. Epuran ca ,,învățare inteligent motrică”. În învățarea motrică elementele exteroceptive, proprioceptive sau raționale sunt implicate în proporții diferite, în funcție de natura activității și acțiunilor care le compun. Din momentul în care învățarea unei mișcări se realizează la niveluri superioare, stimulii senzoriali care dirijau acțiunea își pierd din intensitate. Se acționează în continuare pe baza acestora care, individual, fiind diferențiate, conduc la o eficiență mai mare a actului de învățare. Învățarea motrică începe în faza incipientă a dezvoltării corpului, fiind ancorată
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acționează în continuare pe baza acestora care, individual, fiind diferențiate, conduc la o eficiență mai mare a actului de învățare. Învățarea motrică începe în faza incipientă a dezvoltării corpului, fiind ancorată în reacțiile motrice naturale, înnăscute, care se asociază cu stimulii externi ai alimentației și îngrijirii și până la aproximativ un an și jumătate, J. Piaget vorbește despre inteligența senzori-motrice pe care o definește ca primă etapă în dezvoltarea mentală a copilului. În domeniul educației fizice și sportului, trecerea de la treapta senzorială
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
învățarea motrică cuprinde trei tipuri distincte: * învățarea prin condiționare are la bază ipoteza existenței unei relații între situația de învățare și comportamentul învățat. La acest tip de învățare motrică modificările de comportament sunt considerate a fi dobândite sub influența unor stimuli ce se manifestă înainte sau imediat după acțiune. Se evidențiază două posibilități de condiționare: clasică și aparentă. În învățarea prin condiționare clasică anumite reacții sunt declanșate de semnale care nu se raportează direct la ele. Conform teoriei lui Pavlov, un
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ce se manifestă înainte sau imediat după acțiune. Se evidențiază două posibilități de condiționare: clasică și aparentă. În învățarea prin condiționare clasică anumite reacții sunt declanșate de semnale care nu se raportează direct la ele. Conform teoriei lui Pavlov, un stimul necondiționat declanșează o reacție involuntară, dacă este asociat în mod repetat cu o reacție condiționată. Neliniștea, teama și durerea declanșează reacții de apărare sau de aversiune în fața unei sarcini de învățat. Reușita, bucuria și entuziasmul determină reacție de acceptare sau
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dacă este asociat în mod repetat cu o reacție condiționată. Neliniștea, teama și durerea declanșează reacții de apărare sau de aversiune în fața unei sarcini de învățat. Reușita, bucuria și entuziasmul determină reacție de acceptare sau de deschidere. Declanșarea reacțiilor de către stimuli dați nu este un rezultat al învățării, ele producându-se involuntar. Învățarea se produce totuși atunci când sunt provocate reacții involuntare prin stimuli condiționali repetați. Multe fenomene observate în activitatea de educație fizică și sport pot fi explicate prin acest tip
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
unei sarcini de învățat. Reușita, bucuria și entuziasmul determină reacție de acceptare sau de deschidere. Declanșarea reacțiilor de către stimuli dați nu este un rezultat al învățării, ele producându-se involuntar. Învățarea se produce totuși atunci când sunt provocate reacții involuntare prin stimuli condiționali repetați. Multe fenomene observate în activitatea de educație fizică și sport pot fi explicate prin acest tip de condiționare. Totuși în acest caz, subiectul nu învață nimic nou, deși reacțiile sunt declanșate de unele semnale noi. Acest comportament provocat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pozitive sau negative pe care le provoacă, ca această formă de condiționare să aibă un rol important în formarea motivației care poate fi determinată în procesul învățării. Învățarea prin condiționare operantă, studiată aprofundat de Skinner, presupune învățarea comportamentelor prin intermediul unor stimuli percepuți după acțiune. În acest tip de învățare comportamentele se modifică sub influența unor răspunsuri din mediul înconjurător, exterioare, denumite și ,,întăriri” care determină ca rezultatele învățării să reprezinte pentru subiect: fie o recompensă sau o pedeapsă; fie un succes
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]