6,757 matches
-
senin (0-3,5), la Iași de 66,7 zile pe an, un număr mediu al zilelor cu cer noros(3,6-7,5), de156,3,iar al zilelor cu cer acoperit (7,6-10) de 142 zile anual. Intensitatea și durata de strălucire a soarelui sunt în strânsă corelație cu regimul nebulozității. În perioada 1951-1975 durata efectivă de strălucire a soarelui a fost la Iași de 1977,1 ore (El. Erhan,, 1979), iar în această zonă de cca. 1950 ore. În cursul anului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cu cer noros(3,6-7,5), de156,3,iar al zilelor cu cer acoperit (7,6-10) de 142 zile anual. Intensitatea și durata de strălucire a soarelui sunt în strânsă corelație cu regimul nebulozității. În perioada 1951-1975 durata efectivă de strălucire a soarelui a fost la Iași de 1977,1 ore (El. Erhan,, 1979), iar în această zonă de cca. 1950 ore. În cursul anului, durata maximă efectivă de strălucire a soarelui s-a înregistrat în luna iulie (284,1 ore
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
strânsă corelație cu regimul nebulozității. În perioada 1951-1975 durata efectivă de strălucire a soarelui a fost la Iași de 1977,1 ore (El. Erhan,, 1979), iar în această zonă de cca. 1950 ore. În cursul anului, durata maximă efectivă de strălucire a soarelui s-a înregistrat în luna iulie (284,1 ore), iar durata minimă în luna decembrie (55,1ore) . Faptul că durata cea mai mare de insolație coincide cu perioada vegetativă maximă a plantelor (chiar și în luna septembrie s-
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
inspectată de Mihail Eminescu, pe atunci revizor (inspector) școlar al județelor Iași și Vaslui, comuna Tansa făcând parte, după împărțirea admistrativă din acele vremuri, din plasa Fundurile, județul Vaslui, locuitorii fiind foarte dornici de școală, de învățătura, lucru demonstrat cu strălucire și astăzi de sutele de studioși tineri și vârstnici și de participanții la acțiunile Căminului Cultural (ridicat în anul 1960), ale școlii (cea nouă din 1965) ce poartă numele marelui poet al națiunii noastre și al lumii. Și sigur Mihail
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nătângi Printre păstorii de pe câmpiile Betleemului era și un om simplu. Acesta a fost numit de către ceilalți nătâng. În noaptea în care le-apărut îngerul ca să le anunțe vestea nașterii lui Cristos, nătângul nu înțelese cuvintele sale. Dar cuprins de strălucirea înferului, căzu și el în genunchi. Când ceilalți voiră să meargă în căutarea pruncului, așa cum le-o vestiseră îngerii, a vrut să meargă cu ei. Dar păstorilor le era rușine cu el, căci hainele-i erau rupte, barba aspră, iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
O voi aproviziona bine. Pentru copilul lui Dumnezeu voi procura mierea cea mai dulce și în fiecare dimineață voi pune pe masă o găină”. “Tu ești prea vicleană”, îi spuse îngerul. Imediat veni păunul. Zgomotos se împăuna și-și etală strălucirea penajului său. “Vreau să împodobesc staulul de oi mai frumos decât a împodobit Solomon templul său”, spuse acesta. “Tu ești prea cochet”, îi spuse îngerul. Rând pe rând, multe animale și-au lăudat talentele și calitățile lor. Dar degeaba. În
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
a organizat în 1949, iar în 1950 se va organiza și primul Campionat național feminin, pentru echipele de juniori 1955 fiind anul organizării primului Campionat Național. Începând din anul 1949, datorită noilor condiții de dezvoltare, voleiul cunoaște o perioadă de strălucire din ce în ce mai accentuată culminând cu anii 1956, 1963, 1966 când echipele naționale ale României cuceresc locuri de prestigiu în arena internațională. Ultimul rezultat de prestigiu al naționalei s-a consumat în 1980 la Olimpiada de la Moscova când echipa României a urcat
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
salată, mașină, fax. Nu este suficient să atribuim o denumire categoriei, trebuie să elaborăm și discursurile care să conțină respectiva denumire. Publicitatea următoare ne-o demonstrează: Elysemat TEN FLUID GUERLAIN Într-un flacon de sticlă satinat, un nou gest de strălucire pentru tenul vostru. Uimitor de fluid și to- tuși cu o mare acoperire, Elysemat depune pe fața dumneavoastră un văl de un mat natural. Hidratant, anti-radicali liberi, oferă o catifelare și un confort excepțional pentru pielea dumneavoastră. Asigură o ținută
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de fluid și to- tuși cu o mare acoperire, Elysemat depune pe fața dumneavoastră un văl de un mat natural. Hidratant, anti-radicali liberi, oferă o catifelare și un confort excepțional pentru pielea dumneavoastră. Asigură o ținută incomparabilă machiajului dumneavoastră. Elysemat. Strălucirea perfecțiunii Guerlain pe tenul dumneavoastră GUERLAIN PARIS Numele produsului ("Elysemat") este situat într-o categorie inedită: "Ten fluid", al cărui nume rezultă din deformarea unei categorii deja existente: "fond de ten". De la "fond de ten", s-a păstrat "ten", mizîndu-se
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ce se exercită asupra făpturilor mișcându-le spre cauza lor divină, frumosul se numește pe grecește kalos, adică chemare, frumusețe. Dionisie îl derivă de la verbul kaleo = eu chem. Divina dragoste a frumuseții transcendente e astfel nu numai un reflex de strălucire a luminii de sus revărsată peste lume, dar și un apel, o chemare, o atracție permanentă a lucrurilor cătră obârșia lor comună de dincolo de timp și spațiu” (Ibid). Cugetând asupra frumuseții de origine divină a cosmosului, Nichifor Crainic ajunge în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
neamului. O cultură înfiptă adânc în autohtonismul etnic și absorbind în plăsmuirile ei lumina spirituală a ortodoxiei are singură de partea ei garanția unui stil propriu. Prin mimetism nu vom ajunge în veacul veacului la el, fiindcă stilul propriu e strălucirea distinctivă a tuturor creațiilor culturale, rezultată dintr-o mare concepție de viață, în care se întâlnesc și se recunosc originalitățile creatoare. Pentru noi, această concepție e ortodoxia strămoșească, în cuprinsul căreia s-a clădit tot ce e durabil în istoria
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de Dumnezeu s-a ridicat mai presus de natură prin plăsmuirile culturale, își găsește confirmarea insistent repetată în Biblie. Tot din Biblie vedem că aceste felurite activități creatoare se organizează în jurul cultului religios, pentru a-i da laolaltă maximum de strălucire și pentru a căpăta fiecare în parte mai multă lumină din flacăra credinței. Ceea ce Jacob Burckhardt exprimă ca o posibilitate, iar Nikolai Berdiaev ca o certitudine, anume că din cult s-a dezvoltat cultura, e un adevăr confirmat de istoria
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să slujească scopurile ei transcendente. Se întâmplă însă ca stilul consfințit de Biserică și însușit ca o proprietate a ei să se osifice și să dea naștere mai departe la confecțiuni de imitație formală a tradiției, fără viață și fără strălucire. Fenomenul acesta se ivește în epocile când spiritul veacului se înstrăinează de spiritul Bisericii. În acest caz, artiștii, aplecându-se fără convingere la slujirea artei bisericești, dau naștere la producții stereotipice, de o vădită decadență. Din cele spuse până acum
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și artificial. Admiri efectul artistic și uiți că ești în rugăciune de adorare. Bineînțeles, aceste restricții ortodoxe au repercusiuni dincolo de Biserică, în creația culturală. Nici în afară de cult popoarele ortodoxe n-au zămislit o sculptură monumentală și o muzică instrumentală de strălucirea și de amploarea artei statuare și a simfoniei occidentale. Unde lipsește stimulentul direct al religiei, lipsește și bogăția formelor de artă în discuție. Ar fi o absurditate să credem că popoarele ortodoxe n-au dispoziții naturale pentru sculptură și pentru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în Occident. Efect al insuficienței culturale de la început, această unilateralitate a devenit o tradiție în romano-catolicism. Orice încercări s-au făcut de a înlocui aristotelismul au rămas fără rezultat. Există în catolicism și un curent de cugetare augustinian, reprezentat cu strălucire în Evul Mediu de către franciscani. Franciscanii augustinieni și dominicanii aristotelicieni au dus unii cu alții lupte înverșunate și pline de dușmănie răzbunătoare, pentru afirmarea acestor concepții deosebite, cu rezultatul că augustinismul a rămas totdeauna pe planul al doilea. O altă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ajunge este încă o inovație, adică o nouă amputare și anume: eliminarea frumuseților naturale din domeniul preocupărilor estetice. Pentru teologie însă, natura, adică făptura lui Dumnezeu, e frumoasă în mod real și obiectiv. Ea e oglinda în care se răsfrânge strălucirea de dincolo de lume a Creatorului. Ca atare, ideea ei e strâns legată de ideea frumosului în sine sau a frumosului transcendent. Cu alte cuvinte, ceea ce elimină comod estetica modernă face parte integrantă din dogma creștină. Iată, deci, ce deosebiri fundamentale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
simulacrele cu care negativismul culturii moderne iluzionează pe om nu sunt decât aceleași mijloace diabolice de înjosire a lui. Ele se insinuează deopotrivă în nobilul domeniu al artelor, unde chipul și asemănarea lui Dumnezeu în om apar cu mai multă strălucire în această lume. Dintre toate creațiile spiritului, frumusețea are aspectul cel mai seducător și de aceea nu e greu ca ea să devină o masca sub care spiritul demonic să continue a caricaturiza și a înjosi un om. Și când
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fi fost ceea ce sunt numerele abstracte pentru inteligența matematicienilor filosofi, care văd în ele arhetipuri transcendente ale lucrurilor sensibile. Similar e cazul rapsodului orb, care a fost legendarul Homer și al modernului John Milton, care, cu ochii stinși, a văzut strălucirile Paradisului pierdut. Cazurile acestea, greu de lămurit pentru metoda esteticii moderne, sunt foarte apropiate de ceea ce teologia mistică numește „simțurile interioare”. Ele corespund simțurilor fizice prin care luăm contact cu lumea externă. Dar pe când acestea revarsă spiritul în afară de sine și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui Israil sunteți în mâna mea ca lutul în mâna olarului”(Ieremia, XVIII,6). Lumea creată e astfel capodopera artistică a lui Dumnezeu, în care bunătatea și frumusețea sunt unul și același lucru. Din formele ei strălucitoare, gândirea teologică lămurește strălucirea fără formă și mai presus de lume a Creatorului și tot astfel, imitând această metodă a teologiei afirmative, estetica lămurește din opera de artă însușirile geniului care a plăsmuit o, în sine sau în Dumnezeu, frumosul, după Dionisie, „e veșnic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se exercită asupra făpturilor mișcându-le spre cauza lor divină, frumosul se numește pe grecește kalos, adică puterea care cheamă. Dionisie îl derivă din verbul kaleo = eu chem. Divina dragoste a frumuseții transcendente e astfel nu numai un reflex de strălucire a luminii de sus peste lume, dar și un apel, o chemare, o atracție permanentă a lucrurilor către obârșia lor comună de dincolo de timp și spațiu. Precum există o frumusețe transcendentă necreată, care e cu binele identică, tot astfel există
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
la creație, Sophia se revarsă în universul întreg, îi imprimă formele mărețe, îl cârmuiește precum cârmuiește istoria și pe om. Solomon o numește „meștera tuturor”. „Ea este suflul puterii lui Dumnezeu, ea e curată revărsare a celui Atotputernic. Ea e strălucirea luminii celei veșnice și oglinda fără pată a lucrurilor lui Dumnezeu și chipul bunătății sale”. (înț. lui Solomon, VII, 25,26). „înțelepciunea ajunge cu tărie de la marginea lumii la marginea lumii și toate le întocmește prea plăcut”. (Același, VIII, 1
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se va construi ulterior în spațiu, Creatorul lumii poartă din eternitate în sine ideile tuturor lucrurilor care au fost, care sunt și care vor fi. Formele frumoase, ce apar în timp și în spațiu, alcătuind în armonia lor podoaba și strălucirea universului, există cu anticipație în Dumnezeu, zice Dionisie Areopagitul. El le cunoaște mai înainte de a fi ele, atât în începuturile, în evoluțiile, cât și în sfârșiturile lor. Dumnezeu nu are nevoie să iasă din sine pentru a cunoaște fiecare lucru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
finalitatea aceluiași organism. Dar tocmai această dispozitie a părților în unitatea întregului constituie frumusețea. Și fiindcă e foarte greu să găsim întrun tratat de estetică modernă o definiție satisfăcătoare, să ne adresăm scolasticii, cape ne dă următoarea formulă: „Frumusețea e strălucirea formei peste părțile proporționate ale materiei”.(Jacques Maritain: Art et scolastique, p. 38 ) Definiția aceasta se referă la frumusețea creată. Ea se potrivește atât pentru fiecare lucru în parte cât și pentru universul întreg și nu mai puțin pentru opera
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
principiul vital încarnat în corp și el e sensibilizat în expresivitatea unei fizionomii frumoase pe care o admirăm. Această formă, care e o urmă sau o rază a înțelepciunii creatoare, imprimată în inima lucrurilor și care dă proporția, ordinea și strălucirea întregului univers, se mai numește cu termenul aristotelic entelechie. De aceea Sergiu Bulgakov numește frumusețea sofianică „entelechia lumii”, înțelegând prin aceasta, ca și scolasticii, „splendoarea formei peste părțile proporționate ale materiei”. Același înțeles răsare din cunoscuta exclamație a Psalmistului: „Cât
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mult mai înaltă și mai largă decât o are geniul natural. Contemplația mistică, deși atât de asemănătoare în unele puncte cu cea artistică, îi e mult superioară. Sfântul poate vedea direct și nemijlocit, adică poale experimenta prin intuiție spirituală, însăși strălucirea inefabilă a frumuseții dumnezeiești. Din această perspectivă sublimă, cosmosul îi apare, ca în ziua întâia și ca în ziua din urmă, înveșmântat în lumină sofianică, expresie ordonată în timp și în spațiu a nemărginitei înțelepciuni dumnezeiești. Vorbind în termenii cei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]