6,018 matches
-
Shakespeare Necinstirea Lucreției, care oscilează la început între impulsul dorinței și glasul conștiinței morale, iar mai apoi, după comiterea violului, este scârbit de propria nemernicie. De altfel, ca un indiciu formal al acestei apropieri, în același monolog, Horia Lovinescu parafrazează strofa 110 din poemul autorului englez, cuprinzând adresarea către noaptea întruchipare a infernului, scenă scufundată în beznă pe care se desfășoară tragedii cumplite, haos plin de păcate, tăinuitoare a tuturor crimelor (III, p. 53). O dată luată decizia infamă, Sextus vorbește cu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pe care îl consideră numărul unu în domeniu, o tendință tipică raperilor, pretinzînd că muzica lui își are rădăcinile în Los Angeles-ul din zona central-sudică și subliniind că: "În '91, Ice Cube a devenit mai puternic și mai mare". Ultimele strofe anunță că a venit vremea "răsplății" și versurile amenință pe șeful Poliției din L.A., Darryl Gates, avertizîndu-l că dacă se va lua de Ice Cube, se "va ridica împotriva unui zulu". Desfășurîndu-și bravada macho tipică unei anumite ramuri a rapului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de condițiile opresive din ghettou. "Fața Vieții" se deschide cu sunetele unei nașteri întrerupte de amenințarea furioasă a lui Ice Cube. "Vreau să-l omor pe Sam... pentru că n-aveam nevoie de porcăriile pe care le-a făcut el". În strofa a doua el descrie violul unei mame negrese și apoi capturarea și încarcerarea într-un loc unde erau forțați "să muncească toată ziua" pe o plantație de negri, probabil, deși strofa poate descrie și negrii aruncați în închisoare și lucrînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de porcăriile pe care le-a făcut el". În strofa a doua el descrie violul unei mame negrese și apoi capturarea și încarcerarea într-un loc unde erau forțați "să muncească toată ziua" pe o plantație de negri, probabil, deși strofa poate descrie și negrii aruncați în închisoare și lucrînd în lagăre în zilele noastre. Rezultatul a fost destrămarea familiilor de negri și anihilarea voinței acestora pînă cînd negrii s-au dat bătuți și au început să se roage Dumnezeului alb
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în gură, văzându-și umbra proprie în pârâu, lăcomind și la bucata altuia, s-a repezit după ea, dar pierzând bucata proprie, ne-a învățat că „lăcomia nu-i bună”. A declamat frumos o poezie, Mama de Carmen Sylva, cu strofa: „Pe lume nu-i nici un cuvânt Atât de-adânc și-atât de sfânt Ca ... Mama.” Din matematică a făcut operațiunile toate, în cadrele numărului 50 cu succes deplin și siguranță în scris și semne. Făcând comparație între „a socoti” și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
până în clasa a cincia, când am susținut examenul de admitere la Liceul "Eudoxiu Hurmuzachi". Având acasă trei copii mici, nu constituiam pentru dumneaei o prioritate. Nu punea suflet și temei în predare. Copiam poezii și numai cine vroia memora câteva strofe. Istoria, geografia și științele naturii erau doar cu numele în programul săptămânii. Nu le făceam aproape de loc. Uneori doamna rămânea acasă fiind poate Niculuță și Virgil bolnav și atunci era mare noroc pentru noi. Îi ținea locul soțul, Gheorghe Năstasă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Reomir,V. Simiganoschi) dar și articole de vendetă cu colegii de la Glasul Bucovinei, de la Luptătorul, „un alt ziar apărut săptămâna trecută”, dar care nui nominalizat, și iarăși despre cei de la Luptătorul cărora Sandu Vârtej le închina o schiță în trei strofe de poezie modestă. La următoarele numere întâlnim și alte nume de autori - Gh. Culei, M.N., G.V., Orest Horia Pașcanu, Mell - despre Deschiderea stagiunii Teatrului Național, cu o fotografie a dlui Mișu Fotino, directorul instituției, încercări literare cu „Soacra zălog”, comedie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care semnează: Mircea Manoliu, E. Ar. Zaharia, Octav Viziteu, Octav Nandriș, Dim. Bolboacă, George Ionașcu, Dutz Lazăr, Orest Horia Pașcanu, Const. Virgil Gheorghiu, Zamfir P. Corbea, Jean Pascal, versuri și proză, dînd ziarului o tentă literară de ținută. Iată ultima strofă din poezia „Anii” de Octav Nandriș... „Pe o cruce / Și-un mormânt / Saștern, / Nepăsători / În etern, / Anii. Pornind de la spusele lui Panait Istrati că „poetul, scriitorul este predestinat să fie un veșnic înșelat” pentru că „Îl înșeală viața, îl înșeală oamenii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
2. De la Prut, poezie de Adrian Furgaci; 3. Drăgoiu și cucu, tradiție poporană de S. Fl. Marian; 4. Poezii de P. Dulfu; Mihai Eminescu, patru epistole către părinții săi din anii 18721873; 6. Schițe din popor de Nico Cărăuș; 7. Strofe de Ioan Popșior; 8. Ziua și noaptea la popor, credințe poporane adunate de dna Elena Voronca; 9. Amintiri despre Eminescu, de dr. Radu Sbiera (conținând tabele cu testimoniile școlare ale lui Eminescu de la școala poporală și gimnaziul+ din Cernăuți; 10
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
crâncenei jertfe din marea Vale a Plângerii, dar și din sfânta biserică a vredniciei străbune, care-i astăzi Moldova - o clipă de creștinească și românească cucernicie” Urma poezia „Ne vom întoarce înapoi!” - semnată Geordrumur, din care redăm prima și ultima strofă: „Ne vom întoarce înapoi Spre țara visului domnesc, Pe unde azi tristeți doinesc Fără ciobani și fără oi. Spre țara unde numai noi Mai creștem, fără să se vadă: În Bucovina de baladă Ne vom întoarce înapoi!” * Despre Octavia LupuMorariu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sub titlul: „Marș festiv, dedicat Societății academice „Junimea” cu ocazia jubileului de 25 de ani” pe care o redăm integral nu numai pentru idei și frumusețea versurilor dar și pentru a se înțelege mai bine ce însemna în fața cenzurii ultima strofă a poetului: „Pășiți feciori mereu cu fala-n frunte, Cu pași voioși și pieptul oțelit, Căci din noianul vremilor cărunte În pulsul vostru Roma s-a trezit! Uniți pășiți pe-a veacurilor punte Și apărați cu brațul moștenit Tot ce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Unirii nr.3. * ...” În revista Primăveri se impune din ce în ce mai mult un talent, care se ridică deasupra nivelului școlar: Lucreția Clocotici. Ar merita să reproducem în întregime poezia: „Mai du-te, Iancule, o dată la 'mpăratu'”, dar ne limităm la ultimele două strofe: ...” Dar vreme e deatunci, feciorii tatii, Și ia ascultă... Iar e jale-n țară... Ce-i asta, Iancule, de gem din greu stejarii? Ascultă!... Parcă Morții buciumară! Hei, greai țărâna ce ne-astupă gura Și grea-i durerea ce străbate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
astfel de lucrări. "Urmaș le e bărbatul pe care primăvara Ni l-a adus să fie erou între eroi. El, conducînd partidul, firesc conduce țara Căci noi prin Ceaușescu redevenirăm noi", afirmă avîntat Adrian Păunescu în zeci și sute de strofe, precum o uzină care produce pe stoc, versuri pe care doar activiștii dacă le mai citeau. Le ascultau adolescenții, de voie-de nevoie, la Cenaclul intinerant "Flacăra". Totul, pentru tovarășul Păunescu, în umbra cîrmaciului, devenea apoteotic: "Uniți-vă cuvinte, cu toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cel pe care l-a cunoscut și admirat pentru poezia lui, înainte de a-l cunoaște personal, sînt nemărginite. Citind 1907, este nevoit să constate că a fost scrisă "în cea mai ortodoxă linie a "realismului socialist", neavînd o poezie, o strofă, un vers care să fie suspectat de deviaționism în sensul esteticii burgheze, adică a ceea ce noi, neintegrați reperismului literar, numim talent". "Prostituarea talentului" se plătește scump: "Inspirația, căldura, ritmul ideației, totul a dispărut". Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu și atîtea alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Iar dragostea unanimă pentru tot ce e mai înalt, mai luminos în inima fiecăruia dintre noi, pentru ceea ce reprezintă mîndria și conștiința epocii noastre partidul cît de concis, de simplu și emoționant este ea exprimată în această poezie de două strofe a lui Victor Tulbure, intitulată Steaua: Multe stele ard pe cer Seara cînd se-aciuă, Dar se sting pe rînd și pier Toate pîn-la ziuă! Peste timp de slavă plin Luminînd departe, Numai steaua de rubin Arde fără moarte". Spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cunoaștem. Altele apar strict ocazional În vorbirea curentă. Sunt Însă și cuvinte care revin neîncetat. În dicționar, par toate egale, În fapt Însă nu sunt. În românește, se pot formula fraze Întregi numai cu cuvinte latine; s-au identificat și strofe de poezii populare care nu conțin cuvinte de alte origini; dar este imposibil de alcătuit o frază exclusiv din elemente slave, turcești, grecești sau maghiare. Vocabularul esențial este, așadar, În bună măsură latin (afirmație care nu trebuie Însă exagerată, fiindcă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
l-a Înzestrat cu o deosebită inteligență și talent poetic, fiind În același timp și un adevărat cărturar, după cum Însăși dumneavoastră Îl caracterizați. De la bunul meu tată mi-au rămas poezii, poeme cu teme istorice și religioase În zeci de strofe pe care intenționez să Încerc o tipărire a lor, considerând că acum Își vor găsi locul meritat. În acest sens am unele răspunsuri de la Patriarhie din timpul vieții sale, cu aprecieri asupra acestora și cu precizare că vor fi date
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
lui Gane scrisori, care se află la Muzeul Folticenilor. Maiorescu Îi scrie la 6/18 dec. 1876 despre „Strigoii” lui Em. propunându-i o mică schimbare, de care Em. n-a ținut seama (Era vorba de suprimarea cuvântului vedem din strofa 2-a). În 6 iulie 1879 M.Kr. Îi scrie lui Gane În franțuzește despre lucrarea „prințesei”. (E vorba de „Sapho”) iar În 27 sept. 1880 aceeași Kr. Îi scrie lui Gane despre Întrunirile literare din casa lui Maiorescu (tot În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ca piese ale unui timp suspendat, oferit lecturii, gestului, muzicii și dansului. Deasupra locomotivei, o hartă a Europei marchează traseul Expresului Literar și țara autorului versurilor interpretate. Actorii se străduiesc din răsputeri să ne înveselească, iar colegii care își recunosc strofele în gâlgâitul adesea indescifrabil al figuranților ajung, pentru câteva minute, în centrul atenției tuturor, fiind aplaudați și bătuți pe umăr. Între cei aleși este și Andrei Bodiu, care se bucură ca un copil. Întrucât semnalul de plecare întârzie, se vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
prietenii săi sub ochii „șefilor”, l-a prezentat pe Cezar „boss-ului” Gazetei..., Paul Georgescu, care, deși nu l-a angajat cum o făcuse cu Nini, l-a publicat cu „persuasiune”, în ciuda criticilor „juste” pe care le stârnea aproape fiecare strofă a lui Baltag ce apărea în reviste, în presa literară și de partid, și, apoi, i-a prefațat primul volum de debut, apărut în decembrie ’60, cam o dată cu primul volum al lui Nichita Stănescu, Sensul iubirii. Ambele aceste „volumașe”, deși
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
păreau a aborda teme asemănătoare, mai viguroase, cu tentă abstractă la Cezar, populate de metafore surprinzătoare și un timbru liric de o acută originalitate la Nichita, Grigore, în ochii noștri, cel puțin, părea „poetul bărbat”, lăsând rareori să răzbată în strofele sale tonuri triste, elegiace, sau melancolia ca o poză cu care se drapau uneori tinerii „atunci”! Înalt, cu membre puternice, lat în umeri, fruntea clară, un nas pronunțat, gura strânsă, mică, crispată parcă în reținerea oricărui sunet intim, era, prin
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
schimonosit care, oricum, e pe sfârșite, trubadurii trebuie luați în serios ca formă de poezie perenă . Noi, modernii, nu știm dacă vom fi luați vreodată în serios. Eminescu a probat existența unor forme de poezie perenă adaptând în limba română strofa safică în "Oda în metru antic", și la ce i-a folosit? Academicienii cretinologi vor glosa în continuare pe marginea acelorași inepții vechi de sute de ani... Sunteți, între poeții vremii noastre, un caz: apreciat și de critica literară dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în Orașul Stalin Brașov) mi s-a părut că ceva nu este în regulă. Nu politic, nu, ci aveam impresia că versul e șchiop și pentru că "nu curge" îmi venea greu să-l învăț "pe dinafară". Am început să "gângui" strofele (ca mai târziu și tabla înmulțirii), pe urmă am început să bat tactul la fiecare vers, încercam să număr "tacturile", dar orice făceam nu-mi ieșea socoteala. Atunci m-am pus eu să corectez versurile, mai adăugând un cuvânt, mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
finaliza comanda! Hai, domnule, că am văzut io că nu sunt nori și o mai zis și la meteo că cerul va fi liber! Vă rog nu vă enervați! Păi ce, io mă enervez? Am nevoie urgent, domnule, de patru strofe. Rima obligatorie. În regulă... Vă rog adresa...!" Și așa mă voi putea bucura de o impozitare de 16 % pentru drepturi de autor!... Oricum, mi-aș dori o asemenea "meserie". Există o dinamică a literaturii române, ziua de azi cere tributul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nici măcar acel cântec, care se cânta deja în restaurante și la nunți, la fel ca "Fost-am Omu' pădurii" (ar trebui să fiu acum un om bogat, nu-i așa?), nu mi-l dădeau întreg, observam ba că dispărea o strofă, ba alta. Tăiau de obicei strofa cu versurile Avem casă și mașină/ Și doi ari de grădină, pe care cenzorii le percepeau ca fiind critice, sau cel puțin ironice, la adresa sistemului comunist, ce luase oamenilor aproape totul, dar cel mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]