8,296 matches
-
în Banat, Oltenia, Bistrița Năsăud, prin care se anulează puterile malefice, este "Cucu-Răscucu". Practicile magice din scenariul ritualic "Cucu Răscucu" au rol apotropaic: pentru ca animalele să fie ferite de puterea cucului de a le lua mana și de a le strica laptele, se face un colac prin gaura căruia se mulg oile și vacile, apoi este rupt în două, în părți opuse, de doi copii de obicei un băiat și o fată care strigă de trei ori "Cucu! Răscucu!". Colacul este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a opozițiilor contextuale: "Cucule, puiuț de leu, / Du-te la puiuțu meu, / Spune-i că te-am trimăs eu: Să mănânce și să beie, / Pe gânduri să nu se ieie; Să beie și să mănânce, / Pe față să nu se strice. Că destul m-am luat eu / Ș-amu, cucule, o duc greu. N -am băut și n-am mâncat / Și tare rău m-am stricat, / N-am mâncat și n-am băut / Și tare rău am făcut. / Num-am stat și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
gânduri să nu se ieie; Să beie și să mănânce, / Pe față să nu se strice. Că destul m-am luat eu / Ș-amu, cucule, o duc greu. N -am băut și n-am mâncat / Și tare rău m-am stricat, / N-am mâncat și n-am băut / Și tare rău am făcut. / Num-am stat și m-am gândit / Și rău am îmbătrânit; / M-am uscat de n-am rămas / Și-s ca cioara pe obraz."295 Ipostaza cucului mesager este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oximoronic ce exteriorizează și prezentifică frământarea lăuntrică: " Cucule, de unde vii? / De prin munți și de prin vii. De-a mea mândră ce mai știi? Știu bine că-i sănătoasă, / Șade la gherghef și coasă. Nu știu: coasă ori descoasă, / Ori strică niște mătasă / Lăcrămioare știu că varsă. Lacrimi mici ca și bobu / Și ușoare ca plumbu; Unde cad, / Pământul ard, / Pentru tine, puiuț drag."296 Invocarea cântecului cucului anulează trăirile antitetice și vindecă destrămarea lăuntrică: "Cântă-mi, cuculeț, și mie, / Pân
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
după ele, / Tot plângând și blăstămând / Și de ele întrebând: / Cum îți trece Dunărea? Noi Dunărea așa om trece / Că ne-om sui pe faieu / Și ne-a trece Dumnezeu / Că n-am făcut nici un rău, / Grâiele nu le-am stricat, / Oarzăle nu le-am mâncat."321 Pentru a vesti primăvara și roadele ce vor urma, la greci 322 se umblă, din casă în casă, cu o rândunică sculptată în lemn, rostind un cântec-colindă: "A sosit, a sosit rândunica! ... / Pe-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai jos; Florile dalbe lemn de măr! / În prundurile mării dalbe, / Născutu-mi-ai, crescutu-mi-au, / Măr înalt și minunat; / Face florile vineșoare, / Și-ncă mere roșioare. / Dară Dulful mării-ei, / El mai rău că s-a-nvățat / Florile că le-a stricat, / Merele că le-a mâncat. / La tulpina mărului, / Împuiatu-s-a vidra neagră; / La mijlocul mărului, / Împuiatu-s-a șarpe verde; Sus la vârfu mărului, / Împuiatu-s-a șoimul vânăt; / Dară Dulful mării-ei, / Când sare din mare-afară, / Vidra-ncepe de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca să-mi pot scrie teza de doctorat. I-am mulțumit din toată inima și i-am spus că nu-i pot lăsa în nici un caz. Asta și pentru că băiatul meu, care era mai năzdrăvan, ca toți băieții, i-ar fi stricat minunatele bibelouri din toată casa, la care doamna dumisale ținea enorm. Petrecut și el la cele veșnice, păstrez o frumoasă amintire acestui profesor pentru sprijinul moral pe care mi l-a acordat în acele vremuri. In 1990 d-na prodecan
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
-i prostănac, de el n-am teamă. Ce faci? Visezi? Îți spun din nou: dă zvon Că Ann, regina mea, e-n pragul morții. La treabă, căci mi-e tare zor să curm Nădejdi cari, dac-ar crește, mi-ar strica. (Staney iese.) Se cere să mă-nsor cu-a mea nepoată, Altcum ca sticla fragedă mi-e tronul. Ucid pe frați și-apoi mă-nsor cu ea! Greu drum spre țintă! Dar așa de-adânc în sânge m-am vârât
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
vostru serv. REGELE RICHARD: Cu-adevărat? TYRREL:Încearcă-mă, slăvite. Cutezi și un prieten să-mi ucizi? TYRREL: Mă rog; dar mai degrabă doi dușmani. REGELE RICHARD: Atunci, pe voia ta: doi crunți, dușmani Ce tihna-mi hăituiesc și-mi strică somnul; Cu ei aș vrea să-ți faci de lucru tu. De-acei bastarzi din Turn e vorba, Tyrrel. Să-mi înlesnești s-ajung ușor la ei Și te scutesc de teama lor curând. Cânt dulce cânți. Ascultă, Tyrrel: ține
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
respectiv: mască, rol, actor, regizor, spectator), care au considerat că dezbaterea nu a luat în raza ei și problema măștii îndrăgostitului (Roxana Bucur, Simina Chiș, Tulia Savulov). Ca un feed-back personal, cred că, pe lângă o explicație suplimentară, n-ar fi stricat și o întrebare finală care să închidă dezbaterea cu tema de care s-a folosit ca punct de plecare. Au fost și elevi care s-au plâns de caracterul întortocheat al dezbaterii sau de lipsa unei concluzii logice (Vlad Schnakovski
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
au reclamat în feed-back-urile pe care le-au completat că în dezbatere nu s-a revenit asupra celor patru măști ale îndrăgostitului, de la care s-a plecat. Așa cum precizam în prelucrarea acelor feed-back-uri ale elevilor, probabil că n-ar fi stricat să încheiem dezbaterea cu revenirea la pretextul ei. Însă, recunosc, acest lucru mi-a scăpat și pentru că m-am lăsat furată de intensitatea acelei dezbateri, care ducea ea însăși spre alte problematici, mult mai profunde. Desigur, dezbaterea a fost, din
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
învățăm unul de la celălalt mai ușor decât la orele obișnuite." (Andra Ciocan) " Da, e mult mai atractiv atât pentru elevi, cât și pentru profesori." (Cristina Ognean) "Nu toate materiile se pot îmbina (cel puțin așa cred), dar o încercare nu strică." (Iarina Aliteea Zăvoianu) "Nu, deoarece ar fi necesară și oportună o specializare, respectiv, o aprofundare în mai puține domenii (conforme cu aptitudinile elevilor), dar mai practice / realiste." (Silviu Tuca) " Această abordare ar putea contribui în mare măsură la eficientizarea programei
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
proprietatea asta. De a fi mai întâi auzite, învățate, apoi înțelese... Însă există acele cuvinte pe care mai întâi trebuie să le trăiești. Apoi să le înțelegi. Unii le iau în râs, le banalizează. Alții le folosesc prea des, le strică. Am avut privilegiul de a trăi câteva astfel de cuvinte. Trăindu-le, le-am înțeles valoarea și profunzimea. Aceste cuvinte își găsesc desăvârșirea în oameni. Maestre... i-am spus din a treia sau a patra lună de studiu. Maestre... este
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lor psihologică și morală frați buni ai nihilismului dintotdeauna; căci, dacă nihilistă este voința de a exista fără norme, principii și reguli sau de a acționa fără interdicții, atunci, pentru că "tot ți-e egal ce se petrece cu ei" nu strică deloc, de pildă, "să experimenteze" cruzimea, sau, de ce nu, jocul pur cu soarta celorlalți; dacă tot n-are importanță și dacă ei sunt, oricum, lipsiți de orice valoare. În fond, în nihilismul activ, cel dornic să-și arate fețele tăcerii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
deîndată devii apt de propria ta prezență, adică de experiența propriilor tale contradicții, te recapeți în lumina dureroasă și fericită a renunțării la tine. Așa mi-l închipui pe pedagogul platonician, care nu predă tâlcuri în public, pentru că tâlcurile se strică atunci când devin publice, ci le transmite la incandescența unei gândiri singulare care se adresează altei gândiri singulare. Totuși, Alexa Visarion mărturisește mereu încrederea în tâlcul rostit public, adică în teatru. Mă și intrigă un pic încrederea asta neclintită în teatru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
propunerea lui Alexa Visarion este demnă de luat în seamă cu toată seriozitatea. Filmul său poate să nu placă. Poate să contrarieze. Poate să enerveze. Nici nu-i rău. Rostul artei nu este să pună cataplasme cu mușețel, ci să strice somnul de după-amiază al spiritelor moțăitoare. Filmul poate să irite chiar spiritele subțiri, ascuțite, treze. El poate să stârnească insatisfacții probabil are și defecte care scapă simțului meu critic sau la care simțul meu critic nu este sensibil el nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ar da și o antipatie; însă, de necesitate mare și spre a paraliza antipatia, trebuie a împunge cu acul sau boldul acea persoană căreia are să i se deie instrumentul. Să nu te scobești cu acul printre dinți, căci ți se strică. Femeia să nu puie acul în cap, pe perini sau prin alte părți, căci e semn de prosteală, și cu timpul își va pierde mintea. Acul cu care s-a cusut ceva pentru mort și ața rămasă se pun lîngă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
umbla foarte bine. Cînd ți se pare că te strigă cineva, nu-i a bine. Dacă te întîlnești dimineața cu o babă, toată ziua îți va merge rău. Cînd iepurele vine aproape de sat e semn de iarnă. (Gh.F.C.) Dacă omul strică cuibul berzei de pe acoperiș, barza ia foc în cioc și dă foc casei. (Gh.F.C.) Ferește-te de omul roș, de spîn și de cel însemnat. (Gh.F.C.) Aur Poporul zice că aurul este ochiul dracului, pe care i l-a scos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
venit, borșul s-a înăcrit, borș cu pește a făcut.“ în fiecare casă se umple borșul în Joia Mare, și dacă este de acest borș vara în putină, atunci nu capătă miros stricat. Ca borșul nou umplut să nu se strice curînd și să fie iute, îndătinează femeile a arunca o lingură din el în foc și zic ca el să fie iute și acru ca focul. Să nu dai borș cu flori de pomană, că pe ceea lume bei tot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva visează cai alergînd însemnează că a doua zi va fi vînt. Cînd trag caii aer pe nări (sforăie) e semn de ploaie. Cînd caii vor sta cu dosul spre gard, tăcuți și gînditori, e semn că vremea are să se strice. Cap de cal se pune în par ca să nu mănînce lupii dobitoacele. Cine vede mînz întîi și-i cu picioarele goale va face trîntituri și-i vor da spini în picioare. De-i vedea mînz înainte de să fi văzut miel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la un mort, va mai muri și altcineva. Călătorie Se crede că dacă se piaptănă o femeie și-și împletește părul, dacă-i rămîne din întîmplare o viță de păr neîmpletită, apoi îi stă înainte o călătorie lungă. Cînd se strică ceva, se duce cineva de acasă. Cînd cucoșul se suie pe poartă și cîntă cu capul spre drum, are să facă un drum cineva din casă; iar dacă îi cu capul spre casă, vine cineva de departe. Primăvara, cine vede întîi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dos, umbli rău. Să nu te îmbraci cu cămeșa pe dos, că te urăște lumea. Să nu poarte cineva cămeșa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Dacă, din întîmplare, iei cămeșa sau izmenele pe dos, vremea se strică. Mamele să nu întoarcă cămeșile copiilor pe dos, că se vor speria noaptea în somn. Femeia să poarte cămeșa pe dos dacă vrea să înțarce copiii. Dacă îmbracă cineva o cămeșă anume pe dos, apoi se crede că se depărtează
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nevăzut. Cicoare Femeile care se scaldă cu cicoare nu fac copii. în ziua de Sîmzănii [Sînziene] să te încingi cu o lămură* de cicoare, ca să nu te doară mijlocul la secere. Cioară Cînd umblă cioarele și stăncile cîrîind, se va strica vremea. Cînd vin ciorile de cu toamnă e semn că vine și iarna. Se crede că croncănitul ciorilor anunță vreo nenorocire. Cînd gorăie* cioara e semn că ți se va întîmpla ceva rău. Ciori cînd îți ies noaptea prevestesc moartea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tare împrăștiete, vara vor fi furtuni. Cînd umblă cucoare multe, va fi bătălie. Dacă cucoarele trec iute înapoi, vine și iarna tot iute. Cocostîrc Se zice că acea casă pe care cocostîrcii își fac cuib este curată și norocoasă. Dacă strici cuibul cocostîrcului de pe casă, el îi dă foc. Nu-i iertat să strici cuibul berzei, că te blastămă și mori împreună cu toți ai casei. E mare păcat dacă împuști un cocostîrc. Se crede că femeiușca de cocostîrc face de regulă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă cucoarele trec iute înapoi, vine și iarna tot iute. Cocostîrc Se zice că acea casă pe care cocostîrcii își fac cuib este curată și norocoasă. Dacă strici cuibul cocostîrcului de pe casă, el îi dă foc. Nu-i iertat să strici cuibul berzei, că te blastămă și mori împreună cu toți ai casei. E mare păcat dacă împuști un cocostîrc. Se crede că femeiușca de cocostîrc face de regulă numai două ouă: dacă însă face trei și le clocește, apoi al treilea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]